Cel de-al saptelea Program Cadru European de Cercetare si Dezvoltare Tehnologica, denumit pe scurt Programul Cadru 7 (PC 7) sau The Seventh Frammework Programme for Research and Technological Development (FP 7), este principalul instrument al Uniunii Europene pentru finantarea cercetarii stiintifice si a transferului tehnologic in Europa, pentru o perioada de sapte ani, cuprinsa intre 1 ianuarie 2007 si 31 decembrie 2013.

Acest program este conceput si dezvoltat pe baza realizarii de catre precedentul Program Cadru si anume FP 6, a Ariei Europene de Cercetare -ERA - NET (European Research Aria Network) si isi propune sa continue actiunile si activitatile pentru dezvoltarea in Europa a unei economii si societati bazate pe cunoastere.

Al saptelea Program Cadru a fost minutios pregatit incepand din iunie 2004 cand a fost elaborat Documentul de orientare pentru noul program si pana in toamna anului 2006 cand au fost redactate final Pachetele de lucru si cand a fost anuntata prima competitie de propuneri de proiecte (Primul Call FP 7).

Managementul Programului Cadru (FP 7) si gestionarea proiectelor sunt asigurate de catre Directoratul General pentru Cercetare si Dezvoltare Tehnologica (DG RTD) al Comisiei Europene (CE) care externalizeaza o serie de activitati (evaluari de propuneri de proiecte, monitorizarea de proiecte finantate s.a.).

In strategiile si politicile Uniunii Europene privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica s-au cristalizat si au fost promovate mai multe mijloace practice de a promova si dezvolta valoarea cercetarii europene. Dintre aceste concepte aparute si formate inca din cadrul programului FP 6 si dezvoltate in Programul FP 7 sunt:

Aria Europeana a Cercetarii sau Reteaua Ariei Europene a Cercetarii (ERA si ERA - NET, care a fost amintita mai inainte;

Conceptul de Unitate Comuna de Cercetare (Joint Research Unit -JRU);

Centrul Comun de Cercetare al Uniunii Europene (Joint Research Center-JRC);

Platforme Tehnologice (Technological Platforms - TP).

Aria Europeana a Cercetarii (ERA - NET) s-a format cu scopul coalizarii eforturilor in virtutea formarii unui sistem omogen de cercetare si inovatie echivalent cu o „piata comuna' de bunuri si servicii.

Obiectivul principal al initiativei „Aria Europeana a Cercetarii' (European Research Area - ERA) combina trei concepte relationate si de asemenea complementare:

formarea unei „piete interne' a cercetarii;

formarea unei arii a miscarii libere a cunostintelor, produselor cercetarii si tehnologiei printr-o colaborare sporita a unitatilor de cercetare;

o restructurare a „fabricii europene de cercetare' prin imbunatatirea coordonarii politicilor si activitatilor nationale de cercetare (privind procesele de cercetare dezvoltate si finantare in Uniunea Europeana);

dezvoltarea unei politici europene de cercetare care nu se refera numai la fondul activitatilor de cercetare, tinand de asemenea cont de alte aspecte relevante ale altor politici de nivel national sau continental.

Unitatea Comuna de Cercetare (JRU) poate fi definita ca fiind un parteneriat fara statut juridic format, cel mai adesea, intre uitati de cercetare din aceeasi tara si care se bazeaza pe tri principii de baza:

este recunoscuta de catre autoritatile publice;

reprezinta o unitate stiintifica de cercetare;

este definita si isi desfasoara activitatea comuna pe o durata de timp oarecare.

Scopul unei JRU este de accentua si a amplifica participarea entitatilor de cerectare cu proiecte de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica in programele cadru ale Uniunii Europene.

O Unitate Comuna de Cercetare are o structura de conducere proprie in care sunt desemnati reprezentanti ai institutiilor membre si care iau deciziile majore privind activitatea interna, participarea cu propuneri de proiecte la competitiile Programului Cadru, modul de conlucrare si repartitia sarcinilor in elaborarea propunerilor de proiecte si a derularii proiectelor.

Unitatea Comuna de Cercetare are deasemenea o structuri de lucru cu sarcini repartizate pe fiecare membru din colectivele care participa la elaborarea unei propuneri de proiect si ia etapele premergatoare acesteia.

Centru Comun de Cercetare al Uniunii Europene (JRC) s-a format cu scopul coalizarii eforturilor in virtutea formarii unui sistem omogen de cercetare si inovatie echivalent cu o „piata comuna' de bunuri si servicii.

Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Centre - JRC) este un Directorat General al Comisiei Europene cu misiunea de a furniza asistenta stiintifica si tehnica pentru conceperea, implementarea si monitorizarea politicilor Uniunii Europene care preocupa in mod direct cetatenii.

JRC cuprinde 7 institute situate in 5 state membre care au domenii diferite de specializare a expertizei stiintifice si tehnice. Domeniile de competenta de baza ale CCC sunt: alimentele; produsele chimice si sanatatea; mediul si dezvoltarea durabila; protectia si securitatea nucleara. Acestea sunt consolidate prin expertiza in trei competente orizontale: evaluari si materiale de referinta; securitate publica si antifrauda; previziuni tehnologice.

In cele 7 institute ale JRC lucreaza aproximativ 2700 de oameni, iar bugetul anual este de 300 milioane Euro/an, plus milioane Euro/an venituri.

Cele 7 institute member ale JRC sunt:

Institutului pentru Energie (The Institute for Energy: IE), Petten, Olanda, care are ca scop principal sustinerea politicilor privind securitatea furnizarii energiei si producerea energiei sigure.

Institutul pentru Elemente Transuranium (Institute for Transuranium Elements - ITU) , Karlshruhe, Germania care vine in sprijinul protectiei cetatenilor prin contributia adusa la siguranta si securitatea utilizarii combustibililor nucleari, prin evaluarea metodelor de extindere a duratei de viata a combustibililor si imbunatatirea managementului deseurilor

Institutul pentru Prospectarea Studiilor Tehnologice (Institute for Prospective Technological Studies - IPTS), Sevilia, Spania efectueaza analize tehnico-economice foresight in sprijinul realizarii politicilor UE;

Institutul pentru Materiale de Referinta si Masuratori (Institute for Reference Materials and Measurements - IRMM), Geel, Belgia promoveaza un sistem de masuri comune de sprijinire a politicilor UE asupra pietii interne, mediului, sanatatii si protectiei consumatorului;

Institutul pentru Protectia si Securitatea Cetatenilor (Institute for Proieciion and Security of Citizen - IPSC)] Ispra, Italia 626i81g sprijina politicile UE in domeniile: cybersecurity si anti-frauda; risc natural, tehnologic si economic; securitate si siguranta nucleara;

Institutul pentru Sanatate si Protectia Consumatorilor (Institute for Health and Consumer Protection - IHCP) , Ispra, Italia efectueaza cercetari asupra riscului datorat substantelor chimice, medicamentelor si sistemelor biochimice cu scopul de a sprijini dezvoltarea si implementarea politicilor UE in acest domeniu;

Institutul pentru Mediu si Durabilitate (Institute for Environment and Sustainability - IES), Ispra, Italia investigheaza nivelul contaminarii aerului, apei si solului; evalueaza efectele acestor contaminari asupra mediului si cetatenilor; promoveaza managementul durabil asupra resurselor mediului.

Colaborarea stiintifica si tehnica cu tarile in curs de aderare la UE a reprezentat o prioritate a Directoratului General JRC in ultimii ani. in acest scop, in perioada de timp dinaintea adunarii (1 Ianuarie 2005)au fost organizate Zile de informare si evenimente tematice in Romania.

In prezent, 39 de cercetatori si experti romani lucreaza ia DG JRC pe baza de contracte temporare de munca, ceea ce le va permite sa aplice noile cunostinte asimilate atunci cand se vor intoarce in Romania. Organizatiile romanesti de cercetare si tehnologie sunt parteneri oficiali in 32 de retele si proiecte ale JRC si peste 320 de experti romani participa in fiecare an la ateliere de lucru organizate de DG JRC.

Participarea cercetarilor romani in cadrul JRC se concretizeaza prin cursuri de instruire, asocierea in proiecte de cercetare si prin informarea acestora despre posibilitatile de dezvoltare a carierei intr-un mediu de excelenta stiintifica.

JRC ofera Comisiei Europene suport stiintific si tehnologic atat pentru domeniile: mediu si dezvoltare durabila; securitate alimentara, produse chimice si sanatate; securitate nucleara si salvgardare, cat si pentru subdomeniile: materiale de referinta si masuratori; siguranta publica si antifrauda; previziune tehnologica.

Platformele Tehologice (TP) reprezinta parteneriate voluntare dintre entitatile si organizatiile, din una sau mai multe tari europene, dintr-un domeniu de activitate, domeniu economic sau domeniu tematic, care sunt interesate si au un rol important in dezvoltarea acelui domeniu.

Ca si Unitatile Comune de Cecetare, Platformele Tehnologice nu au un statut juridic dar ele pot sa infiinteze, daca partenerii hotarasc in acest sens, entitati cu personalitate juridica, care sa faciliteze atingerea obiectivelor fixate pentru platforma.

Scopul principal al unei Platforme Tehnologice este realizarea si implementarea unei Agende Strategice de Cercetare pe termen mediu sau lung pentru un anumit domeniu.

Organizatiile partenere ale unei Platforme Tehnologice pot proveni din:

industrie;

comunitatea stiintifica;

autoritati publice centrale sau locale;

comunitatea financiara si bancara;

organismele de reglementare nationale si europene;

comunitatea consumatorilor;

societatea civila.

Rolul de conducator al unei platforme este detinut de industrie printr-o intreprindere sau consortiul mai multor intreprinderi cu rol important, determinant in domeniul pentru care s-a infiintat Platforma Tehnologica.

5.1.2. Metodologia, Durata, bugetul, scopul si obiectivele principale ale FP 7

Durata Programului cadru FP 7 este de 7 ani (2007 - 2013).

Bugetul alocat este de 50,5 miliarde Euro pentru intreaga perioada de 7 ani la care se adauga 2,7 miliarde Euro alocati Programului Euratom, pentru primii 5 ani.

Acest impresionant buget este cu 41%c mai mare in raport cu FP 6, daca se considera preturile la nivelul anului 2004 si cu 63% mai mare, daca se considera preturile la nivelul anului 2007.

Scopul general al FP 7 este de a contribui la dezvoltarea durabila, economica si sociala. A Europei in contextul procesului de globalizare si a problematicilor majore ale omenirii, promovand un model de economie si de societate bazate pe cunoastere.

Daca FP 6 a creat Aria Europeana a Cercetarii (European Research Aria - ERA), FP 7 continua si dezvolta aceasta arie a cercetarii europene si propune solutii de realizare a Strategiei Lisabona.

Obiectivele principale ale Programului Cadru FP 7 sunt aceleasi cu obiectivele fundamentale ale Strategiei Lisabona conceputa si aprobata de catre Consiliul European Lisabona.

Este bine sa precizam semnificatia pentru Consiliul European. Acesta este un termen care defineste intalnirile bianuale ale sefilor de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene, avand drept rol pe acela de a defini liniile politice directoare si de a da impulsul necesar pentru dezvoltarea in continuare a UE. in functie de locul unde are loc intalnirea, acest for isi ia denumirea localitatii, in acest fel intrunirea de la Lisabona din martie 2000 este cunoscuta sub denumirea de Consiliul European Lisabona.

Strategia Lisabona este programul Uniunii Europene conceput sa rezolve echilibrul dintre:

a) cresterea economica, competitivitate si locurile de munca, pe de o parte si

b) durabilitatea sociala si a mediului pe de alta parte.

Strategia Lisabona este un model european de societate pentru generatiile de azi si generatiile viitoare orientat cu fata catre accentuarea puternica a competitiei si concurentei la nivel global si catre procesul de imbatranire a populatiilor.

Pentru ca economia Europei sa fie competitiva si sa se bazeze pe cunoastere, atunci este necesar, iar Strategia Lisabona si FP 7 isi propun urmatoarele obiective fundamentale;

sa se produca mai multa si mai buna cunoastere prin cercetare stiintifica;

sa se difuzeze cunoastere prin educatie si instruire;

sa se aplice cunoasterea rezultata din cercetare prin inovare, in economia reala si in societate.

Strategia Lisabona a fost initiata in martie 2000 de catre Consiliul European Lisabona, care si-a propus pentru deceniul 2001 - 2010un nou scop strategic pentru Uniunea Europeana si anume: „sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila sa genereze o crestere economica durabila cu mai multe si mai bune locuri de munca si cu o mai mare coeziune sociala'.

Strategia Lisabona a fost perfectionata prin adaugarea problematicii de mediu inconjurator prin Consiliul European Goteborg (2 iunie 2001) iar in final, in martie 2002, Consiliul European Barcelona a hotarat ca pana in anul 2010, in Uniunea Europeana sa se asigure o finantare de 3% din totalul Produselor Interne Brute, pentru activitatile de cercetare si dezvoltare tehnologica, doua treimi din aceasta finantare urmand a fi asigurata de catre sectorul privat al economiilor europene.

La nivelul anului 2006, Uniunea Europeana asigura 1,96% din totalul Produselor Interne Brute pentru finantarea cercetarii tehnologice prin comparatie cu:

2,59% in Statele Unite ale Americii;

3,12% in Japonia;

2,90% in Corea.

Metodologia, structura si programele specifice ale FP 7

Programul cadru (FP 7) este structurat asa cum rezulta si din schema redata in figura 5.1, pe 4 programe specifice de cercetare la care se adauga programul EURATOM precum si alte doua programe gestionate de Centrul Comun de Cercetare (JRC - Joint Research Center) si anume programul de Actiuni directe in EURATOM si Programul de Actiuni Nou - Nucleare (JRC - nuclear si respectiv JRC - non - nuclear).

Un element nou existent in FP 7 in raport cu FP 6 este extinderea cooperarii internationala, care este implementata in toate cele patru programe specifice ale programului cadru.

Programul Specific COOPERARE

Bugetul acestui program pentru toti cei 7 ani este de 32,365 miliarde Euro.

Programul COOPERARE finanteaza cercetari in urmatoarele domenii:

• Sanatate;

Alimentatie, agricultura si biotehnologie;

Tehnologiile informatiei si comunicatiei;

Nano - stiinte, nano - tehnologii, materiale si noi tehnologii de productie;

Energie;

Mediu (inclusiv schimbarile climatice);

Transport;

Stiinte socio - economice si umaniste;

Spatiu;

Securitate.

Fig. 5.1. Schema simplificata a structurii Programului Cadru (FP 7).

Domeniul SANATATE

Bugetul acestui program este de 6 miliarde de € pentru intreaga perioada 2007-2013.

Obiectivul programelor de cercetare in domeniul sanatatii este ameliorarea sanatatii cetatenilor europeni, precum si cresterea si intensificarea competitivitatii si capacitatii inovative a industriei si afacerilor din domeniul sanatatii la nivel european. Problemele globale de sanatate, ca de exemplu epidemiile in curs de aparitie, vor fi de asemenea analizate. Colaborarea europeana cu tarile in curs de dezvoltare va permite acelor tari sa isi dezvolte capacitatile de cercetare.

Programul de cercetare in domeniul sanatatii finantat la nivel european se va focaliza pe:

Biotehnologie, instrumente generice si tehnologii medicale
pentru sanatatea umana:

Cercetare completa;

Detectie, diagnoza si monitorizare;

Predictia oportunitatii, securitatii si eficientei terapiilor;

Abordari si interventii terapeutice inovative;

Transferarea rezultatelor cercetarii pentru asigurarea
sanatatii umane:

Integrarea informatiilor si proceselor tehnologice;

Cercetarea privind bolile cerebrale si conexe, dezvoltarea umana si imbatrinirea;

Transferarea rezultatelor cercetarii in tratarea bolilor infectioase (HIV/AIDS, malarie, tuberculoza, SARS, gripa aviara);

Transferarea rezultatelor cercetarii in tratarea afectiunilor majore: cancer, boli cardiovasculare, diabet/obezitate, boli rare, alte afectiuni cronice care includ afectiuni reumatice, artrita si distrofii musculare.

Optimizarea asigurarii conditiilor de sanatate pentru
cetatenii europeni;

Transpunerea rezultatelor clinice in practica medicala;

Calitatea, eficienta si solidaritatea sistemelor de sanatate, inclusiv a sistemelor de sanatate aflate in tranzitie si a strategiilor de ingrijire la domiciliu;

imbunatatirea prevenirii imbolnavirilor si o mai buna utilizare
a medicamentelor;

Utilizarea adecvata a noilor terapii si tehnologii medicale.
IMM-urile bazate pe cercetare sunt principalii factori economici de

presiune pentru ingrijire medicala, biotehnologie si tehnologii medicale. Cercetarea biomedicala la nivel european va contribui la cresterea competitivitatii industriilor europene farmaceutice si a sistemului de ingrijire medicala. Astfel, este imperativ ca UE sa creeze un mediu care sa conduca la inovatie in sectorul public si privat.

Domeniul ALIMENTATE, AGRICULTURA SI BIOTEHNOLOGH

Bugetul acestui program este L9 miliarde de € pentru intreaga perioada 2007-2013.

Avansarea cunoasterii in managementul durabil, productia si utilizarea resurselor biologice (microbiologice, plante si animale) va asigura baza pentru produse mai sigure, eco-eficiente si competitive precum si servicii pentru agricultura, pescuit, alimentatie umana si animala, sanatate si industria lemnului. Sunt anticipate contributii importante la implementarea politicilor si reglementarilor actuale si de perspectiva in sectorul sanatatii publice, al sanatatii animalelor si plantelor si al protectiei consumatorului. Noi surse de energie regenerabila vor fi sustinute sub incidenta conceptului unei bioeconomii europene bazate pe cunoastere.

Activitatile de cercetare vor include:

Productia si managementul durabil al resurselor biologice ale
solului, padurilor si mediilor acvatice:

promovarea cercetarii stiintifice asupra sistemelor durabile de productie;

productia de plante si animale si sanatatea;

ocrotirea animalelor;

pescuitul si acvacultura;

exploatarea si utilizarea durabila a biodiversitatii acestora.

Instrumente pentru implementarea de strategii relevante, politici si legislatie care sa sustina bio-economia europeana bazata pe cunoastere.

Integritatea si controlul lantului alimentar („de la furculita la ferma') vor face obiectul cercetarii stiintifice in domeniul alimentar, al sanatatii si bunastarii.

Stiintele vietii si biotehnologiile pentru produse si procese ne alimentare durabile vor dezvolta recolte si resurse silvice imbunatatite, rezerve de hrana, produse marine si tehnologii de biomasa pentru energie, mediu, si produse cu inalta valoare adaugata precum materialele si produsele chimice.

Cateva Platforme Tehnologice Europene contribuie ia stabilirea de prioritati de cercetare comune in diferite domenii, precum tehnologiile si procesele alimentare, genomica plantelor, silvicultura si industria lemnului, sanatatea globala a animalelor, si cresterea animalelor de ferma.

Crearea unei Bioeconomii Europene urmeaza sa deschida drumul inovatiilor si al transferului tehnologic eficient, urmarind sa includa toate industriile si sectoarele economice care produc, gestioneaza si exploateaza resursele biologice precum si serviciile aferente din industriile de aprovizionare sau de consum. Aceste activitati sunt aliniate strategiei europene referitoare la stiintele vietii si biotehnologie, si se asteapta ca ele sa promoveze competitivitatea agriculturii si biotehnologiei europene, a companiilor de profil in domeniul agro-alimentar si in particular a IMM-urilor de inalta tehnologie, odata cu imbunatatirea bunastarii sociale si a prosperitatii.

Domeniul TEHNOLOGII DE INFORMARE SI COMUNICARE (TIC)

Bugetul acestui program este 9.1 miliarde de € pentru intreaga perioada 2007-2013.

TIC joaca un rol important in consolidarea inovatiei, creativitatii si competitivitatii in toate sectoarele industriale si de servicii. Intram intr-o noua faza de dezvoltare care va duce la crestere si dezvoltare durabila in deceniile care urmeaza; totusi, aceasta crestere va fi realizabila numai in masura in care investim incepand de acum in cercetarea si in inovatia legata de urmatoarea generatie de tehnologii.

in cadrul PC7, activitatile de cercetare in domeniul TIC vor acoperi prioritati strategice in domeniile dezvoltate din punct de vedere industrial si tehnologic in Europa, cum ar fi retelele de comunicatie, computerizarea aplicata, nano - electronica si tehnologiile pentru continutul audiovizual.

Domeniile de cercetare vor include:

Stabilitatea si securitatea infrastructurii retelelor si serviciilor;

Performanta si siguranta sistemelor electronice si a componente lor;

Sisteme personalizate de TIC;

Managementul continutului digital.

TIC sunt responsabile pentru aproape jumatate din cistigurile in productivitate ale economiilor actuale. Cistigurile sunt datorate atat bunurilor si serviciilor bazate pe TIC cu o mare valoare inovativa, cat si imbunatatirii proceselor de afaceri prin difuzarea, adoptarea si utilizarea TIC in intreaga economie. Sectoarele care utilizeaza in mod intensiv TIC includ: productia industriala, automotoare, sectorul aerospatial, farmaceutica, echipament medical, sectorul agroalimentar, precum si servicii financiare, media si comertul cu amanuntul. Beneficiile raportate de societatile comerciale, ca rezultat al unei utilizari crescute a TIC, includ o dezvoltare mai rapida a productiei, reducerea costurilor si a cheltuielilor, tranzactii mai rapide si mai sigure, relatii mai bune cu clientii si furnizorii, nivele perfectionate de servicii si sprijin pentru clienti si oportunitati crescute de colaborare.

PC7 va facilita crearea de noi forme de desfasurare a aplicatiilor si proceselor economice prin retea precum si noi abordari din domeniul ingineriei pentru aplicarea TIC in productie.

Domeniul NANOSTIINTE, NANOTEHNOLOGH, MATERIALE SI NOI TEHNOLOGII DE PRODUCTIE

Bugetul acestui program este 3.5 miliarde de € pentru intreaga perioada 2007-2013.

Activitatea Nanotehnologiilor, Materialelor si a Tehnologiilor de Productie are o puternica relevanta socio-economica. Nanotehnologiile aduc solutii noi si pot avea performante marite in intregul sector de productie, precum si in domeniile sanitar, medical, agricultura.

Nanostiinte si Nanotehnologii

Obiectivul este crearea de materiale si sisteme cu proprietati si comportament predefinit, bazate pe cunostinte imbunatatite si experienta sporita, la scara nano. Aceasta va conduce la o noua generatie de produse si servicii pentru o intreaga gama de aplicatii, minimalizand in acelasi timp orice potential impact advers asupra mediului si a sanatatii.

Materiale

Cercetarea se va concentra pe crearea de suprafete multifunctionale si materiale cu proprietati ajustate si cu performante previzibile pentru noi produse si procese, precum si pentru repararea lor.

Productie noua

Baza pentru inovatie in aceasta zona va consta in cunostinte noi si aplicarea lor in productie durabila si modele de consum. Acest fapt atrage dupa sine conditiile potrivite pentru inovarea continua (in activitati industriale si sisteme de productie, incluzand design, constructie, aparatura si servicii) si pentru dezvoltarea de „bunuri' generice de productie (tehnologii, dotari de organizare si de productie, precum si resurse umane), intrunind in acelasi timp cerintele de securitate si de protectie a mediului.

Integrarea tehnologiilor pentru aplicatii industriale

Integrarea cunostintelor si tehnologiilor celor trei domenii de cercetare de mai sus este esentiala in urgentarea transformarii industriei si economiei europene, prin adoptarea unei perspective convingatoare, sigure si responsabile la nivel social. Cercetarea se va concentra pe aplicatii si solutii noi, ca raspuns la provocarile majore, precum si la cerintele RTD, identificate prin diversele Platforme Europene de Tehnologie mentionate anterior.

Competitivitatea industriala sporita si produsele de inalta calitate vor proteja locurile de munca europene si in consecinta, vor promova coeziunea sociala si economica. Noile Platforme Tehnologice, prin strategiile lor pan-europene, vor scoate de asemenea in evidenta aspecte sociale. Scopul general va fi de a maximaliza valoarea adaugata pentru Europa. Noile reglementari si standarde au fost intotdeauna un produs anex al progresului tehnologiei industriale, iar aceste „platforme' le vor moderniza si consolida cu siguranta in diversele zone ale activitatilor umane.

Domeniul ENERGIE

Bugetul acestui program este de 2.3 miliarde de € pentru intreaga perioada 2007-2013.

Sistemele de energie se confrunta cu provocari majore. Urgenta de a identifica si dezvolta solutii adecvate si convenabile este justificata de tendintele alarmante ale cererii globale de energie, de caracterul finit al rezervelor conventionale de petrol si gaze naturale, precum si de nevoia de a tine in frau emisiile de gaze de sera. Aceste actiuni vor reduce intr-un mod eficient consecintele devastatoare ale schimbarilor climatice, instabilitatea preturilor petrolului (in special pentru sectorul transporturilor, extrem de dependent de petrol) si instabilitatea geopolitica in regiunile furnizoare de petrol.

Cercetatorii vor contribui la transformarea sistemului energetic actual intr-unui mai durabil mai putin dependent de carburantii din import.

Rezultatul final va fi o imbinare diversificata de surse de energie, in special cele regenerabile, purtatori de energie si surse nepoluante. Eficienta energetica, care include rationalizarea consumului si a stocurilor de energie, va fi intensificata, pentru a face fata astfel problemelor stringente legate de securitatea aprovizionarii si schimbarile climatice. Activitatile in sectorul energetic includ:

Hidrogen si celule de combustie;

Producerea de electricitate din surse regenerabile;

Productia de combustibili regenerabili;

Energie regenerabila pentru incalzire si racire;

Captarea C02 si tehnologii de stocare pentru productia de energie fara emisii de noxe ( emisii zero)

Tehnologii curate pentru carbune;

Sisteme energetice inteligente;

Eficienta energetica si economia de energie;

Cunoastere pentru procesul de elaborare a politicilor energetice.

Industria europeana a atins suprematia mondiala in ceea ce priveste anumite tehnologii de generare a energiei si de eficienta energetica. Este pionierul tehnologiilor energetice regenerabile, precum energia solara, bioenergia si energia eoliana. UE este de asemenea un competitor mondial in ceea ce priveste tehnologiile de generare si distributie a energiei si are o capacitate importanta de cercetare in domeniul captarii si izolarii carbonului. Pentru a se mentine pe aceasta pozitie, industriile europene trebuie sa isi continue eforturile prin cooperare internationala.

Domeniul MEDIU (inclusiv Schimbarile Climatice)

Bugetul acestui program este 1.8 miliarde de € pentru intreaga perioada 2007-2013.

Problemele puse de presiunile crescande, naturale si umane, asupra mediului si a resurselor sale impun o abordare coordonata la nivel pan-european si international.

Un management durabil al mediului si a resurselor sale necesita o cercetare interdisciplinara si integrata in vederea imbunatatirii cunostintelor noastre asupra interactiunilor dintre clima, biosfera, ecosisteme si activitatile umane. Aceasta ne va ajuta sa dezvoltam noi tehnologii, instrumente si servicii de mediu.

Programul „Mediu' va fi implementat in urmatoarele activitati si domenii:

Schimbari climatice, poluare si risc

Presiuni asupra mediului si climatului;

Mediul inconjurator si sanatatea;

Catastrofe naturale. Managementul durabil al resurselor

Conservarea si managementul durabil al resurselor naturale si artificiale si a biodiversitatii;

Managementul mediului acvatic marin.
Tehnologii de mediu

Tehnologii de mediu pentru observarea, simularea, prevenirea, atenuarea, adaptarea, remedierea si restaurarea factorilor de mediu naturali si artificiali;

Protectia, conservarea si sporirea patrimoniului cultural;

Evaluarea, verificarea si testarea tehnologiilor.
Mijloace de observare si evaluare a Pamantului

Sisteme de observare a pamantului (Terrei) si oceanului, metode de monitorizare a mediului si dezvoltare durabila;

Metode de prognoza si instrumente de evaluare pentru dezvoltarea durabila.

intarirea pozitiei UE pe pietele internationale in ceea ce priveste tehnologiile de mediu va contribui la un consum si o productie durabila, aducand o crestere sustinuta prin oportunitatile de afaceri si competitivitatea crescuta, protejand in acelasi timp patrimoniul nostru cultural si natural. O atentie sporita va fi acordata tehnologiilor de aprovizionare cu apa si a celor de salubritate, chimiei durabile, constructiilor si silviculturii, in asociere cu Platformele Tehnologice europene. Dimensiunea socio-economica va influenta dezvoltarea si introducerea lor pe piata, precum si aplicatiile ulterioare.

Domeniul TRANSPORT

Buget: 4.1 miliarde de € (2007 - 2013)

Transportul este unul din punctele forte ale Europei - sectorul de transport aerian contribuie la 2,6% din PIB -ui UE cu 3, 1 milioane de locuri de munca, iar sectorul de transport la suprafata produce 11 % din PIB - ui UE cu o ocupatie a locurilor de munca de 16 milioane de persoane. Dar transportul este de asemenea responsabil si pentru emiterea a 25% din totalul cantitatii de C02, emis in UE.

Necesitatea de a crea retele noi de transport si infrastructuri in Europa este in crestere iar costurile de dezvoltare se maresc. Dezvoltarea lor la nivel european poate deveni o realitate numai prin activitatile de colaborare ale diversilor participanti la programul RTD (= Cercetare si Dezvoltare Tehnologica).

Este imperativa abordarea diferitelor provocari politice, tehnologice si socio-economice intr-o maniera eficienta din punct de vedere al costului, referitor la teme ca „vehiculul curat si sigur' al viitorului, interoperabilitatea si intermodalitatea in special cu privire la transportul de cai ferate si cei naval. De asemenea, dezvoltarea de tehnologii care sa sprijine sistemul Galileo si aplicatiile sale va fi esentiala in aplicarea strategiilor europene.

Activitatile care urmeaza a fi analizate in perioada PC7 vor fi:

Aeronautica si transportul aerian (reducerea de emisii, cercetare cu privire la motoare si carburanti alternativi, managementul traficului aerian, aspecte cu privire la siguranta transportului aerian, aviatia eficienta din punct de vedere al mediului);

Transportul de suprafata durabil - cai ferate, drumuri si naval (dezvoltarea de motoare curate si eficiente si de motopropulsoare, reducerea impactului transportului asupra schimbarilor climatice, transportul national si regional intermodal, vehicule curate si sigure, crearea de infrastructura si mentinere, arhitectura integrativa);

Sprijin catre sistemul european global de navigatie prin satelit -Galileo si EGNOS (servicii de navigatie si sincronizare, utilizarea eficienta a navigatiei prin satelit).

Investitiile in cercetarea din domeniul transportului sunt necesare pentru ca industriile de transport european sa aiba asigurat un avantaj tehnologic care sa le permita sa devina competitive la nivel global. In plus, activitatile de cercetare in domeniul transportului din PC7 vor produce in cadrul IMM - urilor un grad mai mare de inovatie cu un acces imbunatatit la programele de cercetare pan-europene si la beneficiile respective.

Domeniul STIINTE SOCIO - ECONOMICE SI UMANISTE Buget: 610 milioane € (2007 - 2013)

Europa se confrunta cu o serie de provocari sociale si economice si de aceea o mai buna intelegere a acestora si abordarea lor efectiva prin crearea de strategii potrivite este foarte importanta. Traditia indelungata a Europei in acest domeniu de cercetare precum si abordarea sociala, economica si culturala diferita ofera o ocazie unica pentru desfasurarea acestui tip de cercetare la nivelul Uniunii Europene.

Legatura dintre cercetare si strategie este pastrata prin asigurarea faptului ca temele examinate reprezinta o prioritate la nivel european si sunt directionate de strategiile comunitare. De fapt, cercetarea la nivelul UE are avantaje speciale, deoarece poate dezvolta informatii care sunt necesare pentru a accentua gradul de cunoastere cu privire la teme complexe.

Temele de cercetare care vor fi analizate in cadrul PC7 vor fi alese din urmatoarele domenii:

Cresterea, gradul de angajare si competitivitatea intr-o societate de cunoastere (strategii de inovatie, de competitivitate si a pietei de munca, educatie si formare pe durata intregii vieti, structuri economice si productivitate);

O combinatie intre obiective economice, sociale si de mediu dintr-o perspectiva europeana (modele socio-economice in cadrul Europei si in intreaga lume, coeziune economica si sociala intre regiuni, dimensiunile sociale si economice a strategiilor de mediu);

Directii majore in societate si implicatiile lor (schimbare demografica, reconcilierea intre familie si lucru, sanatate si calitatea vietii, strategiile tineretului, excluderea sociala si discriminarea);

Europa in lume (comert, migrare, saracie, criminalitate, conflict si rezolutie);

Cetateanul in Uniunea Europeana (participare politica, cetatenie si drepturi, democratie si responsabilitate, media, diversitatea culturala si mostenire, religii, atitudini si valori);

Indicatori socio-economici si stiintifici (utilizarea si valoarea indicatorilor in crearea de strategii la nivel macro si micro);

Activitati de prevedere (implicatiile viitoare ale gradului de cunostinta global, migrare, imbatranire, risc si domeniile de emergenta in cercetare si stiinta).

in cadrul PC7, industria si IMM-urile vor fi incurajate in mod activ sa participe in toate domeniile, in special cele care se desfasoara sub programul de Cooperare. Temele analizate de Stiintele Socio-economice si Umaniste le ofera oportunitatea duala de a opera pe de o parte ca participanti in crearea de informatie in cadrul echipelor si pe de alta parte ca receptori ai informatiei prin punerea acesteia in aplicatie.

Domeniul Spatiu

Bugetul acestui program este 1.4 miliarde de € pentru intreaga perioada 2007-2013.

in ultimii 20 de ani, Europa a devenit un pionier in domeniul tehnologiei prin aplicatii ca Observarea Pamantului si Galileo. Europa a investit in explorarea spatiului prin misiuni cu costuri eficiente si initiative realizate in colaborare cu Agentia Spatiala .Europeana asigurandu-si un loc strategic in acest domeniu.

Stiinta bazata pe cercetarea din spatiu este o forta importanta care conduce la noi dezvoltari tehnologice care au un impact asupra vietii noastre cotidiene.

Activitatile de cercetare in perioada desfasurarii PC7 vor fi alese din urmatoarele domenii:

Cercetarea din spatiul in serviciul societatii europene
(dezvoltand sisteme de observare prin satelit si servicii GMES pentru
administrarea mediului, securitatii, agriculturii, silviculturii si

| meteorologiei, protectiei civile si managementului de risc);

Explorarea spatiului (procurarea de sprijin pentru initiativele realizate prin colaborare cu ESA (Agentia Spatiala Europeana) sau agentiile spatiale nationale, eforturi coordonate pentru dezvoltarea telescoapelor spatiale);

Cercetarea si Dezvoltarea Tehnologica pentru o infrastructura Spatiala mai puternica (cercetare pentru a sprijini nevoile pe termen lung cum ar fi transportul spatial, bio-medicina, stiintele vietii si stiintele fizice in spatiu).

Spatiul este un sector industrial strategic aflat in crestere iar aplicatiile sale sprijina activitatea economica si serviciile guvernamentale. Companiile europene, printre care IMM - urile fiind majoritare, sunt factorii principali pe piata comerciala globala de productia de sateliti, servicii de lansare, operatii de satelit si furnizori de servicii necesare pentru partea ulterioara a cercetarii. Pentru a sustine o industrie competitiva sunt necesare noi cercetari si tehnologii iar sprijinul oferit prin PC7 promite sa creeze aceste oportunitati.

Domeniul SECURITATE

Bugetul acestui program este 1.3 miliarde de € pentru intreaga perioada 2007-2013.

Securitatea europeana este o preconditie pentru prosperitate si libertate. Trebuie abordata necesitatea unei strategii de securitate comprehensive ce cuprinde atat masuri de securitate civile cat si de aparare.

Cercetarea legata de securitate va trebui sa genereze cunostinte noi si sa promoveze aplicarea de tehnologii noi in domeniul securitatii civile.

Securitatea in cadrul PC7 va aborda urmatoarele zone:

Securitatea cetatenilor (solutii tehnologice pentru protectie civila, bio-securitate, protectie impotriva crimei si terorismului);

Securitatea infrastructurilor si utilitatilor (examinand si asigurand infrastructurile in zone precum 1CT, transport, energie si servicii in domeniul financiar si administrativ);

Supraveghere inteligenta si securitatea granitelor (tehnologii, utilaje, instrumente si metode pentru protejarea controlului de frontiera europeana pe uscat si de coasta);

Restaurarea securitatii in caz de criza (tehnologii si comunicare, coordonare in sprijinul actelor civile, sarcini umanitare si de salvare)

Integrarea sistemelor de securitate, interconectivitate si interoperabilitate (adunarea de informatie pentru securitatea civila, protectia confidentialitatii si a urmaririi tranzactiilor)

Securitate si societate (acceptarea solutiilor de securitate, aspecte socio-economice, politice si culturale ale securitatii, eticii si valorilor, a mediului social si ale perceptiilor securitatii)

Structurarea si coordonarea cercetarii de securitate (coordonare intre eforturile europene si internationale de cercetare de securitate in zonele de cercetare civila, de securitate si de aparare).

Cercetarea de securitate va consolida competitivitatea industriei europene de securitate, stimuland cooperarea furnizorilor si utilizatorilor de solutii pentru securitatea civica. Va atrage, de asemenea, cele mai bune deprinderi intelectuale si tehnologice de-a lungul Europei, prin implicarea activa a IMM-urilor.

Programul Specific IDEI

Bugetul acestui program este 7,4 miliarde de € pentru intreaga perioada 2007-2013.

Programul 'Idei', implementat prin Consiliul European de Cercetare (CEC), va sprijini nivelul de competitivitate al Europei, aducandu-si contributia in a atrage si pastra cei mai talentati oameni de stiinta, sprijinirea cercetarilor cu asumare de risc si cu impact puternic si promovarea cercetarii stiintifice de nivel mondial in domenii noi si in rapida formare.

CEC va avea o pozitie unica ca organizatie finantatoare pan-europeana, desemnata sa sprijine cele mai bune stiinte si burse in toate domeniile de cercetare prin concurs deschis si direct. Se doreste sa se consolideze caracterul dinamic al Europei, devenind mai atractiva pentru oamenii de stiinta de varf atat din Europa si din tarile lumii a treia, cat si pentru investitii industriale.

Doua tipuri de burse CEC vor fi disponibile, ambele functionand in

cercetare

Bursele CEC pentru Cercetatori Independenti incepatori (Burse CEC pentru incepatori). Obiectivul este de a oferi sprijin carierelor independente ale cercetatorilor remarcabili. Ei sunt fie localizati fie se muta in tari ale UE sau associate si se afla in stadiul de a isi stabili prima lor echipa sau program de cercetare, indiferent de nationalitate;

Bursele CEC pentru Cercetatori Avansati (Burse CEC pentru avansati). Obiectivul este de a sprijini proiecte excelente de cercetare de frontiera, cu cercetatori stabiliti in cadrul statelor membre EU si a tarilor asociate, indiferent de nationalitate.

Proiectele vor fi finantate pe baza propunerilor prezentate de cercetatori atat din sectorul de stat cat si din cel privat pe teme la alegerea lor si evaluate pe baza unicului criteriu de excelenta.

Cercetarea de frontiera este un motor cheie de bunastare si progres social, intrucat ofera noi oportunitati pentru avansul stiintific si tehnologic si este instrumental in producerea de noi cunostinte ce vor conduce la viitoare aplicatii si piete.

Programul Specific RESURSE UMANE

Bugetul acestui program este de 4,7 miliarde Euro (2007 - 2013).

Scopul programului RESURSE UMANE este acela de instruire si dezvoltarea carierelor cercetatorilor.

Este nevoie de cercetatori bine instruiti si calificati pentru a putea ameliora bunastarea cetatenilor nostri si favoriza cresterea economica.

Avand la baza experienta plina de succes a actiunilor Marie Curie, programul 'RESURSE UMANE' va perfectiona potentialul uman in cercetarea si dezvoltarea europeana, acoperind toate stagiile vietii profesionale ale unui cercetator, de la instruirea initiala pana la studiu pe viata si dezvoltarea carierei.

Urmatoarele tipuri de actiuni sunt finantabile prin acest program:

Instruirea initiala a cercetatorilor va fi oferita prin retelele Marie Curie, care le vor perfectiona deprinderile de cercetare si ii vor ajuta sa se alature grupurilor de cercetare deja stabilite. in paralel, instruirea complementara le va mari perspectivele de cariera, atat in sectoarele de stat cat si in cele private.

Instruire pe viata si dezvoltarea carierei prin burse individuale si programe de cofinantare la nivel international, national si regional. Acestea ofera cercetatorilor experimentati ocazia sa dobandeasca noi deprinderi, sa isi sporeasca mobilitatea si sa se reintegreze in cercetare.

O dimensiune internationala va fi atinsa prin burse internationale de intrare si de iesire, cu scopul de a spori talentele de cercetare in afara Europei si de a gazdui colaborari de cercetare cu beneficii reciproce cu cercetatori din afara Europei. Activitatea va include de asemenea, masuri de a contracara „fluxul de creiere' si de a crea retele de cercetatori europeni care lucreaza in strainatate.

Actiuni specifice vor fi implementate pentru a sprijini formarea unei piete de munca pentru cercetatori autentic europeana, asa cum ar fi inlaturarea obstacolelor de mobilitate si sporirea perspectivelor lor de cariera. Institutiilor publice li se vor oferi stimulente pentru a promova mobilitatea, calitatea si profilul cercetatorilor lor, precum si premii pentru a putea mari constiinta publica a actiunilor Marie Curie si a obiectivelor acestora.

Participarea industriei si a IMM-urilor este prevazuta prin toate actiunile Marie Curie. Implicarea industriei va fi puternic sprijinita prin actiuni directionate ia instruirea initiala a cercetatorilor.

In paralel, o alta actiune va avea ca scop construirea unei colaborari pe termen lung intre academii, industrii si IMM-uri. Obiectivul este de a stimula mobilitatea dintre sectoare si de a intensifica schimbul de cunoastinte prin parteneriate mixte de cercetare. Recrutarea de cercetatori experimentati in astfel de parteneriate va fi consolidata de secundariatul (detasarea) de personal intre sectoare si prin organizarea de evenimente.

Programul Specific CAPACITATI

Programul „Capacitati' urmareste sa imbunatateasca folosirea si dezvoltarea infrastructurilor din domeniul cercetarii, odata cu intarirea capacitatilor inovative ale IMM-urilor de a beneficia de pe urma cercetarii, programul este conceput sa sprijine grupurile regionale orientate spre cercetare si in acelasi timp sa elibereze potentialul de cercetare in regiunile de convergenta si in regiunile cele mai indepartate ale Uniunii Europene. Va fi asigurat sprijinul pentru actiuni si masuri orizontale de intarire a cooperarii internationale. in fine, societatea europeana si Stiinta ar trebui sa se apropie de initiativa programului „Capacitati'.

Programul „Capacitati' va opera pe sapte arii largi:

Infrastructuri de cercetare;

Cercetare in beneficiul IMM-urilor;

Regiuni ale cunoasterii si sprijin pentru regionale orientate spre cercetare;

Potentialul de cercetare al Regiunilor de Covergenta;

Sprijin pentru dezvoltarea coerenta a politicilor de cercetare;

Stiinta in societate;

Cooperare internationala.

Domeniul INFRASTRUCTURII DE CERCETARE

Bugetul pentru acest domeniu este de 1,9 miliarde de € pentru intreaga perioada 2007 - 2013.

Infrastructurile de cercetare joaca un rol din ce in ce mai important in cunoastere, tehnologie si in exploatarea acestora. Este necesara crearea unei game largi de expertiza si crearea unor cai de acces la scara europeana pentru o comunitate larga de oameni de stiinta si industrii.

Cele mai avansate infrastructuri de cercetare necesita o gama larga de expertiza pentru a se dezvolta. in aceiasi timp, ele ofera posibilitatea de a crea medii bogate de cercetare si de a atrage cercetatori din diferite tari, regiuni si discipline. Mii de oameni de stiinta si studenti de la universitati, institute de cercetare sau industrii din Europa si strainatate beneficiaza de infrastructuri de cercetare.

Infrastructurile de cercetare pot fi considerate drept Centre strategice de Excelenta pentru cercetare si instruire, precum si catalizator in parteneri atele public - private din domeniul cercetarii. Avantajul colaborarilor interdisciplinare si institutionale consta in interactiunile personal

dintre cercetatorii din diverse tari si discipline si cu diverse locuri de munca, intrucat activitatile din aceste dotari se afla la granitele stiintei, ele stimuleaza interesul tinerilor si ii motiveaza sa urmeze cariere stiintifice.

Industria foloseste dotarile pentru infrastructurile de cercetare in colaborare cu cercetatorii.

Construirea si intretinerea lor creeaza efecte importante de cerere si oferta. Astfel de capacitati de inovatie pot fi vazute prin mobilitatea cercetatorilor din domeniul public in cel privat si noile tehnologii aplicate in crearea de instalatii de cercetare de nivel mondial, sau produse derivate si/sau companii noi. Fara indoiala, infrastructurile de cercetare stimuleaza impactele industriale si joaca un roi important in crearea unei interfete intre stiinta si industrie.

Infrastructurile de cercetare au de asemenea, si impacte socio-economice, de exemplu, acolo unde exista infrastructuri de cercetare pan-europene, adesea se afla si „noduri tehnologice' sau asa numitele parcuri tehnologice. Astfel de centre strategice de transfer de cunostinte ofera atat posibilitatea mai buna pentru contacte in cercetarea interdisciplinara cat si o mai mare atractie pentru firmele de inalta tehnologie. Ca urmare, diversele regiuni adesea concureaza pentru a atrage noi instalatii, iar acest fapt poate reprezenta o oportunitate de a mari interactiunea public - privata in finantarea activitatilor de cercetare.

Domeniul INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII (IMM-uri)

Bugetul pentru acest domeniu este de 1,3 miliarde de € pentru intreaga perioada 2007 - 2013.

IMM-urile reprezinta o mare parte a economiei si industriei Europei. Cele 23 milioane de IMMuri din UE reprezinta 99% din totalul afacerilor si acopera pana la 80% din locurile de munca in anumite sectoare industriale, cum ar fi, de exemplu, sectorul textil.

IMM-urile europene reprezinta o sursa esentiala pentru dezvoltare, creare de locuri de munca, capacitate antreprenoriala, inovatie, precum si coeziune economica si sociala. De aceea, este esential sa le utilizam potentialul prin cercetare si inovatie tehnologica, ceea ce le va putea ajuta sa supravietuiasca si sa prospere pe termen lung. O relatie mai stransa a acestora cu comunitatea de cercetare va conferi o valoare sporita economiei europene, o mai mare dezvoltare si oportunitati de munca mai numeroase.

PC7 propune actiuni de sporire a participarii IMM-urilor in activitatea de cercetare stiintifica si ofera masuri ce vor facilita accesul acestora la rezultatele cercetarii. Alte avantaje pentru IMMurile participante la PC7 vor include rate mai mari de finantare, o oferta mai larga de scheme de finantare, achizitionarea de noi cunostinte si potential crescut pentru noi produse si servicii.

in cadrul PC7, IMM-urile isi pot consolida pozitia generala prin participarea in retele si prin construirea de relatii cu parteneri internationali, acces la centrele de excelenta in cercetare si dezvoltarea cercetarii stiintifice si a inovatiei.

Vor fi incurajate actiuni in toate domeniile stiintei si tehnologiei, folosind o abordare de jos in sus. Vor fi implementate doua masuri dedicate IMM-urilor:

Cercetare pentru IMM-uri: cu scopul de a sprijini mici grupuri de IMM-uri innovative in rezolvarea de probleme tehnologice comune sau complementare.

Cercetare pentru asociatii de IMM-uri: in vederea sprijinirii asociatiilor si gruparilor de IMM-uri in dezvoltarea de solutii la probleme care sunt comune unui numar larg de IMM-uri din sectoare specifice.

Aceste doua masuri se adreseaza in principal comunitatii largi de IMM-uri care au capacitate de inovatie dar posibilitati limitate de cercetare, in vederea sporirii gradului de participare al IMMurilor si al beneficiilor acestora, se va consolida caracterul de subeontractare al acestor masuri.

In cadrul PC7, IMM-urile vor fi permanent incurajate sa participe in cadrai tuturor actiunilor de cercetare, in special in ceea ce priveste temele programului de 'Cooperare'. Implicarea IMMurilor in Initiativele Tehnologice Comune (ITC) va fi incurajata oriunde este considerata potrivita o astfel de activitate.

O caracteristica cheie a PC7 este simplificarea regulilor si a procedurilor. Masurile preconizate vor acoperi intregul ciclu de finantare, incluzand diversele elemente ale schemelor de finantare, regulamente administrative si financiare, proceduri, lizibilitatea si claritatea documentelor.

Regulamentele propuse pentru participarea la PC7 specifica o rata de finantare de 75% pentru activitatile de cercetare si dezvoltare ale IMMurilor, fata de rata de 50% aplicabila in prezent in PC6. Acest fapt ar trebui sa contribuie la cresterea atractivitatii Programului Cadru pentru IMMuri , datorita reducerii dificultatilor financiare. Mai mult, principiul actual de

„responsabilitate financiara colectiva' este inlocuit in propunerea pentru PC7 cu un fond de garantie care va acoperi riscurile financiare ale participantilor problematici.

Domeniul REGIUNI DE CUNOASTERE

Bugetul pentru acest domeniu este de 126 milioane € pentru intreaga perioada 2007-2013.

Regiunile sunt recunoscute din ce in ce mai mult ca actori importanti in cercetarea si dezvoltarea din UE. Resursele locale joaca un rol activ in efortul stiintific si in inovatie in favoarea societatii.

Actiunile efectuate in acest domeniu vor face posibil ca regiunile europene sa isi intensifice capacitatea de investigatie si derulare a activitatilor de cercetare. Acesta poate fi benefica pentru regiuni din punct de vedere local, dar si o modalitate de a maximiza potentialul lor pentru o implicare eficienta in proiectele de cercetare europeana.

incurajarea retelelor transnationale de regiuni si a grupurilor care au ca obiectiv principal cercetarea va ajuta la maximizarea potentialului regional, creand un mediu dinamic care poate atrage sau retine pe cei mai buni cercetatori. Aceste grupuri vor reuni universitati, centre de cercetare, companii sau autoritati regionale, consilii sau agentii de dezvoltare.

Industria in general si IMM - urile in special sunt parteneri esentiali in proiectele de cercetare de succes ale UE. Sprijinind regiunile pentru a-si mari capacitatea de investitie in cercetare si dezvoltare se vor consolida competitivitatea si capacitatile de absorbtie a cunostintelor.

Domeniul POTENTIAL DE CERCETARE IN ZONELE DE CONVERGENTA

Bugetul pentru acest domeniu este de 370 milioane € pentru intreaga perioada 2007-2013.

Europa are nevoie sa isi exploateze potentialul de cercetare, in special in zonele mai putin avansate, situate la distanta de centrul european de cercetare si dezvoltare industriala. O strategie de includere ar putea aduce beneficii materialului social precum si comunitatii de cercetare si industriei, atat la nivel local cat si la nivelul Zonei Europene de Cercetare Profitand de cunostintele si de experienta existente in alte zone ale Europei, aceasta actiune cauta sa isi actualizeze potentialul de cercetare, acolo unde este necesar, oferind sprijin sub forma de investitii, personal, retele sau consiliere.

Acest efort este directionat catre cercetatorii si institutiile din aceste zone, in sectorul public sau privat.

Comunitatea de cercetare din zonele de convergenta si indepartate va fi sprijinita dupa cum urmeaza:

Schimburi de personal de cercetare la nivel transnational, in ambele sensuri, intre organizatiile selectate in zonele de convergenta, si una sau mai multe organizatii partenere; sprijinul centrelor selectate de excelenta existenta sau in formare, pentru recrutarea de noi cercetatori experimentati din alte tari europene

Achizitionarea si dezvoltarea de echipamente de cercetare, precum si crearea unui mediu material ce ofera posibilitatea exploatarii potentialului intelectual in centrele selectate de excelenta existenta sau in formare din zonele de convergenta

Organizarea de seminarii si conferinte pentru a facilita transferul de cunostinte, activitatile promotionale precum si initiative ce au ca scop diseminarea si transferul rezultatelor cercetarii in alte tari si pe alte piete internationale.

„Facilitatile de evaluare' prin care orice centru de cercetare din zone de convergenta poate obtine o evaluare experta independenta si

internationala a nivelului general al calitatii cercetarii si al infrastructurilor de cercetare.

Pentru realizarea completa a Zonei Europene de Cercetare din Uniunea extinsa, toate regiunile trebuie sa participe si sa fie sprijinite, daca este necesar. Aceasta strategie aduce beneficii direct IMM-urilor si organizatiilor industriale din zonele de convergenta.

Prin Politica Regionala a Comunitatii, vor fi necesare corelatii importante. Actiuni sub acest capitol vor identifica cerinte si oportunitati pentru consolidarea capacitatilor de cercetare ale centrelor de excelenta existente si in formare din zonele de convergenta, ce pot fi indeplinite de fondurile Structurale si de Coeziune.

De asemenea, vor fi necesare sinergii si prin programul de Competitivitate si Inovatie, pentru a promova comercializarea regionala a cercetarii si dezvoltarii, in colaborare cu industria.

Domeniul STIINTA IN SOCIETATE

Bugetul pentru acest domeniu este de 280 milioane € pentru intreaga perioada 2007-2013.

„Stiinta in Societate' isi propune sa construiasca o punte peste spatiul dintre profesionistii din domeniul stiintific si cei iara studii stiintifice, si sa promoveze ideea de cultura stiintifica la nivelul publicului larg. De aceea, unele dintre initiative, au ca scop trezirea curiozitatii tinerilor pentru stiinta si consolidarea studiului stiintific la toate nivelele.

Care este beneficiul pentru cercetatori:

Initiativa preluata in cadrul „Stiintei in Societate' va oferi sprijin unor probleme de tipul consolidarii si perfectionarii sistemului stiintific european. Acesta include „autoreglarea' si dezvoltarea unei politici in ceea ce priveste rolul universitatilor. Se va consolida rolul cercetarii in universitati si angajamentul lor in provocarile globalizarii.

Este prevazuta continuarea si expansiunea ulterioara a cercetarilor referitoare la participarea femeilor si barbatilor in aceste activitati, inclusiv integrarea dimensiunii abordarii in functie de sex in toate zonele de cercetare.

O atentie speciala va fi acordata comunicarii dintre lumea stiintifica si audienta larga a politicienilor, mass-mediei si a publicului larg. Aceasta, se va realiza partial prin sprijinul colaborarii stranse dintre oamenii de stiinta si profesionistii din domeniul massmediei.

Eforturi ulterioare vor fi facute pentru a stabili punctele cheie in incercarea de a face cercetare in mod etic si in lumina drepturilor fundamentale. Se vor lua initiative pentru o mai buna conducere a sistemului european de cercetare si inovatie.

Prin stimularea tinerilor in a urma studii stiintifice, necesitatile personalului industrial pot fi mai bine sprijinite pe termen lung. Se va promova progresul femeilor in cariere stiintifice, alaturi de o mai mare punere in valoare a talentelor lor profesionale si stiintifice.

Cadrele etice pentru activitatile de cercetare impreuna cu o cultura deschisa la dezbateri in ceea ce priveste cercetarea si locul acesteia in societate, vor fi consolidate pentru a spori increderea cetatenilor in activitatile industriale de cercetare.

Domeniul SPRIJIN PENTRU DEZVOLTAREA COERENTA A POLITICILOR DE CERCETARE

Bugetul pentru acest domeniu este de 70 milioane € pentru intreaga perioada 2007-2013.

Europa are nevoie sa isi consolideze coerenta strategiilor de cercetare la nivel regional, national si european si sa isi mareasca potentialul in productie si utilizarea de cunostinte pentru a deveni mai competitiva si sa furnizeze solutii la cateva provocari carora le face fata azi.

Actiunile sunt in principal destinate celor care creeaza strategii dar in final vor ameliora conditiile pentru desfasurarea cercetarii. O singura actiune specifica va dezvolta in continuare strategia europeana pentru resurse umane si mobilitatea in cercetare printr-un numar de initiative de strategie regionale, nationale si Comunitare cum ar fi finantarea de programe, legislatie, recomandari si directive. Obiectivul comun al acestor initiative este stimularea cercetatorilor de a ramane in Europa si sa atraga creiere le de varf din intreaga lume.

in perioada de derulare a FP 7, vor fi sprijinite urmatoarele activitati:

Monitorizarea, analiza si evaluarea impactului strategiilor de cercetare publica si a strategiilor industriale. Dezvoltarea de indicatori va furniza informatii si probe in definirea, implementarea si evaluarea lor in cadrul coordinarii transnationale de strategii.

Consolidarea, pe baza voluntara, a coordinarii strategiilor de cercetare intr-o dubla maniera: in primul rand, prin actiunile care sprijina aplicarea metodei deschise de coordonare (OMC) si in al doilea rand, prin incurajarea initiativelor de cooperare transnationala asumate la nivel national sau regional cu privire la teme de interes comun.

Cresterea investitiilor in cercetare si dezvoltare sa ajunga la 3% din PIB in UE pana in 2010, din care 2/3 ar trebui sa provina din surse private si imbunatatirea gradului de eficienta, este o prioritate principala a strategiei de la Lisabona cu privire la dezvoltare si locuri de munca.

De aceea, este esentiala consolidarea sprijinului public pentru cercetare si al efectului sau de eficientizare al investitiilor cu sprijinul actorilor din domeniul privat. in plus, identificarea masurilor cele mai potrivite pentru incurajarea cercetarii si a dezvoltarii investitiilor in 1MM -uri, in special in acelea cu potential de crestere ridicat, va contribui la investitii mai mari in cercetare.

Domeniul COOPERARE INTERNATIONALA

Bugetul pentru acest domeniu este de 185 milioane € pentru intreaga perioada 2007-2013.

Mai mult de 100 de tari din intreaga lume sunt implicate in Programele de Cercetare ale UE.

Aceste activitati vor continua in cadrul programului de „Cooperare' a PC7 care acopera actiunile de cooperare internationala in 10 domenii tematice si trans-tematice. Acestea vor fi implementate in coordonare cu programele „Cooperare', „Resurse umane' si „CapacitatP'ale FP 7,

O mai mare participare a cercetatorilor si a institutiilor de cercetare din tarile terte care aplica restrictiile necesare in problemele de securitate pentru a respecta aspectele de confidentialitate in cadrul sectoarelor tematice. Ele vor fi incurajate sa profite de ocazie - si printr-o cercetare in cooperare sau prin parteneriat.

Actiuni de cooperare specifice in fiecare domeniu tematic dedicate tarilor terte in cazul

interesului reciproc, sa coopereze pe subiecte specifice selectate pe baza nevoilor si nivelelor tehnologice si stiintifice. Aceste actiuni sunt asociate ori cu intelegeri de cooperare bilaterala ori cu dialoguri multilaterale intre UE si aceste tari sau grupuri de tari si vor servi ca instrumente privilegiate pentru aplicarea cooperarii intre UE si aceste tari. in special, aceste actiuni sunt:

Actiuni care au ca scop consolidarea capacitatilor de cercetare a tarilor candidate si a tarilor invecinate;

Activitati de cooperare care urmaresc tarile in curs de dezvoltare si in curs de aderare accentuandu-se nevoile lor specifice in diferite sectoare ca de exemplu sanatate, agricultura, pescuit si mediu si aplicarea acestora in conditiile financiare adaptate capacitatilor lor.

Cooperarea internationala sub PC7 va integra in continuare UE in comunitatea internationala si astfel va sprijini evolutia cercetarii si a tehnologiei in acele tari care isi construiesc propria capacitate de cunoastere. Acestea vor duce, pe de o parte, la imbogatirea cercetarii europene cu cunostinte generate in lume, iar pe de alta parte, va intensifica cunoasterea de tehnologie si stiinta precum si competenta societatilor si companiilor in tarile in curs de dezvoltare.

Programul Cadru EURATOM

Bugetul Programului EURATOM este de 2,7 miliarde Euro pe o perioada de 5 ani (2007

Comunitatea Europeana de Energie Atomica (Euratom) adopta un Program cadru separat pentru activitatile de cercetare nucleara si instruire. Perioada initiala de cinci ani poate fi extinsa la maximum de sapte ani, din 2007 pana in 2013.

Programul cadru pentru cercetare nucleara si activitati de instruire va cuprinde cercetare

Comunitara, dezvoltare tehnologica, cooperare internationala, diseminare a informatiilor tehnice si activitati atat de exploatare cat si instruire.

Sunt planificate doua programe specifice:

Cercetarea energiei de fuziune, cu obiectivul de a dezvolta
aceasta tehnologie pentru o sursa de energie sigura, durabila, demna de incredere din punct de vedere al mediului si viabila din punct de vedere economic. Activitatile vor include realizarea unui Reactor Termonuclear Experimental International (RTEI ITER) (ca infrastructura de cercetare nternationala), cercetarea si dezvoltarea functionarii RTEI, activitatile tehnologice de pregatire a Reactorului de Demonstratie a Fuziunii Nucleare (=DEMO), pregatirea unui Centru International de Iradiere a Materialelor pentru Fuziune (IFMIF = CIIMF).

Cercetarea si dezvoltarea a activitatilor pe un termen mai lung sunt de asemenea planificate, precum si resursele umane, initiativele de educatie si instruire.

Fisiunea nucleara si protectia impotriva radiatiilor avand ca
obiectiv imbunatatirea mai ales a performantelor de siguranta, a eficientei resurselor si a eficacitatii costului fisiunii nucleare precum si a celorlalte utilizari ale radiatiilor in industrie sau medicina. Activitatile vor include:

Gestionarea deseurilor radioactive

Sistemele reactorului

Protectia impotriva radiatiilor

Infrastructurile

Resursele umane, mobilitatea si instruirea

Al doilea program va acoperi activitatile Centrului Comun de
Cercetare (JRC) in domeniul energiei nucleare, incluzand:

Gestionarea deseurilor radioactive si impactul asupra mediului

Siguranta nucleara

Securitatea nucleara Bugetul (pentru perioada 2007 - 2011):

Cercetarea energiei fuziunii nucleare* 1947 mii. €

Fisiunea nucleara si protectia impotriva radiatiilor 287 mii. €

Activitatile nucleare ale Centrului Comun de Cercetare 517 mii. € *Din suma prevazuta pentru cercetarea energiei de fuziune, cel putin 900 de mii. € vor fi rezervati altor activitati decat constructiei sursei de energie de fuziune RTEI

5.1.4. Scheme de finantare si instrumente de implementare in FP 7

Notiunea de schema de finantare, utilizata in limbajul FP 7 este asemanatoare notiunii de „instrument de finantare' utilizata in FP 7.

Schemele de finantare utilizabile in FP 7 si echivalentele acestora cu instrumentele de finantare in FP 7 sunt prezentate in Tabelul 5.2.

Tabelul 5.2. Schemele de finantare in FP 7 si echivalentele lor in FP 6.

Nr.crt.	Programul FP 7	Programul FP 6
	SCHEME DE FINANTARE	[NSTRUMENIE DE FINANTARE
i	NoE - Retele de excelenta (Network ofExcelence)	NoE - Retele de excelenta (Network ofExcelence)
	Proiecte Colaborative cu valori mai mari de 4 mii. Euro (Colaborative projects - large scale integrating projects , > 4 M Euro)	IP - Proiecte integratoare (Integrated Projects)
	Articol 169	Articol 169
	Proiecte Colaborative cu valori mai mici de 4 mii. Euro (Collaborative projects - small or medium scale . Projects < 4 M Euro)	STREP - Proiecte punctuale de cercetare (Specific Targeted Research Projects)
	Actiuni de coordonare si actiuni suport (cu valori de 12 mii. Euro) (Coordination and support action -coordinating, 1 2 M Euro)	Actiuni de coordonare (Coordination Action)
	Actiuni de coordonare si actiuni suport (cu valori mai mici de 1 mii. Euro) (Coordination and support action -support type, < 1 mii. Euro)	SSA - Actiuni Specifice Suport (Specific Support Actions)
	Cercetari in beneficiul grupurilor specifice, asa cum sunt IMM-urile (Research for the benefit of Specific froups, such as SMEs)	CRAFT - Proiecte de cercetare pentru Asociatii (Cooperative reserch projects)
		Proiecte de cercetare colective (Collective research projects)
	Resurse umane (People)	Actiuni MARIE CURIE (Marie Curie Actions)

Pentru cele 5 tipuri de proiecte aferente celor 5 scheme distincte de finantare, se impun conditii privind numarul minim de participanti intr-o propunere de proiect astfel:

pentru proiecte colaborative - minimum 3 entitati legale distincte din punct de vedere juridic (cu personalitate juridica) din 3 tari membre ale UE sau din tarile asociate UE;

pentru proiecte NoE - minimum 3 entitati legale distincte din punct de vedere juridic (cu personalitate juridica) din 3 tari membre ale UE sau din tarile asociate UE;

pentru actiuni de coordonare (coordinating) minimum 3 entitati legale distincte din punct de vedere juridic (cu personalitate juridica) din 3 tari membre ale UE sau din tarile asociate UE;

pentru actiuni de coordonare (support type) minimum 1 entitate legala distincta din punct de vedere juridic (cu personalitate juridica);

pentru proiecte de cercetare in beneficiul grupurilor specifice, asa cum sunt IMM-urile - minimum 3 entitati legale distincte din punct de vedere juridic (cu personalitate juridica) din 3 tari membre ale UE sau din tarile asociate UE;

in functie de tipul organizatiei care reuseste sa castige un proiect si sa fie finantat si in functie de tipul de activitate, rambursarea costurilor eligibile se face in procente diferite, asa cum rezulta din Tabelul 5.3.

Tabelul 5.3. Proportii de finantare a activitatilor efectuate la un proiect.

Nr. crt	Tipul de activitate	ONG, universitati, organizatii de cercetare, institutii de invatamant preuniversitar, IMM-uri	Alte organizatii
	Activitati de cercetare si dezvoltare tehnologica
	Demonstrare
	Actiuni de coordonare si suport
	Management, audit financiar si alte activitati

5.1.5. Cooperarea internationala in FP 7

Programul Cadru (FP 7) acorda o deosebita atentie cooperarii internationale pe care o implementeaza in toate cele 4 programe specifice de cercetare.

Prin cooperare internationala in cadrul FP 7 se intelege o cooperare intre parteneri din tarile membre ale UE si un partener sau parteneri dintr-o tara terta adica o tara care nu este membra a Uniunii Europene.

Exista 3 categorii de tari terte:

a. Tari asociate, tari asociate candidate (Croatia, Turcia )

b. Tari industrializate (USA, Canada, Japonia, Australia )

c. Tari partenere in cooperarea internationala (ICPC):

Countries neighbouring the EU (Mediteranean Partner Countries, Western Balkans, Eastern European and Central Asian Countries)

Developing countries (ACP - African, Caribbean and Pacific Group of States: Angola, Gabon, Tanzania, Zambia, ASIA, America Latina)

Emerging economies (e.g. China, India, Brazilia, Rusia, Africa de Sud)

Directiile principale de orientare a cooperarii internationale sunt:

Obtinerea de beneficii complete ale internationalizarii activitatii de cercetare - dezvoltare;

Contributia la productia de bunuri publice;

Integrarea viitoare a UE in comunitatea mondiala de cercetare.
Obiectivele generale ale cooperarii internationale in FP 7 sunt:

Suportul si promovarea Competitivitatii Europene prin parteneriate strategice cu tarile terte in anumite domenii selectate ale stiintei;

Contributia la Producerea de cunoastere in Europa;

Abordarea unor probleme specifice tarilor terte sau care au un caracter global, pe baza interesului reciproc si a beneficiului reciproc.

Exista in fiecare domeniu de cercetare din cele patru Programe Specifice ale FP 7, Actiuni Specifice de Cooperare Internationale (SICA).

Actiunile Specifice de Cooperare Internationala sunt dedicate colaborarii cu tarile terte, pe baza unui interes reciproc de cooperare pe anumite topicuri, ce vor fi selectate pe bazele necesitatilor lor si a nivelurilor lor stiintifice si tehnologice. Ele sunt asociate acordurilor bilaterale si biregionale in dialogurile cu UE si includ actiuni care au drept scop:

relansarea capacitatilor de cercetare a tarilor candidate si invecinate;

cooperarea cu tarile in curs de dezvoltare si economii emergente, bazate pe cerintele acestora.

5.1.6. Criterii de eligibilitate si de evaluare a ofertelor de proiecte FP 7

Ca si criterii de eligibilitate ale unei propuneri de proiect care trebuiesc in mod obligatoriu indeplinite sunt:

propunerea de proiect este primita de Comisie inainte de ora mentionata pentru data limita;

parteneriatul este format din numarul minim de entitati mentionate in caii;

propunerea de proiect este completa (formularele administrative si cele de descriere a proiectului);

continutul propunerii de proiect este legat de un anumit topic si scheme de finantare, inclusiv anumite conditii speciale stabilite in anumite parti relevante din programul de lucru (work programme).

Criteriile de evaluare sunt de doua categorii:

criterii de evaluare generale, care se aplica tuturor schemelor de finantare, adica tuturor tipurilor de proiecte;

criterii de evaluare specifice fiecarei scheme de finantare.

in tabelul 5.4. sunt prezentate sintetic criteriile de evaluare generale si specifice.

Tabelul 5.4. Criteriile de evaluare generale si specifice.

Tipul de	1. Scientific and /or	2. Quality and	3. The potential
schema de	technological	efficiency of the	impact through
finantare	excellence	implementation and	the development,
		the management	dissemination an
			duseofproject results
Toate	Soliditatea	- Proceduri adec-	Contributia, la ni-
schemele de	conceptului si	vate ale structurii	vel european si in-
finantare -	calitatea obiectivelor	managementului	ternational, la im-
criterii de		- Calitatea si relevan-	pactul asteptat in
evaluare		ta experientei partici-	topicul listat in
generale		pantilor individuali	programul de lucru pentru activitati relevante

Proiecte colaborative - criterii de evaluare specifice	Progresul fata de stadiul actual al cu noasterii in domeniu Calitatea si efica citatea metodologiei tehnico - stiintifica si a planului de realizare asociat	Calitatea consorti ului si complemen taritatea si echilibrul Adecvarea alocari lor si justificarea re surselor (buget, per sonal, echipament)	- Adecvarea masurilor de diseminare si exploatare a rezultatelor proiectului si managementul drepturilor de proprietatea intelectuala
Retele de excelenta	Contributia pe ter men lung la integrarea unor cercetari S&T de inalta calitate Calitatea si efica citatea programelor comune de activitati asociate planului de realizare	Calitatea consortiu lui, abilitatea de a con tracara fragmentarea cercetarilor intr-un anumit domeniu si re alizarea unei integrari viitoare durabile Adecvarea resurselor la desfasurarea cu succes a programelor de lucru comune	Adecvarea metodelor de difuzare a excelentei, de exploatare a rezultatelor si diseminare a cunoasterii, prin antrenarea tuturor factorilor interesati si a publicului larg
Coordonare si actiuni suport -coordonare	Contributia la coor donarea unor cercetari de inalta calitate Calitatea si eficaci tatea mecanismelor de coordonare si planul de lucru asociat	Calitatea consorti ului inclusiv comple mentaritatea si echilibrul daca este relevant la SA Adecvarea aloca rilor si justificarea resurselor (buget, personal, echipament)	Adecvarea masurilor de difuzare a excelentei, exploatare a rezultatelor si diseminare a cunoasterii prin implicarea tuturor factorilor interesati si a publicului larg
Coordonare si actiuni suport - actiuni suport	Calitatea si eficacitatea mecanismelor de actiuni suport si planul de lucru asociat
Cercetari in beneficiul unor grupuri specifice	Caracterul inovativ in relatie cu stadiul cunoasterii Contributia la pro gresul cunoasterii / progresul tehnologic Calitatea si efica citatea metodologiei S&T si a planului de lucru asociat	Calitatea consor tiului inclusiv com plementaritatea si echilibrul Adecvarea aloca rilor si justificarea re surselor (buget, personal, echipament)	Adecvarea masurilor pentru diseminarea si / sau exploatarea rezultatelor proiectului si managementul IPR (intellectual property rights)

Punctele Nationale de Contact din Romania
pentru Programul Cadru (FP 7)

Pentru a facilita accesul la informatii si a ajuta comunitatea stiintifica in demersurile acesteia de a participa activ la Programul Cadru (FP 7) cu oferte de proiecte, s-a realizat o adevarata retea nationala de puncte de contact pe diversele teme si domenii de cercetare ale programului.

in Anexa 4 sunt prezentate echipele tuturor punctelor nationale de contact romanesti pentru FP 7 cu toate coordonatele necesare pentru contactarea acestora.

Programarea Competitiilor de proiecte din FP 7
pe anul 2007

Competitiile de proiecte pe ansamblul Programului Cadru (FP 7) pentru primul an al programului, adica pentru anul 2007, cu precizarile privind titlul apelului (call-ului), codul de identificare, termenul limita de depunere a ofertei (deadline) si bugetul alocat pentru fiecare apel sunt prezentate in tabelul 5.6. - FP 7 - Programs - Deadlines.

in acelasi tabel sunt redate, pe ultima coloana a acestuia, adresele de web si link-urile cu alte pagini de INTERNET de unde se pot obtine informatii utile referitoare la fiecare competitie in parte.

5.2. Metodologiile si Programele ESF (European Science Foundation)

Programele ESF au drept scop stimularea, incurajarea si promovarea
cercetarii stiintifice din tarile europene in vederea cunoasterii si diseminarii
rezultatelor valoroase la nivelul intregii Uniuni Europene.

Aceste programe cuprind practic toate domeniile stiintifice:

fizica si stiinte ingineresti;

stiintele vietii;

pamantul si mediul;

medicina;

stiinte umaniste;

stiinte sociale.

Organizatia care initiaza si conduce aceste programe este asociatia europeana ESF - European Science Foundation, infiintata ca si fundatie in

anul 1974, reunind aproape 80 de institutii, agentii, asociatii si fundatii finantatoare in domeniul cercetarii stiintifice din peste 30 de tari europene.

Fundatia coordoneaza initiative stiintifice si proiecte la nivel european iar structura flexibila a organizatiei permite acesteia o orientare rapida catre alte noi directii de dezvoltare. Misiunea Fundatiei este de a promova cercetarea stiintifica de calitate la nivel european. ESF faciliteaza cooperarea si colaborarea in mediul stiintific european, combinand modul de abordare 'top-down' cu cel 'bottom-up' in dezvoltarea pe termenul lung a domeniilor stiintei.

Amintim ca sistemul „top-down' („de sus in jos') de abordare a lansarii, selectarii si finantarii de proiecte de cercetare semnifica modalitatea de a lansa in competitie proiecte cu tema prestabilita (asa cum de exemplu a fost sistemul de licitatie a proiectelor prioritare la Programele de CDI din Planul National de CDI I

Sistemul opus procedurii „top-down' este sistemul „bottom-up' („de jos in sus') si care semnifica scoaterea la competitie a unor domenii sau tematici largi ca cercetare urmand ca in cadrul competitiei sa fie depuse propuneri de proiecte fara tema impusa dar care sa se inscrie in domeniul sau tematica respectiva.

Sistemul „bottom-up' a fost si este principala procedura de lansare, evaluare, selectie si finantare a propunerilor de proiecte de cercetare la programele componente ale planurilor de CDI din tara noastra.

Sistemul „bottom-up' a fost preponderent utilizat in cadrul programelor din Programele Cadru de Cercetare si Dezvoltare Tehnologica ale Uniunii Europene, FP4, FP5 si FP6.

La programele din FP7 se utilizeaza ambele sisteme si proceduri aferente adica sistemul „top-down', cu preponderenta si respectiv sistemul „bottom-up'.

Trebuie subliniat faptul ca in ESF ca organizatie membra si finantatoare este si CNCSIS care faciliteaza depunerea de aplicatii la programele FSF.

Mai multe detalii despre European Science Foundation se pot obtine vizitand pagina www.esf.org

in urma competitiilor anuale lansate de catre European Science Foundation (ESF), proiectele castigatoare a caror componenta este reprezentata si de cercetatori de la institutii si universitati din tara, la nivel CNCSIS (ca organizatie membra si finantatoare ESF) este deschisa perioada

de depunere a aplicatiilor privind sustinerea financiara in cadrul acestor proiecte declarate castigatoare pentru anul in curs.

Aplicatiile se elaboreaza si se depun la CNCSIS, in doua exemplare pe format hartie si stampilate, in limba romana si pe format electronic (CD-ROM sau discheta) in fisiere cu extensie rtf. Formularele tiparite trebuie sa fie identice cu cele in format electronic.

Activitatea ESF se materializeaza prin:

Programe stiintifice ESF;

Programe „EUROCORES';

Alte actiuni si instrumente de care pot beneficia persoanele si institutiile din cercetare stiintifica.

Toate tipurile de programe si actiuni ale fundatiei ESF descrise mai jos se deruleaza prin Comisiile de Specialitate ale ESF (ESF Standing Committees) pentru domeniile:

Fizica si stiinte Ingineresti;

Stiinte Medicale;

Stiintele Vietii, Mediului si ale Pamantului;

Stiinte Umaniste;

Stiinte Sociale.

5.2.1. Programe stiintifice

Programele stiintifice cuprind activitati de cercetare pe termen mediu si lung, focalizate pe teme specifice. Ele reunesc proiecte de cercetare realizate de echipe multinationale de cercetatori si pot include, intr-o anumita masura, scheme de burse de cercetare. Programele se concentreaza asupra modului in care expertiza existenta poate fi coordonata si dezvoltata eficient la nivel european.

Programele dureaza in medie intre 3 si 5 ani si sunt finantate in sistem „a la carte' de catre organizatiile membre ale ESF.

Presiunea pentru realizarea de cooperari vine dintr-o varietate de surse. in multe cazuri, propunerile stiintifice luate in considerare de Comisiile de Specialitate ale ESF sunt emanate „de-jos-in-sus', de la cercetatori. in alte cazuri, ele pot veni de la organizatile membre ale ESF s Reflecta prioritatile nationale „de-sus-in-jos'. in ambele instante, ESF sprijina propunerile care demonstreaza ca satisfac criteriile privind excelenta stiintifica si plusvaloare la nivel European.

Programe Eurocores

Sistemul stiintific european trebuie sa ramana competitiv ia nivei mondial Pentru a atinge acest deziderat, Europa are nevoie de un mediu de cercetare performant, care sa poata contribui la pastrarea celor mai talentati cercetatori si totodata sa faciliteze atingerea unor standarde internationale de excelenta.

Programele-Cadru ale Uniunii Europene sunt orientate, prin definitie, catre anumite directii de cercetare. Ele nu urmaresc (si nici nu trebuie sa o faca) sa acopere toate domeniile stiintifice. Provocarea consta in a complementa Programele-Cadru cu un mecanism eficient de colaborare europeana in domeniul cercetarii fundamentale, pentru a compensa dezavantajele unui sistem de distributie orientata a fondurilor. Un astfel de mecanism urmareste sa maximizeze investitiile facute la nivel national. EUROCORES a fost propus pentru a se adresa acestei provocari. Scopul sau este de a crea un sistem complementar Programelor-Cadru ale UE, printr-un efort concertat al agentiilor nationale de finantare si al organizatiilor nationale de cercetare.

Alte actiuni si instrumente ESF

in afara celor doua programe de cercetare europene expuse anterior ESF a creat si dezvoltat si alte actiuni si instrumente destinate stimularii cercetarii stiintifice europene si incurajarii cercetatorilor stiintifici din tarile membre UE. Dintre acestea sunt: retelele stiintifice, conferintele EURESCO, workshopuri, Forword look, dezvoltarea infrastructurii de cercetare.

Retelele stiintifice sunt create pentru a dezbate, planifica, inova, analiza si coordona activitatea de cercetare. Ele reunesc echipe de cercetatori cu scopul explorarii potentialului de dezvoltare al unor proiecte de cercetare la nivel european. Foarte adesea, ele inspira noi linii de dezvoltare ale altor activitati derulate de ESF, a_a cum sunt programele stiintifice sau conferintele europene in domeniul cercetarii.

Aceste retele au fost infiintate inca din 1985, ca raspuns la cererea

Ministerelor de Cercetare din diferite ri europene. Fiecare proiect din

cadrul acestui tip de program poate avea o durata de maximum 3 ani.

Conferintele EURESCO sunt promovate de catre ESF printr-un program european de conferinte care devin tot mai mult de referinta in

intreaga lume. EURESCO continua in acest fel seria de conferinte sustinute financiar de Comisia Europeana sub titulatura „Euroconferences'.

Scopul programului EURESCO este de a oferi comunitatii stiintifice europene un program de intalniri la nivel inalt care sa constituie cadrul pentru explorarea frontierelor cunoasterii, ca si pentru amplificarea coerentei cercetarii stiintifice europene in domeniile respective. Cu un pronuntat accent asupra stimularii participarii tinerilor, acest program se bucura de sprijinul Comisiei Europene, prin intermediul sprijinului financiar al programului de conferinte Marie Curie. Conferintele sunt deschise cercetatorilor din intreaga lume, atat din mediul academic, cat si din industrie.

Workshop-urile sunt actiuni frecvent utilizate de catre ESF. in acest sens ESF sustine anual un numar limitat de workshop-uri, pentru a facilita cercetatorilor europeni de elita participarea la intalniri in cadrul carora sa dezbata noile idei existente la nivel european, cu scopul declarat de a dezvolta noi arii ale cunoasterii stiintifice.

Workshop-urile sunt menite sa inlesneasca echipelor europene de cercetatori schimbul de cunostinte, sa stabileasca noi contacte si sa exploreze posibilitatile de dezvoltare ale unor viitoare colaborari. Fiecare workshop ofera unui numar de 20-25 de cercetatori europeni de elita posibilitatea de a dezvolta colaborari stiintifice la nivel european. Multe dintre sugestiile pentru workshop-uri vin „de-jos-in-sus', ca raspuns la abordarile directe ale cercetatorilor. ESF este insa, in mod egal, pregatit sa raspunda si propunerilor venite „de-sus-in-jos', de la organizatiile membre ESF, ori de la Comisiile de Specialitate ESF. Aproximativ 50 de workshop-uri sunt sustinute anual, pe mai multe discipline, subliniind hotararea ESF de a incuraja cercetarea stiintifica de varf.

Forward Look este un instrument nou, care urmareste sa faciliteze comunitatii stiintifice europene elaborarea de analize prospective pe termen mediu si lung cu privire la dezvoltarea cercetarii stiintifice, precum si contactul cu factorii de decizie ai ESF in ceea ce priveste politica

stiintei. Scopul declarat este de a reuni perspectivele de finantare a cercetarii stiintifice de la nivel national cu cele de la nivel european.

Comisiile de Specialitate ESF (care fac legatura intre organizatiile membre ale ESF si comunitatea stiintifica) au un rol cheie atat in identificarea structurii acestui instrument (care trebuie sa aiba o relevanta europeana), cat si in dezvoltarea si supervizarea metodologilor de lucru. Ele isi asuma responsabilitatile alaturi de altii, de monitorizare a activitatilor.

Infrastructura de cercetare este o propunere permanenta a ESF. Strategia ESF pune accentul pe dezvoltarea infrastructurii de cercetare, iar una dintre principalele directii de actiune in acest sens este identificarea metodelor optime prin care pot fi puse in valoare resursele financiare si capitalul uman al structurilor de cercetare stiintifica din Europa.

Liniile de actiunile urmaresc sa asigure o gama de activitati exploratorii in toate domeniile stiintifice ale ESF - incluzand aspecte legate de politica stiintei, care sa serveasca necesitatilor stiintei europene.

ESF raspunde necesitatilor de cercetare identificate de catre organizatiile membre ale fundatiei, dar si nevoilor comunitatii stiintifice largi. ESF urmareste sa devina partener cu toti cei care sunt implicati in dezvoltarea infrastructurii de cercetare din Europa.

5.3. Metodologia programul european COST

Denumirea completa a Programului european COST este: Programul European de Cooperare in Domeniul Cercetarii Stiintifice si Tehnice (European COoperation in the Field of Scientific and Technical Research.)

COST este un cadru european de cooperare in stiinta si tehnologie, care permite o coordonare la nivel european a cercetarilor finantate din surse nationale.

In prezent sunt 34 de tari membre COST: Austria, Belgia, Croatia, Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania, Republica Slovaca, Slovenia, Spania, Suedia, Elvetia, Turcia, Marea Britanie, Bulgaria, Cipru, Letonia, Lituania, Serbia si Muntenegru si Fosta Republica Iugoslava Macedonia si un stat asociat: (Israel).

COST a fost initiat in anul 1971 la Conferinta Ministeriala de la Bruxelles, iar Romania a devenit membra in anul 1997 in urma deciziei Conferintei Ministeriale de la Praga. inca de la inceputul functionarii COST, Comisia Europeana a avut un rol aparte in dezvoltarea si coordonarea acestui cadru de lucru european.

Pe parcursul celor 35 ani de functionare, cercetatorii stiintifici au initiat peste 400 de retele de cercetare pan-europene, corespunzatoare fiecareia din Actiunile COST. in prezent, exista constituite injur de 10 mii de echipe de cercetare care isi desfasoara activitatea in acest cadru de cercetare. Pentru participarea Romaniei la o Actiune COST este importanta organizarea retelei nationale de cercetatori romani pe tematica acesteia, in ideea sprijinirii realizarii de parteneriate cu cercetatori din tarile membre in cadrul retelelor pan-europene.

Principalele obiective ale Programului COST, care reprezinta in acelasi timp oportunitati si avantaje pentru cercetatorii stiintifici si institutiile de cercetare din fiecare tara membra, sunt urmatoarele:

contactul cu cercetarea la nivel european;

posibilitatea cooperarii europene prin intermediul retelelor de cercetatori si oamenilor de stiinta realizate in toata Europa;

promovarea si potentarea rezultatelor de cercetare proprii;

promovarea cooperarii dintre tarile candidate si tarile membre;

posibilitatea initierii de parteneriate europene;

explorarea de noi arii ale cooperarii in domeniul cercetarii stiintifice,

Principiile pe care se bazeaza Programul COST sunt urmatoarele:

coordonarea activitatilor si actiunilor prin retele de lucru (networking);

multidisciplinaritatea;

pan-europenismul;

necompetitionalitatea;

responsabilitatea finantarii cercetatorilor si proiectelor apartine fiecarei tari in parte;

inexistenta unui program fix sau preexistent si adaptarea sistemului „bottom-up' („de jos in sus');

participarea la actiunile COST, pe baza voluntara si „a la carte', si numai in cazul in care persoana respectiva este interesata;

abordari si explorari interdisciplinare;

deschidere la o larga cooperare;

focalizarea pe tinerii cercetatori.
Actiunile COST au ca scop coordonare la nivel european a

cercetarilor realizate pe plan national. Activitatea desfasurata in cadrul fiecarei Actiuni este administrata de un Comitet de Management.

Propunerea si lansarea unei Actiuni COST se face in urma consultarii partenerilor din propria tara si din alte tari pentru asigurarea unui sprijin necesar propunerii. Propunerea poate fi aprobata ca o noua Actiune COST daca exista deja institutii interesate din cel putin 5 tari membre COST, care isi exprima interesul in tematica de cercetarea respectiva, prin intermediul Secretariatului National COST.

Aprobarea unei Actiuni presupune semnarea unui protocol oficial numit Memorandum de intelegere, care cuprinde o Anexa Tehnica in care sunt precizate obiectivele si sunt descrise programul de cercetare si desfasurarea colaborarii intre participanti.

In cazul in care exista interes de participare si din partea unor retele nationale de cercetare din alte tari membre COST, acestea pot semna direct Memorandumul de intelegere in termen de 6 luni de la intrarea sa in vigoare, sau cu acordul Comitetului de Management, dupa aceasta perioada.

Finantarea unei Actiuni COST se asigura pentru:

intalniri de management stiintific;

workshopuri si seminarii stiintifice;

misiuni stiintifice de durate mici (STSMs);

cursuri de instruire si conferinte stiintifice;

diseminare.

La nivel executiv, gestionarea si managementul Programului COST sunt realizate de catre Biroul COST (COST OFFICE) condus de Comitetul Seniorilor Oficiali (COMMITTEE OF SENIOR OFFICIALS - CSO) care au legaturi directe cu Secretariatul Consiliului COST si cu Coordonatorii Nationali COST ai fiecarui stat membru.

in cadrul COST incepand de la 1.06.2006, exista 9 Domenii Stiintifice si Tehnice, conduse de 9 Comitete de domeniu:

d1) Biomedicina si Biostiinte moleculare (BMMS);

d2) Alimentatie si Agricultura (F&A);

d3) Paduri, produse si servicii silvice (FPS);

d4) Materiale. Stiinte fizice si Nanostiinte (MATNANO);

d5) Chimie. Stiinte Moleculare si Tehnologii (CMST);

d6) Stiinta pamantului si Managementul mediului (ESS&EM);

d7) Informatica si Tehnologii ale comunicatiilor (ICT);

d8) Transport si dezvoltare urbana (T&UD);

d9) Individul, societatea, cultura si sanatate (ISCH).

Pentru buna functionare a COST exista Comitete de Management a Actiunilor COST si Grupuri de lucru (Networks) pe domenii.

Pentru tinerii cercetatori in cadrul COST se poate utiliza pentru finantare instrumentul Retele pentru tineri cercetatori (Young Investigators Networks - YIN) instrument care are urmatoarele elemente definitorii si conditii:

este destinat exclusiv tinerilor cercetatori la nivel postdoctoral, adica pentru cei care au doctoratul si maximum inca 5 ani de la data obtinerii titlului;

este necesar un minimum 8 tineri cercetatori cu experienta internationala din 5 tari membre COST;

activitatile eligibile sunt:

intalniri (meetings);

misiuni stiintifice de scurta durata;

seminarii;

conferinte;

conferinte speciale YIN;

cursuri de managementul cercetarii.

Suportul financiar (la nivelul anului 2006) este de 90.000 EURO, acordat ca si grant anual, pana la 4 ani.

Pentru mai multe informatii si detalii se poate vizita pagina de web a COST: www.cost.esf.org sau se pot utiliza urmatoarele puncte de contact: Cost Office, 149, avenue Louise B - 1050 Bruxelles, Belgique, tel: 0032 - 2 - 533 3800, fax: 0032 - 2 - 5333 890, e-mail: office@cost.esf.org

Metodologia si Programul NATO - SPS (Science for Peace and Secutity)

5.4.1. Elemente generale si scopul programului NATO-SPS

Programul NATO - SPS este condus de catre organizatia Stiinta pentru Pace si Securitate (The Science for Peace and Security - SPS), care reprezinta comitetul de baza al Organizatiei Tratatului Nord Atlantic (NATO) care se ocupa de cooperarea practica in domeniile civile ale stiintei si inovarii. Prin activitatea ei si prin programul pe care il conduce organizatia SPS contribuie la misiunea NATO facand legatura dintre stiinta si socie tate prin proiecte conduse pe baza unor proceduri bine stabilite Proiectele se focalizeaza pe securitate, sustenabilitatea (durabilitatea) mediului inconjurator si pe alte prioritati definite ale natiunilor partenere din NATO.

Programul NATO - SPS cuprinde proiecte pragmatice, vizibile si cu rezultate concrete.

Scopul programului SPS este de a contribui la securitatea si stabilitatea dintre natiuni, prin aplicarea celor mai bune expertize tehnice la rezolvarea problemelor.

Obiectivul general de perspectiva este de a facilita continua crestere democratica si suportul pentru dezvoltarea economica in tarile partenere NATO. Principiul pe care se bazeaza acest obiectiv general al programului este adevarul ca stiinta este in acelasi timp atat mijlocul de a gasi raspunsuri la probleme critice cat si acela de a uni natiunile.

Programul NATO - SPS include atat activitatile generate si finatate direct de catre NATO cat si activitati finantate de catre statele membre ale NATO. Uneori activitatile se bazeaza pe aplicatii propuse de specialisti, ca persoane sau pe propuneri dezvoltate de catre Secretariatul SPS sau de catre Panelurile de Avizare ale SPS.

5.4.2. Structura de management si domeniile tematice ale programului SPS

Conducerea Programului SPS cuprinde, in principal:

Comitetul NATO - SPS (NATO - SPS Committee);

Panelurile de avizare ale Comitetului SPS (SPS Committee Advisory Panels).

Politica generala a Programului SPS este asigurata de catre Comitetul NATO - SPS, care este compus din reprezentantii fiecarei tari membere NATO. in mod normal, Comitetul SPS se intruneste de doua ori pe an. Comitetul SPS este asistat de catre Panelurile de avizare in activitatea de evaluare si selectie a aplicatiilor (propunerile de proiecte) in vederea finantarii. Membrii Panelurilor de avizare sunt alesi de catre Comitetul SPS din comunitatea stiintifica internationala. Pot fi atrasi in Panelurile de avizare, in calitate de membri asociati specialisti din tarile partenere NATO. in acest fel se realizeaza integritatea si un ridicat standard stiintific pentru Program.

Panelurile de avizare ale Comitetului SPS corespund celor patru domenii tematice care formeaza structura Programului SPS:

a. Chimie; Fizica; Biologie (CPB);

b. Securitatea ambientala (ES);

c. Dinamici umane si sociale (HSD);

d. Securitatea informatiilor si comunicatiilor (ICS).
Managementul Programului SPS este asigurat de catre Conducerea

(staful) Diviziei de Diplomatie Publica a NATO, cu sediile principale la Bruxelles. Seful Diviziei este Secretarul General Adjunct pentru Diplomatie r Publica care este in acelasi timp si Presedinte al Comitetului SPS.

Divizia are trei Secretari Generali Asistenti Adjuncti, unul dintre acestia avand ca sarcina activitatea de cooperare a SPS.

Mai multe informatii privind aplicatiile si ofertele de proiecte pentru Programul NATO - SPS, tematicile din cele patru domenii pentru care se scot la licitatie proiecte, modul de evaluare si finantare a proiectelor s.a. se pot obtine accesand pe INTERNERT pagina web a programului: https://www.nato.int/sciexnce/nato_funded activities/nato funded activities

5.5. Alte metodologii si alte programe

in afara programelor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica prezentate in subcapitolele anterioare, exista si pot fi accesate o serie intreaga de programe europene, internationale, bilaterale cu Romania sau destinate special Romaniei prin care se finanteaza, in sistem competitional activitati si proiecte de cercetare stiintifica propriu-zisa, de dezvoltare tehnologica, de extensie cognitiva, de transfer tehnologic, activitati si stagii de formare, instruire si perfectionare, obiective de infrasctructura de cercetare, educatie si instruire.

Din multitudinea acestor programe sunt de mentionat urmatoarele programe:

Programe de cercetare, dezvoltare tehnologica, consultanta, formare si recalificare s.a.. finantate prin BANCA MONDIALA, prin imprumuturi financiare pe termen lung si diferite perioade de gratie acordate Romaniei;

Programe de cercetare, formare, instruire si stagii de masterat, doctorale si postdoctorale pentru tineri cercetatori, finantate de catre Statele Unite ale Americii prin UNSAID;

Programe de granturi si proiecte de cercetare finantate de guverne, universitati, institute sau centre de cercetare, fundatii sau alte organizatii din unele tari di Europa, America, Asia si alte continente destinate fie pentru tinerii din exteriorul tarii sau entitatii finantatoare fie, in mod special, pentru Romania;

Programe bilaterale sau multilaterale dintre institutii de cercetare si universitati romanesti si din alte tari;

Programe europene de instruire, perfectionare sau de stagii de cercetare pentru tineri (Programele Leonardo da Vinci, Socrates, Erasmus, Copernicus s.a.);

Programe de calificare, instruire, recalificare, perfectionare s.a. (Progarmul PHARE s.a.);

Alte programe de cercetare si instruire.

Document Info

Accesari: 1093
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare