Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Motoare

tehnica mecanica





Cuprins


Capitolul I



Introducere. Mentenanta..................pag.1

Tema de proiect......................pag.5


Capitolul II

Rezolvarea problemei...................pag.6

Parcursul anual........................pag.6

Necesar manopera RC...................pag.8

Necesar forta de munca si repartizarea pe meserii.........pag.9

Dimensionarea atelierului specializat..............pag.12

Dimensionarea halei RC. 15515l1111p ..................pag.13

Listarea SDV-urilor, instalatiilor si utilajelor...........pag.14

Concluzii.........................pag.16

Bibliografie........................pag.17








Capitolul I


Introducere


Mentenanta


Mentenanta reprezinta un obiectiv deosebit de important pentru Terotehnica Automobilelor si se refera la continutul si organizarea lucrarilor de intretinere tehnica si reparatii necesare automobilelor in conditiile unei expoatari tehnice cu costuri cat mai reduse (fara a se afecta exploatarea comerciala); se urmareste reducerea pana la eliminarea (ideal) a acestor lucrari fara a se diminua capacitatea optima de realizare a sarcinilor automobilului.

Mentenanta se grupeaza in doua componente, astfel:

Mentenanta preventiva, care se poate programa si care trebuie sa asigure mentinerea automobilului in stare tehnica normala de functionare prin executarea unor lucrari de intretinere periodica si inlocuirea sistematica a unor componente inainte de defectare previzibila (denumita PREMENT)

Mentenata corectiva, care cuprinde lucrari (neprogramabile) impuse de defecarea unor componente (sau de unele evenimente rutiere), necesare pentru refacerea starii tehnice a autovehiculului (denumita CORaMENT)

Lucrarile de mentenata preventiva (PREMENT) cuprind operatii

referitoare la control-diagnosticare, starngere-fixare, reglaje si ungeri.

Inlocuirea sistematica (previzibila) de componente se refera la elemente ca lubrifianti, filter (ulei, aer, combustibil si altele), curele de transmisie, lichide speciale (antigel, frana, etc.) alte componente a caror integritate nu poate fi neglijata pentru starea tehnica a automobilului.

Periodicitatea lucrarilor de mentenanta preventive (PREMENT) poate fi legiferata prin acte normative (pentru anumite tipuri de automobile) sau recomandata de constructor.

Pentru autovehiculele fabricate in tara (cel putin pana in anul 1991) se pate utilize "Normativul pentru intretinere tehnica si reparatii curente pentru automobile si remorci" aprobat prin Ordinul M.T.Tc. numarul 14/1983; informatiile din acest act normative sunt recomandate pentru utilizare didactica (cel putin) la intocmirea proiectelor semestriale. Conform acestui act normative, lucarile de mentenanta preventive se nominalizeaza astfel:

CIZ - control si ingrijire zilnica

S - spalare - zilnic pentru anumite categorii de automobile (taximeter, autobuze, etc) sau la 300 Km echivalenti

RT1 - revizie tehnica de gradul 1 - periodicitate 2000 - 3000 Km echivalenti

RT2 - revizie tehnica de gradul 2 - periodicitate 8000 - 1200 Km echivalenti; se observa ca fiecare a 4-a revizie tehnica de gradul 1 devine RT2

RTS - revizie tehnica sezoniera; se realizeaza de doua ori pe an, la fiecare schimbare de sezon, ca lucxrari suplimentare la o revizie tehnica (RT1 sau RT2) scadenta

SU - schimb de ulei; se refera la inlocuirea uleiului motor (4000 - 6000 Km echivalenti), la inlocuirea lubrifiantilor din transmisie si sistemele hidraulice si la lucrari de gresare.

In tabelul 1.1 sunt prezentate periodicitatile lucrarilor PREMENT in functie de tipul automobilului conform normativului mentionat mai sus. Informatiile din table sunt utile pentru scopul didactic al proiectului, dar sunt recomandabile si pentru activitatea tehnica si economica de transport pentru automobile.

Pentru restul automobilelor se vor aplica recomandarile constructorilor pentru lucrarile PREMENT (operatii, periodicitate, etc); daca aceste recomandari nu se cunosc (nu se cunosc explicit), se pot aplica recomandarile din normativ.

Nerealizarea lucarilor PREMENT de catre detinatorul de automobile (in scopul reducerii cheltuielilor pentru manopera si materiale) implica pierderile acestuia privind fiabilitatea si raspunderi sporite pentru siguranta circulatiei pe drumuri publice.

Daca se aplica sistemul de exploatare cu RK (reparatii capitale), se precizeaza ca si asemenea lucrari sunt componente PREMENT.

Lucarile de mentenatnta corectiva (CORMENT) sunt neprogamabile si se executa atunci cand sunt impuse de defectarea - uzura peste limite admise ale unui component al automobilului sau de urmarile unui eveniment rutier, influenta mediului, etc. cu scopul restabilirii tehnice si functionale ale automobilului. Lucrarile CORMENT se regasesc in limbajul curent sub denumirea de reparatii curente, dar si ca reparatii accidentale si/sau reconditionari.






Toate lucrarile de mentenata se executa in ateliere specializate, cu dotari corespunzatoare (SDV-uri, instalatii si masini - unelte), in spatii corespunzatoare din punct de vedere al protectiei muncii si prevenirea - stingerea incendiilor; aceste ateliere sunt deservite de personal de executie cu calificare profesionala corespunzatoare (necesara).

Dotarea corespunzatoare a atelierelor si perfectionarea profesionala continua a desrvantilor sunt cai sigure pentru imbunatatirea calitativa a mentenantei automobilului si pentru reducerea cheltuielilor.






































Capitolul II



Rezolvarea problemei



Sa se proiecteze atelierele pentru mentenanta corectiva (reparatii curente) a unui parc de 255 de autoturisme DACIA 1300, cu o activitate anuala caracterizata prin:

CUP = 0.79 anual/zile lucratoare

PMZ = 225 Km efectivi

Zona de lucru: taximetre


Parcursul anual


(Km echivalenti)

in care:


NA = numarul de automobile aflat in parcul auto

CUP= coeficient de utilizare a parcului

PMZ= parcurs mediu zilnic

ZL = numar anual de zile lucratoare

CMD=categoria medie de drum


Coeficientul de urilizare a parculu (CUP) reprezinta raportul dintre numarul de automobile active si numraul de automobile aflate in parcul inventar al unitatii de transport intr-o anume perioada de timp (ora, zi, luna, an); la nivel anual, trebuie sa se tina seama daca este precizat la zile calendaristice (365-366) sau la zile lucratoare (asa cum este dat in aceasta tema)

Parcursul mediu zilnic (PMZ) poate fi exprimat in Km efectivi sau in Km echivalenti; daca este exprimat in Km echivalenti, atunci CMD=1.

Numarul de zile lucratoare (ZL) reprezinta numarul de zile din anul luat in calcul, din care se scad:



Numarul zilelor de duminica

Numarul zilelor de sambata (daca proiectantul a avut in vedere ca saptamana de lucru se refera la cinci zile lucratoare)

Numarul de zile nelucratoare stabilite de administratia nationala ca zile de sarbatoare (1-2 ianuarie, a doua zi de Paste, 1 Mai, 1 Decembrie, 25-26 Decembrie, etc.)

Se precizeaza ca numarul de zile lucratoare pentru automobile (ZL) este diferit si mai mare fata de numarul de zile lucratoare pentru un lucrator.

Pentru stabilirea categoriei medii de drum (CMD) este necesar ca parcursul mediu zilnic sa fie transformat din Km efectivi in Km echivalneti tinandu-se seama de:

Starea carosabilului - tabelul 3.1.3

Utilizarea automobilului in localitati urbane - tabelul 3.1.2

Tractarea de remorci, semiremorci sau alte autovehicule - tabelul 3.1.3

Parcursulmediu zilnic (PMZ) exprimat in Km efectivi se imparte functie de zona de lucru pe categorii de drum, pe segmente lucrate in mediul urman sip e segmente de remorcare; fiecare segment a PMZ exprimat in Km efectivi se face independent pentru fiecare situatie in parte.

Corectarile rezultate din calcul se insumeaza si prin raportarea rezultatelor la parcursul mediu zilnic in Km efectivi, se obtine categoria medie de drum (CMD).

Parcursul anual (PA) astefl calculate reprezinta principalul element de dimensionare in tema de proiect.

In calculul ce urmeaza vom tine seama ca:

Anul 2008 are 366 de zile

Saptamana de lucru are 5 zile lucratoare

Zilele libere datorate sarbatorilor legale (SL) sunt in numar de 8

autocamionul circula in mediu intraurban, deci CMD=1

Vom obtine:



2. Necesar manopera RC


Se utilizeaza informatiile prezentate in tabelul 3.2.1; necesarul de manopera pentru reparatii curente NM/RC se obtine cu relatia


(ore om/an)


in care MNo/RC este manopera normata in ore.om la 1000 Km echivalenti si se preia din tabelul 3.2.1 in functie de automobil.

Pentru un autoturism DACIA 1300, MNo/RC= 7.467astfel vom obtine:



(in zile lucratoare)


in care: CO = numar zile concediu de odihna- in functie de prevederile

contractului de munca ( se alege in intervalul 20-35 zile)

vom avea CO=28 zile

CM = numar zile concedii medicale (statistica 3-6 zile)

vom avea CM=6 zile



S-a considerat ca numarul de absente nemotivate va fie egal cu zero

Programul anual de lucru pentru o persoana (in ore/an.om) se obtine cu relatia



Numarul de personal efectiv (aflat zilnic la lucru) pentru realizarea lucrarilor CORMENT se obtine cu raportul


(muncitori)



Numarul de personal angajat se obtine inmultind rezultatul NP/RC cu raportul ZPL/ZL; inversul acestui raport reprezinta un coeficient de utilizare a fortei de munca. Se precizeaza ca personalul angajat se compune din personal efectiv (aflat in atelier pentru executarea lucrarilor), personalul aflat in concedii de odihna si personalul aflat in concedii medicale.






Repartizarea personalului efectiv NP/RC pe specialitati (pe meserii) se face pe baza unor informatii statistice, prezentate in tabelul 3.3.1.


Tabelul3.3.1


Specialitatea

Autoturisme    %

Autocamioane


Autobasc.


Autobuze


Total, din care

-mecanici, lacatusi

-deserventi MU

-sudori,tinichigii

-electricieni

-vopsitori

-instalatii alim

-vulcanizare

-tapiteri

-tamplari

-fierari
















































In urma acestui table, pentru atelierul meu de motoare, voi avea:



4. Dimensionarea atelierului specializat


Atelierul de reparatii curente se specializeaza (dotare SDV, instalatii, utilaje si personal) in functie de felul agregatului ce urmeaza a fi reparat sau a lucrurilor specifice de executat, astfel:

RC motoare

RC transmisii (ambreiaj, cutie de viteze, transmisii cardanice, punti motoare)

RC componente electrice (baterie acumulatori, generator, demaror, system aprindere, actionari electrice si electronice, etc.)

RC sudura si tinichigie

RC vopsitorie

Dimensionarea unui atelier de specialitate trebuie sa tina seama de :

a.      Daca in atelier se introduce automobilul (sudura, vopsitorie) sau numai componentele sale

b.     Dimensiunile de gabarit ale componentelor (motoare transmisii)

c.     Listele de dotare cu SDV-uri, instalatii si utilaje

d.     Numarul lucratorilor de deservire a atelierului

e.      Asigurarea serviciilor suplimentare (degresare, ventilare, boxe pentru generatoare, etc.)


In tabelul 3.4.3 sunt recomandate suprafetele necesare fiecarui muncitor numai in cazul in care nu se introduce autovehiculul in atelier.


Tabelul3.3.1



Suprafata necesara(mp) pentru

Primul muncitor

Fiecare alt muncitor

Mecanica, lacatuserie

Masini unelte

Fierarie

Tamplarie

Tapiterie

Electrice

Vopsitorie

Sudura-tinichigerie

Instalatii alimentare

Agregate

Statie acumulatori

























Astfel ca pentru cei 18 mecanici-lacatusi voi obtine o suprafata a atelierului specializat de


5. Dimensionarea halei RC automobile


Hala RC automobile se refera la spatiul inchis (delimitat si acoperit in care se introduce automobilele pentru executarea de lucrari (mecanice, electrice, etc), altele decat cele de sudura si vopsitorie; in aceasta hala se poate lucra independent de conditiile atmosferice. Spatiul halei trebuie sa permita:

interventia la oricare component al automobilului

intrarea si iesirea oricarui automobile indiferent de celelalte locuri ocupate sau neocupate de alte automobile.

Experienta recomanda ca numarul de locuri in hala RC sa fie de 6-10% din parcul de automobile.

Dimensionarea halei RC se face avand in vedere urmatoarele:

numarul de locuri stabilit

dimensiunile automobilului

distantele recomandate fata de obstacole

schema adoptata pentru dispunerea locurilor

Avand un parc auto cu 255 masini si alegand ca numar de locuri in hala RC 7% din parcul de automobile, voi obtine:


6. Listarea SDV-urilor, instalatiilor si utilajelor


Listele prezentate in urmatoarele pagini reprezinta un minim necesar pentru dotarea atelierelor de mentenanta.

In functie de tipul automobilului impus prin tema si de stadiul actual in acre a evoluat, proiectamtul poate completa lista prezentata in proiect, prezentand si explicatiile corespunzatoare.

In dotarea unui atelier de mentenanta, se recomanda proiectantului sa aiba in vedere si componentele sistemelor de protectie a muncii si prevenirea-stingerea incendiilor.



Nr. Crt.

Denumire



Dotare pe lucrator

Dotare pe atelier






























Trusa scule auto (TSA3, TSA4)

Trusa comparator

Cheie dinamometrica

Subler 0-300mm

Trusa micrometre 0-200 mm

MU rectificat arbori cotiti

MU verticala de alezat

MU honuit

MU rectificat rotund

MU de alezat biele

MU orizontala de alezat

MU rectificat supape

MU seping

Instalatie spalare-degresare

Instalatie de ridicat-transportat

Carucior transport motoare

Banc centicubat

Dispozitiv verificat injectoare

Prize aer comprimat

Prize energie electrica

Banc de rodaj

Stativ demontare-montare motor

Banc lucru cu menghina

Raft piese

Cutie colectare mat. sters

Disp. demontare-montare cilindri

Compresometru

Set spioni (lera)

Polizor fix Φ250





























































Toate atelierele de mentenanta pentru automobile vor fi dotate cu:

instalatii pentru stingerea incendiilor (apa, spuma)

stingatoare portabile si manuale

instructiuni specifice NPM si PSI

Instructiuni specifice privind tehnologiile de mentenanta


7.Concluzii


In urma realizarii acestui proiect, am inteles mai bine organizarea unui parc auto si ce trebuie facut pentru a duce la buna desfasurare a activitatilor acestui parc, ca ansamblu, dar si pe diviziuni, avand ca rezultat obtinerea de profit, dar si a satisfacerii nevoilor unei comunitati mai mici sau mai mari de oameni. Nu este usor sa organizezi un parc auto de la zero, dar satisfactiile pe care le obtii la final, merita tot efortul.




Bibilografie


1. Nagy T. si colectiv- Fiabilitatea si terotehnica automobilului - Universitatea TRANSILVANIA 1997


2. Nagy T. si colectiv - Exploatarea si tehnica transportului auto - EDP 1982


3. Normativ pentru intretinerea tehnica si repararea automobilelor si remorcilor - Ord. MTTc nr. 14/1983


4. Colectie de standarde: - SR ISO 129 - 94 Cotare

- SR ISO 3098/1 - 93 Scriere

- SR ISO 5457 - 94 Formate

- SR EN ISO 5455 - 97 Scari

- SR 74 - 94 Impaturire

- STAS 103 - 84 Linii

- STAS 104 - 80 Hasurare


5. Culegere de standarde de desen ethnic - EDP 1981


6. Eusein Gh. Si colectiv- Notiuni generale pentru studiul desenului tehnic - EDP 1977


7. Pomazan N. - Terotehnica automobilelor - note de curs














Document Info


Accesari: 3971
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )