Strungurile au o pondere foarte mare in atelierele de prelucrari mecanice prin aschiere.Aceste masini-unelte se folosesc la productia individuala si de serie ,precum si in atelierele de intretinere si de reparatii.
Dintre strungurile utilizate in atelierele de prelucrare mecanice cel mai des intalnite sunt strungurile normale (universale).
1.STRUNGUL NORMAL
Strungurile normale (universale) sunt destinate efectuarii unei varietatii mari de prelucrari exterioare si interioare .
In tara no 232b19c astra se construieste o gama insemnata de strunguri normale,dintre care cele mai raspandite sunt:SN 250, SN 320 ,SN 400 si variante constructive din grupele A si B ,SNA si SNB.
Subansamblurilor principale al strungului normal SN 400 sunt :batiul ,prevazut cu doua picioare cu care se sprijina pe fundatie ,papusa fixa ,in care se gaseste cutia de viteze (C.V.) si avansuri (C.A),papusa mobila si caruciorul .
Arborele principal al strungului pe care se monteaza universalul exeuta o miscare de rotatie care este miscarea principala de aschiere.Aceasta miscare este transmisa la arborele principal prin intermediul cutiei de viteze (C.V.) de la un motor electric amplasat in interiorul piciorului din stanga al strungului .
Scula aschietoare se fixeaza in suportul portcutit (P) si se executa impreuna cu acesta o miscare de tranlatie pin deplasarea caruciorului 4.Caruciorul se deplaseaza pe batiul strungului pe niste suprafete speciale ,numite ghidaje (G).
Papusa mobila 3 serveste la sprijinirea pieselor lungi in timpul prelucrarii.
In acest caz,piesa se fixeaza cu un capat in arborele principal ,iar cu al doilea in papusa mobila .Uneori ,in papusa mobila mai pot fi fixate diferite scule cum ar fi:burghie,alezoare ,tarozi etc.
Pozitia papusii mobile poate fi modificata dupa nevoie .aceasta deplasandu-se pe ghidaje speciale prevazute pe batiul 1.
Deplasarea caruciorului impreuna cu scula aschietoare se face prin antrenarea acestuia u ajutoul barei de avans (in cazul strunjirilor obijnuite ) sau cu surubul conductor (in cazul taierii filetelor).
2 SCULE PENTRU PRELUCRAREA PRIN SRUNJIRE
La prelucrarile pe strung cele mai folosite scule sunt cutitele de strung.
Dupa cum varietatea prelucrarilor executate pe strung este foarte mare ,la fel si cutitele sunt foarte numeroase.
Dupa constructia capului cutitului,se deosebesc cutite cu cap drept (fig.17.7,a)sau cu cap cotit (fig. 17.7,b)
Dupa pozitia taisului principal ,cutitele pot fi :pe stanga (fig.17.7,c),care sunt cele mai numeroase si pe dreapta(17.7,d)
Dupa felul suprafetei prelucrate ,cutitele pot fi:pentru exterior (fig. 17.7,f) si pentru interior (fig. 17.7,e)
Cutitele de strung se executa din oteluri rapide (Rp) sau cu placute din carburi metalice sau materialele mineralo-ceramice
In afara de operatia de strunjire propriu-zisa ,pe strung se mai executa si alte prelucrari pentru care se utilizeaza burghie de diferite tipuri ,tarozi,alezoare, filiere etc.
3.DISPOZITIVE PENTRU FIXAREA PIESEI SI A CUTITELOR
fie la relatia: 
in
care:
este rugozitatea de generare (de calcul); 
si
- unghiurile de atac principal si secundar.
fie la o relatie
de forma: 
valabila la prelucrarea
otelului (
este raza varfului sculei).
In cazul in care vansul calculat nu se regaseste in gama de avansuri a strungului, avansul adaptat pe masina va fi inferior, cel mai apropiat cu cel calculat.
Viteza tehnologica de aschiere la strunjirea longitudinala se calculeaza cu relatia:
in care: T este durabilitatea sculei in minute, cu
exemple I tabelul 1;
m
exponentul durabilitatii (tabelul 2); 
, 
, 
coeficient si exponenti
care depind de caracteristicile materialului prelucrat (tabelul 3); HB
duritatea materialului prelucrat, pentru hotel carbon cu 
exponentul n
este egal cu 1, pentru otel carbon 
, 
; K produsul de coeficienti de corectie.
Se
calculeaza turatia axului principal al strungului cu relatia: 
(rot/min), in care:
este viteza
tehnologica de aschiere, (m/min); D diametrul semifabricatului, (mm).
Se
adopta o turatie din gama de turatii posibile de realizat de catre axul
principal al masinii unelte, 
.
Adancimea
de aschiere 
la degrosare si 
la finisare; pentru
adaosuri de prelucrare mici 
. Daca 
este mare, se fac mai
multe treceri: 
, in care i
reprezinta numarul de treceri. La finisare se fac cel putin doua treceri, una
de prfinisare i alte de finisare.
TABELUL 1, 2, 3.
In
tabelul 4, se dau valori medii pentru avans si viteza de aschiere la strunjirea
cu placute din carbuni metalice, cuprinse in intervale maxime si minime pentru
avans, si minime si maxime pentru viteza de aschiere in functie de grupa de
utilizare si simbolul placutei cutitului de strunjit, materialul piesei care se
prelucreaza si rezistenta la rupere 
a acestuia. Valorile
parametrilor sunt indicati pentru degrosare (d) si finisare (f).
|
