Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Mentenanta in logistica

tehnica mecanica


Universitatea din Pitesti

Facultatea de Mecanica si Tehnologie











MENTENANTA

IN

LOGISTICA






CUPRINS


Alegerea echipamentului logistic………………………………….

Identificarea modurilor potentiale de defectare si cauzele defectelor..

Diagrama Pareto.

Determinarea principalilor indicatori de fiabilitate..

Modelul matematic pentru fiabilitate

Perioada totala de imobilizare a echipamentului si disponibilitatea.

Sistem de mentenanta

ALEGEREA ECHIPAMENTULUI LOGISTIC

Echipamentul logistic este motostivuitor. Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa atat pe drumurile uzinale, speciale amenajate in acest scop cat si de drumurile publice. Motostivuitoarele se executa in general, cu contragreutate sau furci laterale si, datorita vitezelor mari de deplasare, au conducatorul purtat pe scaun sau in cabina de comanda.

Catargele motostivuitoarelor sunt de tipul simplex, iar organul de prindere este constituit din furci.

Motostivuitoarele cu contragreutate sunt cele mai raspandite motostivuitoare datorita caracteristicilor tehnice functionale si dimensionale care permit o manevrare usoara si se preteaza la operatii de manipulare a sarcinilor atat in hale industriale si depozite inchise cat si in aer liber, pu.tand circula pe drumuri care nu necesita o amenajare speciala.

Motostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmatoarele asambluri mai importante:

a) motorul de actionare, care poate sa fie cu benzina, cu motorina (motor Diesel) sau cu GPL.

b) SasiuS motostivuitorului, care este specific caruciorului respectiv si, in general, se executa dm profile laminate sau profile cheson sudate

c)     mecanismul de deplasare

d)    mecanismul de ridicare

e)     instalatia hidraulica

f)     instalatia electrica

g)    contragreutatea

h)    postul de comanda















































Parti componente ale motostivutorului:

Butonul scaunului (Scaunul operatorului) -1

Sistemul de control (Compartimentul motorului) -2

Contactor de ridicare libera -3

Butonul selector pentru viteza de coborare (Cutia de comanda) -4

Semnalizarea sistemului (Carcasa consolei) -5

Senzor de lumini (Carcasa consolei) -6

Manete de comanda -7

Buton pentru pornirea automata a luminilor (Carcasa consolei) -8

Buton de siguranta (Cutia de comanda) -9

Distribuitor hidraulic -10

Traductor hidraulic -11



 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
















Prezentarea modelului:

- Garda de protectie deasupra capului - 1

Faruri -2

- Mana curenta -3

- Contragreutate -4

- Blocul de lumini pe spate -5

- Scaunul operatorului -6

- Capota motor -7

- Roata spate - 8

- Rezervor de combustibil (stanga), rezervor hidraulic (dreapta) -9

- Treapta -10

- Cilindru de basculare -11

- Roata fata -12

- Furca -13

- Gratar de protectie -14

- Cilindru de ridicare -15

- Lant de ridicare -16

- Catarg -17

- Maneta de comanda (model MC) -18

Blocul de lumini pe fata -19


DESCRIEREA CONSTRUCTIV-FUNCTIONALA

l.Dispozitiveie de lucru la motostivoitoare

l.l.Dispozitivul de prindere cu furci.

Este prevazut cu doua furci care se fixeaza pe carucior, avand lungimea furcilor pe care se as.eaza sarcinile, de 1.000 mm.

In functie de pozitia centrului de greutate fata de suprafata de fixare a suportului se da in figura de mai jos diagrama de mcarcare a acestui dispozitiv. In exploatare trebuie tinut cont de aceasta diagrama, in caz contrar putandu-se ajunge la rasturnari ale motostivuitorului, intrucat se epuizeaza rezerva de stabiiitate.

1.2. Dispozitivul de prindere cu carlig.

In functie de distanta sarcinii fata de motostivuitor, la acest dispozitiv se poate fixa carligul in diverse pozitii, numai ca trebuie tinut cont de diagrama de marcare a acestui dispozitiv.

Functionare

asigurare stare scaun ;

rotire in sens orar a butonului de siguranta catre pozitia de lucru

pornire motor

tragere de maneta de comanda pentru ridicarea furcilor la inaltimea de 10-20 cm de sol ;

tragere maneta de comanda a bascularii pentru a bascula complet catargul ;

apasare pedala de apropierii pe toata cursa

deplasare maneta directii pe pozitia inainte sau inapoi

tragere frana de parcare

plasare comutatorul de blocare pe pozitia de blocare

coborare complet la sol furcile

inclinare catargul catre inainte pana ce furcile sunt plane

inchidere contact










3. IDENTIFICAREA MODURILOR POTENTIALE DE DEFECTARE


Modurile potentale de defectare si cauzele defectarilor:

Tab. 1.1

Componente

Defectiuni posibile

Cauzele posibile

Frecventa defecte

pompa de apa

Rupere curelei de pe fulie,

Functionare solicitata excesiv


lame-furci

fisurare

uzura


electromotor

Solicitarea excesiva,gripare bucselor

Scurt circuit in bobinaj,uzura


furtun hidraulic

Infundare canalelor, blocarea bilelor

Uzurii fizice


alternator

Nu functioneaza complet

Gripare rulmenti,arderea diodei


lanturi

Zale indoite,turtite,alungite sau fisurate

Uzura fizica


Cilindru basculare

Pierdere ulei

Uzurii garniturilor





4. DIAGRAMA PARETO



Ordonarea datelor in analiza Pareto este in tabelul urmator:


Nr

Crt.

Defect constatat

Frecventa absoluta de aparitie

Frecventa absoluta de aparitie cumulata

Fecventa relativa de aparitie [%]

Fecventa relativa de aparitie cumulata [%]


D6






D7






D1






D5






D4






D2






D3






Altele





Total







Vom ierarhiza defectiunile dupa frecventa producerii lor



Analiza informatiilor care rezulta din diagrama sunt:

se traseaza o paralela la abscisa corespunzator procentului de 80% pe ordonata din dreapta. Categoriile de defecte aflate sub aceasta paralela sunt cele asupra carora trebuie sa se actioneze cu prioritate pentru eliminarea lor.

se identifica cauzele care produc defectele scoase in evidenta anterior si se cauta actiuni de eliminare sau de diminuare a efectelor acestora;

dupa punerea in practica a actiunilor corective se traseaza o noua diagrama Pareto. Analiza efectuata pe noua diagrama si compararea cu cea facuta anterior, va evidentia eficienta masurilor de imbunatatire precum si evolutia calitativa a produsului.  

Cauzele care au produs defectele au fost enuntate la fiecare operatie a procesului tehnologic.

Pentru eliminarea sau diminuarea efectelor acestora am construit un plan de actiuni in care am identificat actiunile.

Imaginarea unor valori pentru un numar total de (40 + k) timpi de defectare (unde k este numarul de ordine al cursantului), precizand si care anume defectiune se produce.

k= 4; k-nr de ordine al cursantului.

Inventam 44 de valori

Timpii de defectare dupa prima functionare:















































tmin- timpul minim de defectare

tmax- timpul maxim de defectare

N0 = 44

tmin = 1 ora

tmax = 109 ore tmax- tmin = 108 ore

k = 1 – 3,322 lgN0

K = + 1 = + 1

K= 7 + 1 = 8 intervale

= 15 ore



5. DETERMINAREA PRINCIPALILOR INDICATORI DE FIABILITATE



Prin indicator de fiabilitate se intelege o masura cu ajutorul careia se exprima cantitativ fiabilitatea sau una din caracteristicile sale. Exista un mare numar de indicatori de fiabilitate, ceea ce se explica prin numarul mare de factori de care depinde fiabilitatea unui produs, dar nici unul dintre acesti parametri nu poate masura complet fiabilitatea, ci doar estimeaza una sau mai multe laturi ale acesteia


Functia de fiabilitate, R(t)

Se noteaza cu R (de la reliability – lb. engl.) si se calculeaza cu formula:


(3.1)

unde:

N(t) – numarul de elemente ramase in stare de functionare la momentul t;

N0 - numarul de elemente din care a fost alcatuit esantionul.

Procedand in mod similar se obtine datele din tabelul urmator:


Δt

N(t)

R(t)


























fig. 5.1

2. Functia de repartitie a timpului de functionare sau functia de nefiabilitate, F(t)

(3.3

unde:

n(t) – numarul de elemente care s-au defectat pana la momentul t: n(t) = N0 – N(t).

Acest indicator, numit si functia de nefiabilitate sau functia de nonfiabilitate, notat cu F(t), pune in evidenta lipsa de fiabilitate a elementului.

Prin definitie, functia de nefiabilitate F(t) este probabilitatea ca un element sa se defecteze in intervalul (0, t), deci de a se fi defectat pana la momentul t.

Considerand ca la momentul t din cele N0 elemente aflate in stare de functionare la momentul initial s-au defectat

N0= 44


Δt

Ni(fi)

n(Δt)[buc]

N(t)[buc]

F(t)























































































Se reprezinta grafic variatia in timp a indicatorilor R(t), F(t),




unde n(t) reprezinta numarul de defectiuni care au loc in intervalul t (t reprezinta jumatatea intervalului t).


t

[ore]

n(t)

[buc]

f(t)

[def]


























sau intensitatea de defectare, z(t)


Daca sunt cunoscuti indicatorii R(t) si f(t), poate fi utilizata relatia:


,

t

[ore]

n(Δt)

[buc]

z(t)

[def]


























Media timpului de functionare, m


(3.13)


sau, in cazul gruparii datelor pe k subintervale de timp egale:


(3.14)

Obs. Media poate fi calculata, mai laborios, utilizand relatia de definitie, fara separarea valorilor pe subintervale de timp, obtinand valoarea reala mr, spre deosebire de precedenta valoare care poate fi considerata estimata:


km;

Se constata ca eroarea datorata calculului pe subintervale (procedeu simplificator) este foarte mica:

Practica inregistrarii datelor pe intervale de timp introduce o eroare de calcul acceptabila, care in cazul mediei poate fi determinata cu relatia:



unde:

em - eroarea de calcul a mediei;

m1 - media calculata in cazul inregistrarii tuturor timpilor de defectare;

m2 - media calculata in cazul inregistrarii datelor pe subintervale de timp.  


%.


Dispersia timpului de functionare, D


(3.16)


sau

(3.17)


unde - media timpului de functionare pentru intreaga populatie de elemente (daca este cunoscuta sau daca nu s-a practicat esantionarea).

Daca nu se cunoaste , se va lucra cu media timpului de functionare m pentru esantionul studiat, utilizand relatia:


sau


Se calculeaza dispersia prin calcul pe subintervale:

Abaterea medie patratica a timpului de functionare,

(3.19)

Coeficientul de variatie a timpului de functionare, ν

(3.20)

Obs. Indicatorul este o marime adimensionala.


Mediana timpului de functionare, tm

Reprezinta valoarea mediana a sirului ordonat (ti):


pentru N0 impar (3.21)


pentru N0 par (3.22)





Cuantilele timpului de functionare, tq

Reprezinta valorile timpului de functionare la care fiabilitatea se reduce cu valoarea q%. Prima cuantila, la care functia de nefiabilitate atinge valoarea de q% se numeste cuantila de q%.




Se calculeaza marimea unui subinterval de observare:

unde tmax - tmin este intervalul de timp in care se fac observatiile.

Se considera marimea subintervalului acceptabila daca pe oricare subinterval se produc cel putin doua defectari.

z(t) – rata de defectare reprezinta raportul dintre numarul de defectari care au loc in unitatea de timp, la momentul t, si numarul de elemente care erau in stare de functionare la momentul t:


Functia R(t) poate fi reprezentata grafic sub forma liniara sau, in cazul calculului pe intervale de timp, sub forma unei histograme (fig.1.1).

Functia de fiabilitate R(t) ofera o imagine generala asupra evolutiei fiabilitatii unui produs si permite o rapida comparatie intre produsele de acelasi tip realizate de mai multi furnizori.





6. MODELUL MATEMATIC PENTRU FIABILITATE



Problemele de modelare care se pun in studiul fiabilitatii sunt:

- adoptarea celui mai potrivit tip de distributie (repartitie) pentru timpii de functionare (exponential, normal, Weibull, Rayleigh, Student, Gamma,…);

- identificarea modelului respectiv (determinarea valorilor parametrilor distributiei: rata defectarii - pentru modelul exponential; media m si abaterea medie patratica - pentru modelul normal; parametrii si – pentru modelul Weibull, etc.);

- validarea modelului teoretic (verificarea verosimilitatii sau adecvantei) prin determinarea gradului in care acesta aproximeaza distributia experimentala


Legea Weibull este definita prin expresia triparametrica propusa pentru functia de fiabilitate:

unde:

• = parametru de localizare sau parametru de pozitie, este o constanta care defineste momentul de inceput al variatiei functiei de fiabilitate R(t);

= parametru de scara, exprima extinderea distributiei pe axa timpului. Astfel, daca (t – ) este egal cu , R(t) calculat cu relatia (8.1) devine:

t

alfa

eta

frac

beta

ex

R

Beta/Eta

f(t)

z(t)









3,7624E-02

4,0825E-02









2,5719E-02

2,8868E-02









2,0462E-02

2,3570E-02









2,0462E-02

2,3570E-02









1,7337E-02

2,0412E-02









1,5211E-02

1,8257E-02









1,3646E-02

1,6667E-02









1,2432E-02

1,5430E-02









1,2432E-02

1,5430E-02









1,0652E-02

1,3608E-02









1,0652E-02

1,3608E-02









9,9722E-03

1,2910E-02









9,3890E-03

1,2309E-02









8,0386E-03

1,0911E-02









7,6832E-03

1,0541E-02









7,3625E-03

1,0206E-02









6,8053E-03

9,6225E-03









5,4282E-03

8,1650E-03









5,1403E-03

7,8567E-03









4,5473E-03

7,2169E-03









4,4460E-03

7,1067E-03









3,7799E-03

6,3758E-03









3,4023E-03

5,9549E-03









3,2412E-03

5,7735E-03









3,1421E-03

5,6614E-03









2,8387E-03

5,3149E-03









2,8001E-03

5,2705E-03









2,6903E-03

5,1434E-03









2,5250E-03

4,9507E-03









2,3784E-03

4,7782E-03









2,3511E-03

4,7458E-03









2,1990E-03

4,5644E-03









2,1524E-03

4,5083E-03









2,0232E-03

4,3519E-03









1,9640E-03

4,2796E-03









1,9450E-03

4,2563E-03









1,8209E-03

4,1030E-03









1,8044E-03

4,0825E-03









1,8044E-03

4,0825E-03









1,7257E-03

3,9841E-03









1,6815E-03

3,9284E-03









1,6532E-03

3,8925E-03


OBSERVATIE

8. PERIOADA TOTALA DE IMOBILIZARE ECHIPAMENTULUI

SI DISPONIBILITATE



Pentru fiecare tip de defectiune se imagineza valori ale timpului de reparare( ore):

Mu- media timpului de utilizare a echipamentului

Disponibilitatea este proprietatea unui produs exprimata prin probabilitatea ca acesta sa fie in stare de functionare la un moment dat.

Tab.7.1

Componente

Defectiuni posibile

mu

mr

A

pompa de apa

Rupere curelei de pe fulie,




lame-furci

fisurare




electromotor

Solicitarea excesiva,gripare bucselor




furtun hidraulic

Infundare canalelor, blocarea bilelor




alternator

Nu functioneaza complet




lanturi

Zale indoite,turtite,alungite sau fisurate




Cilindru basculare

Pierdere ulei





Pe baza acestora se calculeaza coeficientul de disponibilitate


MANUAL DE INSTRUCTIUNI GENERALE, DE INSTALARE, UTILIZARE, FUNCTIONARE, REGLARE SI DE INTRETINERE - Utilaj de asistenta montaj - Baterie de acumulatori - S.C. Tehnomat Inginerie Indutriala S.R.L




Document Info


Accesari: 1764
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )