Grup Scolar ''Dimitrie Leoida''
Scoala Profesionala
Meseria : tinichigiu-vopsitor auto
MATERIALE DE VOPSIRE
PROMOTIA 2009
PRODUSE AUXILIARE CARE INTRA IN COMPOZITIA MATERIALELOR DE VOPSIRE
Def àProdusele auxiliare au rolul de a influenta unele deficiente specifice materiilor prime utilizate si de a impiedica unele procese nefavorabile.
Dupa functiile pe care le indeplinesc in 313i83d obtinerea materialelor de vopsire si in aplicarea lor , materialele auxiliare se clasifica in mai multe grupe :
a) agenti stabilizatori
au rolul de a impiedica fenomenele de sedimentare , de decatare a pigmentilor
b) agenti de dispersie
sunt substante care au rolul de a usura desfacerea compusilor solizi care se afla in suspensie in vopsea
Agentii de dispersie buni sunt uleiurile :
-uleiul polimerizat
-uleiul de in sulfonat
-uleiul de ricin etc.
c)agenti de umectare
sunt substante care contribuie la buna umezire a unui corp solid , fin divizat , aflat intr-un lichid .
d) agenti antispumanti
la fabricarea lacurilor si vopselelor precum si in timpul aplicarii acestora pe diferite suprafete exista tendinta de a se forma spuma , fie din cauza procesului de fabricatie , fie din cauza folosirii diferitelor utilaje la aplicarea lacurilor si vopselelor sau din cauza presiunii de pulverizare a temperaturii etc.
e) agenti antioxidanti
se utilizeaza pentru a impiedica formarea de pelicule groase solide pe suprafata lacurilor si vopselelor in timpul depozitarii , chiar si la ambalajele inchise.
f)agenti de matisare
sunt cazuri in care se ceare ca pelicula de lac sau de vopsea sa nu fie lucioasa dupa uscare .Aceasta se poate realiza fie actionandu-se asupra cantitatii si formei pigmentului din vopsea , fie prin adaugare de mici
cantitati din unele substante ca : ceruri naturale sau sintetice , sapunuri metalice , etc.
g)agenti impotriva scurgerii
actioneaza prin intarzierea oxidarii liantului sau prin intarzierea evaporarii dizolvantului
2.Principalele produse de vopsire
lacurile
sunt solutii de derivati celulozici , rasini naturale sau sintetice in dizolvanti organici cu sau fara adaos de uleiuri vegetale
emailurile
sunt lacuri in care s-au introdus pigmenti metalici organici sau anorganici
grindurile
sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri
chiturile
suprafata obiectelor grunduite poate sa prezinte cavitati sau denivelari datorate obiectului sau rezultate de la manipulari , temporari etc.
pentru eliminarea neregularitatilor si obtinerea unor suprafete netede in vederea vopsirii se folosesc chiturile.
grindurile de culoare
numite si vopsele intermediare , sunt obisnuite prin dispresarea pigmentilor si a materialelor de umplutura in lacuri si ulei
vopselele
sunt dispersii de pigmenti sau de pigmenti si materiale de umplutura in diferite substante peliculogene
diluantii
sunt amestecuri de dizolvanti care servesc la diluarea lacurilor , emailurilor si vopselelor gata fabricate pentru a le duce la vascozitatea prescrisa de tehnologie
materialele de slefuit
sunt materiale abrazive sub forma de piatra , pasta sau fixate pe un suport de hartie sau panza care servesc pentru netezirea si uniformizarea suprafetelor dupa chituire
materiale de lustruit
sunt emulsii de ceruri in apa care contin diferite adaosuri de substante de defergente si substante usor abrazive .
Caracteristici generale ale materialelor de vopsire :
-culoarea -este importanta pentru obtinerea aspectului placut al obiectului vopsit
-finetea-calitatea unui email sau vopsea este cu atat mai buna cu cat pigmentul este folosit la fabricare este mai fin
-capacitatea de intindere-proprietatea unui lac sau vopsea de a da o pelicula uniforma ca grosime dupa un timp oarecare de la aplicare
-puterea de acoperire -reprezinta capacitataea unui email sau vopsea de a acoperi suprafetele pe care sunt aplicate
-vascozitatea - este o carcateristica importanta . gradul de vascozitate are o mare importanta atat la aplicarea cat si la obtinerea protectiei dorite
-timpul de uscare - este o caracteristica importanta reprezentand timpul in care un lac sau o vopsea trece din stare lichida in stare solida dupa aplicare
-mirosul si toxicitatea-sunt conferite in special de dizolvanti si diluanti care sunt volatili
Cap II
OPERATIILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII
Industria de lacuri si vopsele produce o gama variata de sortimente , fiecare tip de vopsea fiind necesar pt. un anumit scop . De asemenea terbuie sa se tina seama de posibilitatile tehnologice pe care le impune vopseaua aleasa . Studiul conditilor de exploatare ale obiectului supus vopselii trebuie sa tina seama de o serie de factori :
solicitarea este mult mai mare in zonele reci si mai ales cele subtropicale , uscate si umede
pe acoperiri rezistente la agenti externi se utilizeaza emailurile alhidice si epoxidice
uscare la aer sau la cuptor emailurile nelaminice
b) Alegerea procesului tehnologic
Tehnologia trebuie sa asigure prin operatiile si fazele preconizate , realizare tuturor acestor conditii sis a cuprinda toate operatiile pentru chituire trebuie luate detalii in legatura cu felul chitului , nr. de straturi , grosimea lor , de asemenea se indica presiunea areului temperatura vopselei eventual si alte caracteristici daca sunt necesare . Ceilalti factori care determina o buna vopsire sunt pregatirea suprafetei utilaje adecvate si organizarea sectiei de vopsire .
Un sistem correct de vopsire ales , dar aplicat pe o suprafata suficient pregatita va avea ca rezultat formarea unei pelicule mai putin rezistente .Pregatirea suprafetelor inainte de vopsire constituie cea mai importanta operatie atat pentru protectia anticoroziva cat si pentru aderenta cat mai buna a materialelor peliculogene .
d)Dotarea cu utilaje speciale
Orice efort de imbunatatire a calitatii vopsirii daca nu este sprijiniy de introducerea mecanizarii procesului tehnologic si de folosirea utilajelor nu da rezultate optime .Pregatirea suprafetei in agregate complexe , automate ,vopsirea in spatii inchise , bine ventilate , lipsite de praf si de alte impuritati , precum si uscarea in cuptoare la temperaturi de 80-180 confera peliculelor o natura deosebita , rezistenta la coroziune si un aspect placut.
e)Organizarea sectiei de vopsitorie
Amplasarea sectiei sau a atelierului trebuie organizata astfel incat drumul pieselor pentru vopsire trebuie in special sa fie direct si scurt . Contrar prin stivuiri , manevrari , creste pericolul lovirii si deformarii pieselor . Indreptarea loviturilor pe o piesa vopsita eventual chituirea, slefuirea si revopsirea locala , cu o vopsea cu uscare la aer nu mai readuce piesa la calitatile initiale , chiar si aspectul are mult de suferit deoarece in jurul locului vopsit , care apare ca un petec , se observa stropii fasciculului de vopsea pulverizata .Daca atelierul de vopsitorie face parte dintr-o sectie , amplasarea lui trebuie facuta la extremitatea halei, pentru a avea o legatura directa cu exteriorul.
Daca sunt mai multe etaje , vopsitoria se amplaseaza la ultimul etaj . Incaperile trebuie sa fie luminoase si bine ventilate.
2.Pregatirea materialelor pentru vopsire
Materialele de vopsire se livreaza de catre fabricile furnizoare intr-o stare cat mai vascoasa , de multe ori sub forma unor paste.Emailurile , vopselele si grundurile , mai ales contin pigmenti si materiale de umplutura , care din cazua denstitatii lor mari , in comparatie cu densitatea lichidelor in care se afla in suspensie , manifesta o puternica tendinta de sedimentare .
Cu cat vascozitatea este mai redusa cu atat viteza de depunere este mai mare. Materialele de vopsire pregatite pentru aplicare au vascozitate mica deci poate sa reziste cateva luni , pigmentii si materialele sa se separe de lant.
Cele mai multe nuante de vopsele se obtin prin amestecul in proportii diferite a pigmentilor de culori diferite.
Pregatirea de vopsire trebuie executata cu precizie chiar in momentul dezasamblarii , zona capacului trebuie stearsa cu grija cu o carpa uda.Dupa scoaterea capacului si mai ales daca acesta nu a fost inchis etans , daca materialul de vopsire este cu uscare la er , se constata existenta la suprafata a unei pielite care poate ajunge la cativa mm si constituie un ninceput de uscare a vopselei.
Pentru vasi si recipienti mici de vopsire , amestecarea se realizeaza manual ;pentru butoaie mai mare de 200kg se face mecanizat.
Se trece apoi la diluare , verificandu-se puritatea diluantului .Butoaiele
in care se livreaza pot forma rugina, care, prin deschidere ajunge in masa lichidului sau , datorita depozitarii in aer liber si inchiderii neetanse , poate contine apa.
Daca se respecta conditiile de puritate mentionate , in general, nu este necesar sa se mai filtreze vopseaua ;totusi daca se constata existenta impuritatilor se executa si filtrare printr-o sita metalica.Exista materiale de vopsire fromate din doi componenti care se amesteca exclusiv inainte de utilizare si se prepara numai in cantitati necesare pentru o perioada de timp limitata.
Pentru aceste vopsele , se amesteca , mai intai , cele doua componente si se amogenizeaza , se masoara vascozitatea si la sfarsit , daca mai este necesar , se adauga si diluantul .
3.Operatiile principale
Grunduirea este operatia prin care se depune pe suprafata metalului prima pelicula de material de vopsire ce constituie baza acoperirilor interioare .Grundul este compus din putin liant si foarte mult pigment si materiale de umplutura.
Chituirea urmareste umplerea tuturor denivelarilor , pana la nivelul proeminentelor , astfel incat suprafata sa prezinte un gram de netezime cat mai pronuntat.
Exista 2 tipuri de chituri :
-chituirea de cutit
-chituirea prin pulverizare
Slefuirea urmareste indepartarea tuturor urmelor provenite de la chituire , astfel incat sa se obtina o netezime cat mai avansata .
Vopsirea (lacuirea) Operatiile anterioare au avut cas cop crearea conditiilor optime pentru ca pelicula finala de vopsea sa prezinte cat mai putine defecte .Uneori , se aplica numai unul sau mai multe straturi de vopsea , cazuri cand peste email se depune si un strat de lac .
Uscarea este operatia prin care peliculele devin dure .
Se aplica fiecarui strat de materiale de vopsire in parte .
Poate fi :
-naturala =>in aer liber
-artificiala=>in cuptoare
4.Avamtaje si dezavantaje
Prin chituire se reuseste sa se acopere toate neregularitatile si denivelarile suprafetelor , realizandu-se suprafetele netede , frumoase ca aspect.
Chituirea nu se preteaza mecanizarii , de aceea este insotita de un mare consum de manopera .Daca se executa cu chituri clasice , poroase , cu mult material de umplutura , desi se imbunatateste aspectul , calitatea anticoroziva este mult prejudiciata.
|
