Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Mecanismul motor

tehnica mecanica




ALTE DOCUMENTE

Desfasurarea lucrarii
Coduri telefoane mobile
PROCEDURA DE LUCRU SPECIFICA pentru executarea lucrarilor de verificare, reincarcare si reparare a stingatoarelor de incendiu cu pulbere
TEMA DE CASA LA DISPOZITIVE TEHNOLOGICE
Modul de lucru. Prelucrarea rezultatelor
ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE
SYLLABUS
CONVERTIZORI TERMOIONICI
GLS 192/031 Masina de debitat baghete
SUNLIGHT




3. Mecanismul motor

Mecanismul motor este mecanismul fundamental al motorului care realizeaza transformarea energiei termice īn lucru mecanic.

El este alcatuit din parti fixe, parti mobile si elemente de legatura.

Partile fixe ale mecanismului motor sunt:




este format din blocul cilindrilor (zona unde se gasesc cilindrii) si din carter (zona unde se gaseste arborele cotit). De cele mai multe ori cele doua parti sunt turnate īmpreuna din fonta sau aliaje de aluminiu. Exista si constructii cu blocul cilindrilor separat de carter. Īn acest caz carterul este prevazut cu prezoane lungi care traverseaza blocul pentru asamblarea chiulasei. Acest tip de constructie se īntālneste cel mai frecvent la unele motoarele racite cu aer si la unele motoare Diesel de mare putere.

o fix īn piston si flotant īn biela;

o fix īn biela si flotant īn piston;

o flotant atāt īn biela cāt si īn piston.


Īn functie de solutia de montare boltul executa īn timpul functionarii miscari de rotatie complete (la solutia cu bolt flotant), rotatii partiale (solutia cu bolt flotant īn piston si fix īn biela) sau nu se roteste deloc (solutia fix īn piston si flotant īn bila).

Pentru a avea masa cāt mai mica, boltul are forma tubulara. Cel mai frecvent sectiunea este constanta dar la unele motoare cu solicitari mai mari se īntālnesc si sectiuni variabile ca īn figura 3.24.

Īn timpul functionarii boltul este solicitat foarte intens. Din acest motiv el se deformeaza (īncovoiere, ovalizare) si datorita solicitarilor ciclice si variabile este supus oboselii. Pentru a rezista acestor conditii de lucru materialele din care se fac bolturile trebuie sa posede anumite calitati si anume sa aiba miezul tenace (sa se poata deforma fara sa se rupa) iar la suprafata sa fie rezistente la uzura. De obicei aceste calitati se īntālnesc la otelurile de cementare (oteluri cu continut redus de carbon - max.0,25%- care confera tenacitate miezului si al caror strat superficial se īmbogateste īn carbon - prin cementare - si dupa tratamente termice - calire si revenire - confera rezistenta la uzura). Aceste oteluri sunt aliate cu crom, molibden, vanadiu si nichel.

Īn figura 3.25 sunt prezentate deformarile boltului (desigur exagerat).


Daca īn timpul exploatarii autovehiculului uzura boltului ajunge la valori de 0,05 mm pe diametru atunci boltul īncepe sa bata. Ascultarea se face īn zona superioara a blocului motor si se manifesta mai intens la accelerare de la turatii mici la turatii medii. Din momentul īn care īncepe aceasta manifestare viteza de uzare creste si este necesara interventia cīt mai rapida pentru restabilirea starii tehnice.


Biela face legatura dintre piston (prin intermediul boltului) si arborele cotit. Ea este supusa fortei de presiune a gazelor si fortelor de inertie. O parte din biela (partea legata de piston) realizeaza numai miscare de translatie iar restul bielei realizeaza miscare de rotatie.

Principalele solicitari ale bielei sunt: flambajul si compresiunea generate de forta de presiune a gazelor si īntinderea generata de fortele de inertie.

Partile componente ale bielei sunt prezentate īn figura 3.26. Īn aceasta figura avem:

fusurile paliere īn jurul carora se īnvārte arborele cotit;

fusurile manetoane de care se prind bielele;

bratele arborelui cotit;

contragreutati de echilibrare;

flansa arborelui cotit pe care se monteaza volantul;

volantul.


Ca si biela, arborele cotit este supus solicitarilor de catre forta de presiune a gazelor si fortele de inertie. Aceste solicitari au caracter variabil si transmit arborelui cotit eforturi de torsiune, īncovoiere, īntindere, compresiune si forfecare. Suprafata fusurilor este solicitata la strivire. O caracteristica a solicitarilor arborelui cotit o constituie oscilatiile de torsiune la care este supus datorita succesiunii desfasurarii ciclurilor motoare la cilindrii motorului. Practic arborele cotit este antrenat prin impulsuri. Spre exemplu la un motor cu patru cilindri īn linie putem avea ordinea de aprindere 1-3-4-2 (ordinea de aprindere este succesiunea īn care se desfasoara ciclurile motoare la cilindrii aceluiasi motor). Īn aceasta ordine primeste arborele cotit forta de presiune a gazelor de la pistoane. Pentru a amortiza aceste vibratii de torsiune la unele motoare se monteaza pe capatul liber un amortizor de vibratii.

Īn figura 3.32 a este prezentat amortizorul cu masa de inertie 1, vulcanizat cu elementul de cauciuc 2, de paharul de otel 3. La regimul de rezonanta lucrul mecanic al momentului excitant se pierde īn deformatiile elastice ale elementului de cauciuc. Efectul de amortizare este si mai pregnant la constructia prezentata īn figura 3.32.b. Īn acest caz apare o frecare uscata suplimentara prin faptul ca masa 1 se fixeaza cu stifturile 3 de discul de frictiune 4 strāns cu arcurile 5 de corpul 6. Un alt exemplu este prezentat īn figura 3.32.c unde spatiul dintre masa 1 si corpul ermetic 3 se umple cu un lichid vāscos, de exemplu silicon. Bucsa de reazem 2, din bronz, se introduce cu joc.

Pentru uniformizarea miscarii de rotatie se monteaza pe flansa arborelui cotit o roata masiva numita volant. Cu cāt sunt mai putini cilindrii cu atāt neuniformitatea miscarii este mai mare si deci volantul trebuie sa fie mai greu. Practic, volantul este un motor inertial. El acumuleaza energie īn timpul motor (destinderea) si o cedeaza īn ceilalti timpi.

Fusurile paliere sunt de obicei identice dar la unele motoare exista un fus mai lung - fusul central - care este ceva mai solicitat decāt celelalte. La unul din fusuri se face fixarea axiala a arborelui prin montarea unor cuzineti cu umar sau a unor inele facute tot din material antifrictiune.

Fusul pentru fixarea axiala se alege de catre proiectant īn functie de tipul ambreiajului. Daca este un ambreiaj clasic, cu disc de frictiune atunci fixarea axiala se face la palierul din mijloc. Daca, īn schimb, ambreiajul este hidraulic atunci fixarea arborelui se face la palierul de lānga ambreiaj pentru ca dilatatiile termice ale arborelui sa nu afecteze jocul dintre elementele ambreiajului. Se poate fixa arborele cotit si īn partea din fata atunci cānd transmisia mecanismului de distributie o solicita.

Ungerea fusurilor arborelui cotit trebuie realizata prin presiune. Fusurile paliere sunt alimentate cu ulei din rampa centrala (conducta lunga cāt carterul motorului īn care pompa de ulei refuleaza uleiul sub presiune). De la fusurile paliere uleiul ajunge la fusurile manetoane prin orificii practicate prin bratele arborelui cotit ca īn figura 3.33.




Īn timpul exploatarii datorita uzurilor normale arborele cotit sufera anumite modificari. Dintre acestea cea mai frecventa este uzura fusurilor. Uzura se datoreaza frecarii (sa nu uitam ca lagarele arborelui cotit sunt lagare de alunecare si nu de rostogolire - nu sunt rulmenti - iar coeficientul de frecare este de cel putin 100 de ori mai mare). De cele mai multe ori uzurile nu sunt uniforme si astfel lagarele devin conice, ovale, hiperboloidale... la uzuri de 0,1... 0,2 mm pe diametru apar solicitarile cu soc care se manifesta prin batai puternice īn zona carterului motorului. Īn aceste conditii arborele trebuie reparat. Fiind o piesa relativ scumpa, īnca din faza de proiectare se prevede posibilitatea de reperare a acestuia. Metoda folosita este metoda treptelor de reparatii. Aceasta consta din readucerea fusului, prin rectificare, la forma geometrica initiala (cilindrica) pāna cānd suprafata nu mai prezinta zone nerectificate (asa numita "rectificare la curat") urmānd ca apoi sa se continue prelucrarea pāna la obtinerea dimensiunii prestabilite ca si cota de reparatie cea mai apropiata. De obicei īntre cote exista o diferenta de diametru de 0,25mm. Dupa rectificare arborele se poate monta īn acelasi bloc motor numai daca se utilizeaza cuzineti mai grosi care sa compenseze stratul de material uzat si stratul de material prelucrat prin rectificare. La arborii cotiti pentru autoturisme se prevad maxim patru cote de reparatie iar la arborii cotiti de mari dimensiuni (deci mai scumpi) se prevad chiar si sapte cote de reparatii.

Īn figura 3.34 se pot vedea cāteva forme pe care le pot obtine fusurile arborelui cotit īn urma uzarii.

Stelajul arborelui cotit reprezinta generic dispunerea unghiulara a manivelelor arborelui cotit.

Stelajul se alege (de catre proiectant) īn functie de numarul si dispunerea cilindrilor motorului. Dispunerea unghiulara a manivelelor pentru motoare īn patru timpi cu cilindri dispusi īn linie este prezentata īn figura 3.35.











Document Info


Accesari: 46251
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )