Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




PREVENIREA INCENDIILOR ĪN INDUSTRIA UsOARĂ

tehnica mecanica


PREVENIREA INCENDIILOR ĪN INDUSTRIA UsOARĂ








A. Probleme de tratat:

1. Fabrici de textile

1.1. Egrenarea bumbacului

1.2. Filaturi de bumbac

1.3. Sectii de tesatorie

2. Fabrici de īncaltaminte

2.1. Īncaltaminte din piele

2.2. Īncaltaminte de cauciuc

3. Sectii de fabricare a sticlei






B. Bibliografie:

1. "Prevenirea incendiilor", P. Balulescu, V. Macris, editura Tehnica Bucuresti, 1979, pg. 291-311.


















1. FABRICI DE TEXTILE


1.1. Egrenarea bumbacului


Bumbacul brut, īnainte de a se trimite la īntreprinderile prelucratoare, este supus uscarii, curatirii si presarii.

Uscarea bumbacului umed se face īn uscator. Pentru a se ajunge la o umiditate pāna la 25%, bumbacul se trece prin masinile de uscare o singura data sau de doua ori. Uscarea se face cu ajutorul aerului īncalzit la o temperatura de 200° C. Pe timpul uscarii, incendiul poate fi cauzat de depasirea temperaturii aerului, de scānteile si scurtcircuitele electrice, precum si de frecarile produse la instalatia de transport pneumatic sau mecanic.

Separarea fibrelor de bumbac de samānta se face de catre egrenare, dupa ce īn prealabil s-a executat separarea bumbacului de impuritati.

Cauzele incendiilor pe timpul acestor operatii se datoreaza sc 646o1421g ānteilor mecanice produse din lovirea si frecarea corpurilor feroase existente īn masa de bumbac, scānteilor electrice provocate de defectiunile īn instalatia electrica, la motoarele electrice sau la instalatiile electrice improvizate, caldurii degajate de lagarele neunse sau de alte angrenaje īn miscare, focului deschis si fumatului.

Bumbacul fibra rezultat de la egrenare se colecteaza de o banda transportoare, se preseaza, dupa care se transporta īn magazie.

La unele statii de egrenare se folosesc pe scara larga masinile pentru umplerea sacilor de bumbac.

Functionarea masinilor de umplere este īnsotita de vibratii si socuri, care produc deranjamente instalatiilor electrice, creāndu-se astfel pericol de incendiu.

Īn cazul unui incendiu, masinile fiind instalate lānga gramezile de bumbac, acestea se pot aprinde.

Pe timpul curatirii semintelor de puful de bumbac (vata), ramas de la egrenare, se degajeaza foarte mult praf si scame, care se pot aprinde cu usurinta de la oricare sursa de foc.

Praful rezultat pe timpul prelucrarii bumbacului contine de la 16 la 20% particule fibroase de bumbac.

Īn lipsa gurilor de aspiratie din īncaperile de productie, praful se depune īn cantitati de 630 la 820 mg/s, īn functie de sortul bumbacului.

Particulele fibroase se depun mult mai lent decāt praful mineral si din aceasta cauza sunt luate de catre curentii de aer īn īncaperile de productie si de catre vānt īn exterior, putānd ajunge la 300 m distanta, depunāndu-se pe acoperisurile cladirilor, pe arbori, pe linii de īnalta si joasa tensiune, formānd aglomerari de praf de bumbac, care favorizeaza declansarea si propagarea incendiilor.

Temperatura de aprindere a prafului de bumbac īn suspensie īn aer, cu o umiditate normala, este de 600-720°C, iar a prafului depus, de 195-280°C, īn functie de impuritatile incombustibile.

Marirea concentratiei acidului sulfuric, din neglijenta sau din alte motive, folosit īn malaxoarele pentru tratarea semintelor de bumbac, poate duce la carbonizarea acestora cu degajare de caldura, care īn aceasta situatie poate sa aprinda semintele.

Bumbacul si semintele de bumbac depozitate īn cantitati mari, īn straturi groase, se pot autoaprinde din cauza īmbibarii fibrelor cu substante grase, provenite din seminte.

Bumbacul brut, fiind un material usor combustibil, trebuie ferit īn permanenta de pericolul incendiului, īn care scop se iau o serie de masuri de prevenire:

la iesirea bumbacului din uscator, temperatura nu trebuie sa depaseasca 70°C. Cel putin din ora īn ora se controleaza uscatoarele tambur, praful depus īnlaturāndu-se imediat.

Se va urmari cu atentie culoarea bumbacului iesit din masini; la aparitia unei portiuni īngalbenite, se īndeparteaza cauza, prin verificarea temperaturii aerului ce intra īn usca tor. Dupa fiecare schimb, uscatoarele se curata bine de fibre de bumbac, scame si alte impuritati.

Īn timpul functionarii uscatoarelor, īn raport cu tipul lor, se examineaza suprafata tamburelor sau paletelor, si la constatarea oricaror urme de bumbac, scame, impuritati, acestea se opresc pentru curatire.

Deasupra uscatorului se instaleaza un ventilator care aspira si evacueaza prin conducte, īn exterior, praful ce se formeaza pe timpul uscarii semintelor.

Functionarea uscatoarelor este admisa numai īn cazul arderii complete a combustibilului. Dupa fiecare doua ore, sitele de la conductele de transportat aer īncalzit se schimba cu altele curatite. Particulele de carbune (zgura) īndepartate din sita se stropesc cu apa.

Depozitarea bumbacului īn vrac īn sectia de uscatorie si curatire este interzisa.

Īn sectia de curatire, bumbacul se poate pastra ambalat īn saci, īntr-o cantitate care sa nu depaseasca productia pe trei ore.

Īn sala de preparatie, īn dreptul ventilatorului, se monteaza un puternic magnet, pentru a culege toate corpurile feroase existente īn masa de bumbac.

Conductele de transport pneumatic al bumbacului se prevad cu subere limitatoare de incendiu.

La masinile de egrenat bumbac, ferastraiele rotative se ascut si se centreaza bine, pentru a nu contribui la frecarea fibrelor de bumbac.

Pentru a se īnlatura frecarile si īnfundarile, nu se vor supraalimenta egrenoarele, deoarece o scama aprinsa si neobservata poate fi introdusa īn balot la presare sau īn saci, si ulterior incendiile se propaga īn īntreaga magazie. Tot īn scopul evitarii īnfundarilor si frecarilor, se vor evita supraalimentarile jgheabului transportorului si a benzii.

Pentru aspirarea prafului si scamelor se va construi o instalatie de ventilatie īn asa fel īncāt praful si scamele sa nu se poata depune pe peretii interiori ai conductelor.

La majoritatea fabricilor de bumbac, aerul amestecat cu praf se purifica cu ajutorul cicloanelor sau al camerelor de praf. Cele mai eficace pentru captarea particulelor de praf sunt cicloanele.

Asa de exemplu, la distanta de 50 m de la cicloane, continutul de praf īn aer este de 60 mg/m3, la aceeasi distanta, la camerele de praf, continutul de praf este de 200 mg/m3. īn afara de aceasta, exploatarea camerelor de praf este īnsotita īn permanenta de pericolul incendiului din cauza cantitatilor sporite de praf si praf de bumbac. Cicloanele de praf se instaleaza īn afara statiei de egrenat, acestea trebuind sa fie curatite periodic. Deoarece nici -cicloanele nu asigura o purificare completa, se recomanda folosirea filtrelor cu capacitate mare de retinere a prafului.

Īnfundarea masinilor de delintersat se īnlatura printr-o alimentare normala si o supraveghere continua. Ele se curata de praf si de praf de bumbac, pentru a se evita eventualele frecari si aprinderi.

Bumbacul si scamele din jurul masinilor trebuie sa se strānga numai cu greble de lemn sau din materiale neferoase, pentru a se evita formarea scānteilor.

Electrocarele care se folosesc la transportarea baloturilor de la prese trebuie sa aiba acumulatoarele si cutia de contacte īnchise ermetic si rotile prevazute cu benzi de cauciuc.

Depozitarea acidului sulfuric diluat īn sala de tratare trebuie sa se faca īn damigene īngradite, ferite de razele solare, sau īn rezervoare captusite cu plumb sau cu alte materiale anticorosive. Este recomandabil ca transportul lui īn malaxoare sa se faca prin conducte.

Īn malaxoare, acidul sulfuric nu se va introduce sub presiune, scurgerea lui fiind reglata cu ajutorul unor robinete, īncalzirea īn sectiile de egrenare se face central, cu apa calda; magaziile pentru depozitarea bumbacului nu se īncalzesc.

Īn sectiile de egrenare a bumbacului, utilajul electric trebuie sa fie sigur īmpotriva prafului; se folosesc motoare capsulate si demaroare magnetici, etansati īmpotriva prafului de bumbac. Instalatia electrica se executa īn tuburi IPE, tablourile de distributie sunt capsulate, iar lampile pentru iluminat protejate īmpotriva patrunderii prafului.

Instalatiile de transport si motoarele electrice se leaga la pamānt.

O atentie deosebita trebuie acordata ungerii lagarelor la timp, īnlaturarii scurgerilor de ulei, precum si asigurarii unei bune curatenii īn jurul masinilor, stergāndu-se si evacuāndu-se sistematic praful si scamele depuse pe masini, pe instalatii si din alte locuri greu accesibile.

Regulile generale de prevenire a incendiilor, ca: interzicerea focului deschis, a fumatului, a executiei sudurii etc, trebuie respectate cu cea mai mare strictete.



1.2. Filaturi de bumbac


a. Depozite de bumbac. Bumbacul se aduce la īntreprinderea de prelucrare cu camioanele sau cu trenul, īn vagoane īnchise.

Cea mai frecventa cauza a aprinderii baloturilor de bumbac, transportate pe cale ferata, o constituie scānteile de la locomotiva care pot patrunde si īn interiorul vagoanelor.

De asemenea, datorita frecarii sārmelor care se folosesc la legarea baloturilor de bumbac, se produce o degajare de caldura, suficienta pentru aprinderea fibrei de bumbac. Aprinderi se mai pot produce si din cauza tigarilor si chibriturilor aprinse, aruncate pe baloturile de bumbac īn timpul transportul pe cale ferata sau cu autocamioanele.

Baloturile aduse īn īntreprindere, se depoziteaza īn īncaperi īnchise si, mai rar, īn aer liber.

Īn depozite, incendiile se produc datorita aruncarii chibriturilor si a tigarilor aprinse pe baloturile de bumbac, focului deschis, scānteilor si scurtcircuitelor electrice.

Procesul de aprindere, generat de contactul bumbacului uscat si nepresat, cu corpuri incandescente, se manifesta diferit de modul de aprindere si ardere a bumbacului presat īn baloturi. Aprinderea bumbacului nepresat se desfasoara cu trecere rapida de la combustia lenta la arderea cu flacari.

Bumbacul brut, uscat si presat īn baloturi sau nepresat, este un material care nu se autoaprinde. Aprinderea bumbacului presat īn baloturi este conditionata de marimea si de natura particulelor incandescente cu care fibra vine īn contact. Particulele incandescente de carbune trebuie sa aiba cel putin marimea unei alune pentru a putea sa incendieze balotul, iar particulele incandescente de metal trebuie sa aiba marimea de cel putin 3 mm.

Bumbacul crud, necopt, umezit si īmbalotat, se autoīncalzeste si, īn scurt timp, se autoaprinde. De fapt, numai bumbacul īmbalotat cu diferite grasimi si uleiuri, care se oxideaza īn contact cu oxigenul din aer, da reactii exoterme cu mari acumulari de energie. Este cazul bumbacului care pe timpul transportului, manipularii sau depozitarii a intrat īn contact cu grasimi sau a celui care a servit la stergerea de ulei a utilajelor. Procesul de carbonizare a straturilor interioare īncepe la 160 C.

Un mare pericol de autoaprindere prezinta baloturile de bumbac cu urme de ulei, transportate cu navele maritime, din cauza asezarii lor īn stive mari, a lipsei de aerisire corespunzatoare si a transportului īndelungat.

Depozitul de bumbac se construieste separat de restul cladirilor de productie.

Īn magazie, baloturile se aseaza īn stive. La asezarea manuala, īnaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca 6 rānduri de baloturi. Īn depozitele mari, asezarea si manipularea baloturilor se face mecanizat, folosindu-se macarale mobile, īnaltimea stivelor putānd ajunge pana la 8 sau 10 rānduri de baloturi. Īntre stive, este necesar sa se lase spatii de siguranta, īn directia usilor exterioare. Trecerile si iesirile din depozit trebuie iluminate, blocarea lor nefiind admisa.

Depozitele de bumbac nu se īncalzesc, ventilarea se face natural.

Motoarele electrice folosite la macarale trebuie sa fie de tipul celor protejate īmpotriva prafului.


b. Sectia de amestecare si curatire (batere sau bataj). Din depozit bumbacul se aduce īn sectia de curatire si bataj, fiind supus desfacerii si curatirii de impuritati si praf.

Principalele masini din aceasta sectie sunt desfacatoarele de baloturi si lupul destramator, cu ajutorul caruia se desface bumbacul, se scutura impuritatile si se elimina praful. Praful care se degaja, se absoarbe de ventilatoare si se depune īn camerele de praf sub forma de scama de bumbac incendiul se poate propaga prin conductele de ventilatie si de transport pneumatic a bumbacului. Cele mai frecvente incendii sunt provocate de scānteile produse la patrunderea corpurilor feroase (cuie, piulite, sārme etc.),īn masini sau la folosirea ciocanelor de fier pentru desfacerea baloturilor de bumbac.

Dupa reparatii, din neglijenta, ramān īn interiorul masinilor diferite unelte metalice, ca surubelnite sau piulite care, īn timpul functionarii masinii, prin lovirea partilor feroase, produc de asemenea scāntei.

Incendiile pot fi cauzate si de caldura degajata īn timpul functionarii lagarelor neunse, aprinderea fiind mult mai favorizata de īnfasurarea firelor de bumbac pe axele masinilor si transmisiilor īn miscare.

Flamele si scānteile electrice, produse de instalatiile si motoarele electrice defecte sau neadecvate filaturilor de bumbac, pot aprinde praful, scamele si fibrele de bumbac.

Caldura degajata pe timpul frecarii rotilor saibelor de aparatoarele lor, poate aprinde scama si praful de bumbac depuse; īn cazul patrunderii unor bucati de sfoara, existente īn bumbac, intre dintii volantului batator, se produce o autoīncalzire.

Praful de bumbac depus pe radiatoarele din instalatia de īncalzire, dupa un oarecare timp, se carbonizeaza si la patrunderea aerului proaspat, se poate aprinde, devenind incandescent. Pericolul creat de praful depus īn camerele de colectare a prafului īn sectia de bataje este destul de mare; focarul se mentine zile īntregi si la patrunderea aerului īn mod brusc, se poate produce incendiu instantaneu. Īn camere de amestec (odihna),orice scānteie produsa scapata si purtata odata cu transportul pneumatic, īn contact cu fibrele de bumbac, cu praful si datorita oxigenului din aer si a curentilor de aer, poate produce un incendiu.

Īntr-un gram de praf de bumbac exista, de exemplu, peste trei milioane de particule mai mici de 50 m. Particulele fine se sedimenteaza cu o viteza mai mica (0,003-0,50 cm/s) si cu o miscare uniforma. Cercetarile efectuate īn acest domeniu, au stabilit ca viteza de sedimentare a particulelor mai mici de 5 m este independenta de greutatea specifica. Diferenta de masa īntre particulele de praf este neīnsemnata. Particulele fine de bumbac (textile) īn suspensie īn aer ramān nemiscate timp de aproape 24 h.

Īn timpul procesului de productie praful de bumbac se poate gasi sub doua forme:

1) Aerosoli, īn care caz particulele respective sunt mici si īn cantitate redusa.

2) Praf depus local īn masini si īn jurul lor, particulele fiind relativ īn cantitati mai mari (la lupul destramator, masini batatoare, destramatoare, desfacatoare etc.).

Incendiile īn sectiile de bataj si īn general si īn filaturile de bumbac, pot fi evitate prin:

īnlaturarea, īn primul rānd, a cauzelor tehnice, care le-ar putea da nastere;

īn al doilea rānd, respectānd cu strictete regulile generale de prevenire a incendiilor si cele de exploatare rationala a tuturor instalatiilor, utilajelor si masinilor.

Sectia de curatire si bataje trebuie separata de restul filaturii prin pereti antifoc, iar comunicatia intre ele sa se faca prin usi rezistente la foc, sau īn cel mai rau caz metalice. Bumbacul se poate desface din baloturi si curatit de praf, frunze si de alte impuritati, īn conditii bune, la o temperatura īn sectie de 20 - 24 C si la o umiditate de 45 - 50%.

Pentru a se īnlatura formarea scānteilor, baloturile trebuie desfacute cu dispozitive speciale de rupere sau a taiere a fierului balot, īn nici un caz nu se vor folosi ciocane de fier.

Praful care se depune īn cutia de alimentare īn timpul amestecarii bumbacului, trebuie evacuat cu ajutorul unor instalatii de aspirare, īn camere de praf. Īndepartarea corpurilor feroase (cuie, sarma, nituri, piulite etc.) se asigura montarea, la alimentatoare a unor magneti puternici sau electromagneti.

Este recomandabil sa se foloseasca si alte metode ca de exemplu asa zisele prinzatoare de pietre sau separatoare cu aer, care pot elimina si corpuri metalice.

Pentru prinderea corpurilor feroase, desfacatoarele de baloturi se prevad, de asemenea, cu electromagneti.

Īn zilele de repaus, masinile din sectia de bataje se golesc de bumbac, iar camerele de colectare a prafului se curata.

Conductele de transport pneumatic al bumbacului īn camerele de odihna, se prevad cu dispozitive de īnchidere automata (subere etc.) pentru a localiza si īmpiedica propagarea unui eventual incendiu.

c. Sectia de cardare. Īn sectiile de cardare, pericolul de incendiu este mai redus. O cauza de incendiu specifica acestei sectii o constituie scānteile care se produc la ascutirea acelor tamburului. Asemenea scāntei se pot produce si īn cazul deteriorarii garniturilor de la carde.

Pentru īnlaturarea pericolului generat de scāntei, este necesar ca ascutirea garniturilor carde sa se faca numai dupa ce tamburul si dofferul se curata bine si numai de catre lucratorii care au fost instruiti si din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor. Pentru curatirea tamburelor si dofferelor, se recomanda folosirea metodei pneumatice.

Sabotii pentru finisarea tamburului nu se vor face din materiale care la finisare sa produca scāntei.

Cardele se prevad cu o ventilatie speciala, care sa asigure evacuarea prafului īn cicloane sau īn camere de praf etanse.

Pentru o mai buna curatire, este recomandabil ca scoaterea deseurilor de sub gratarele cardelor, de sub tambure, valturi-rupatoare si perietoare, sa se faca pneumatic.


d. Sectiile de pieptanare, laminare, flyere si ale masinilor cu inele. La sectiile de pieptanare si laminare, trebuie respectate cu strictete toate regulile generale de prevenire a incendiilor, la specificul lor, īn special ungerea pieselor īn miscare, īndepartarea scamelor si prafului printr-un sistem de aspiratie si de ventilatie adecvate si realizarea unei curatenii corespunzatoare.

La flyere, incendiul poate fi produs din cauza caldurii degajate pe timpul rotirii fuselor īn conditiile unei ungeri necorespunzatoare.

Īn sectia masinilor cu inele, datorita rotirii fuselor care ajung la peste 11000 rot/min, se pot produce deseori o asemenea degajare de caldura īncāt se aprind firele de bumbac.

Īn urma ruperii benzilor sau a snururilor de bumbac care actioneaza fusele si datorita patrunderii acestora īn lacasurile tamburelor, se produc frecari cu degajari de caldura suficienta pentru a aprinde, eventual, praful si scama depuse.

Pentru a se īnlatura ruperea snururilor de la masina cu inele, care prin īnfasurarea si frecare pe axe duc la īncalziri si aprinderi, este necesar ca legarea lor sa se faca cu prudenta de catre personal calificat si daca este posibil cu masina complet oprita.



Document Info


Accesari: 3460
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )