PREVENIREA INCENDIILOR ÎN INDUSTRIA UsOARĂ

PREVENIREA INCENDIILOR ÎN INDUSTRIA UsOARĂ

A. Probleme de tratat:

1. Fabrici de textile

1.1. Egrenarea bumbacului

1.2. Filaturi de bumbac

1.3. Sectii de tesatorie

2. Fabrici de încaltaminte

2.1. Încaltaminte din piele

2.2. Încaltaminte de cauciuc

3. Sectii de fabricare a sticlei

B. Bibliografie:

1. "Prevenirea incendiilor", P. Balulescu, V. Macris, editura Tehnica Bucuresti, 1979, pg. 291-311.

1. FABRICI DE TEXTILE

1.1. Egrenarea bumbacului

Bumbacul brut, înainte de a se trimite la întreprinderile prelucratoare, este supus uscarii, curatirii si presarii.

Uscarea bumbacului umed se face în uscator. Pentru a se ajunge la o umiditate pâna la 25%, bumbacul se trece prin masinile de uscare o singura data sau de doua ori. Uscarea se face cu ajutorul aerului încalzit la o temperatura de 200° C. Pe timpul uscarii, incendiul poate fi cauzat de depasirea temperaturii aerului, de scânteile si scurtcircuitele electrice, precum si de frecarile produse la instalatia de transport pneumatic sau mecanic.

Separarea fibrelor de bumbac de samânta se face de catre egrenare, dupa ce în prealabil s-a executat separarea bumbacului de impuritati.

Cauzele incendiilor pe timpul acestor operatii se datoreaza sc 646o1421g ânteilor mecanice produse din lovirea si frecarea corpurilor feroase existente în masa de bumbac, scânteilor electrice provocate de defectiunile în instalatia electrica, la motoarele electrice sau la instalatiile electrice improvizate, caldurii degajate de lagarele neunse sau de alte angrenaje în miscare, focului deschis si fumatului.

Bumbacul fibra rezultat de la egrenare se colecteaza de o banda transportoare, se preseaza, dupa care se transporta în magazie.

La unele statii de egrenare se folosesc pe scara larga masinile pentru umplerea sacilor de bumbac.

Functionarea masinilor de umplere este însotita de vibratii si socuri, care produc deranjamente instalatiilor electrice, creându-se astfel pericol de incendiu.

În cazul unui incendiu, masinile fiind instalate lânga gramezile de bumbac, acestea se pot aprinde.

Pe timpul curatirii semintelor de puful de bumbac (vata), ramas de la egrenare, se degajeaza foarte mult praf si scame, care se pot aprinde cu usurinta de la oricare sursa de foc.

Praful rezultat pe timpul prelucrarii bumbacului contine de la 16 la 20% particule fibroase de bumbac.

În lipsa gurilor de aspiratie din încaperile de productie, praful se depune în cantitati de 630 la 820 mg/s, în functie de sortul bumbacului.

Particulele fibroase se depun mult mai lent decât praful mineral si din aceasta cauza sunt luate de catre curentii de aer în încaperile de productie si de catre vânt în exterior, putând ajunge la 300 m distanta, depunându-se pe acoperisurile cladirilor, pe arbori, pe linii de înalta si joasa tensiune, formând aglomerari de praf de bumbac, care favorizeaza declansarea si propagarea incendiilor.

Temperatura de aprindere a prafului de bumbac în suspensie în aer, cu o umiditate normala, este de 600-720°C, iar a prafului depus, de 195-280°C, în functie de impuritatile incombustibile.

Marirea concentratiei acidului sulfuric, din neglijenta sau din alte motive, folosit în malaxoarele pentru tratarea semintelor de bumbac, poate duce la carbonizarea acestora cu degajare de caldura, care în aceasta situatie poate sa aprinda semintele.

Bumbacul si semintele de bumbac depozitate în cantitati mari, în straturi groase, se pot autoaprinde din cauza îmbibarii fibrelor cu substante grase, provenite din seminte.

Bumbacul brut, fiind un material usor combustibil, trebuie ferit în permanenta de pericolul incendiului, în care scop se iau o serie de masuri de prevenire:

la iesirea bumbacului din uscator, temperatura nu trebuie sa depaseasca 70°C. Cel putin din ora în ora se controleaza uscatoarele tambur, praful depus înlaturându-se imediat.

Se va urmari cu atentie culoarea bumbacului iesit din masini; la aparitia unei portiuni îngalbenite, se îndeparteaza cauza, prin verificarea temperaturii aerului ce intra în usca tor. Dupa fiecare schimb, uscatoarele se curata bine de fibre de bumbac, scame si alte impuritati.

În timpul functionarii uscatoarelor, în raport cu tipul lor, se examineaza suprafata tamburelor sau paletelor, si la constatarea oricaror urme de bumbac, scame, impuritati, acestea se opresc pentru curatire.

Deasupra uscatorului se instaleaza un ventilator care aspira si evacueaza prin conducte, în exterior, praful ce se formeaza pe timpul uscarii semintelor.

Functionarea uscatoarelor este admisa numai în cazul arderii complete a combustibilului. Dupa fiecare doua ore, sitele de la conductele de transportat aer încalzit se schimba cu altele curatite. Particulele de carbune (zgura) îndepartate din sita se stropesc cu apa.

Depozitarea bumbacului în vrac în sectia de uscatorie si curatire este interzisa.

În sectia de curatire, bumbacul se poate pastra ambalat în saci, într-o cantitate care sa nu depaseasca productia pe trei ore.

În sala de preparatie, în dreptul ventilatorului, se monteaza un puternic magnet, pentru a culege toate corpurile feroase existente în masa de bumbac.

Conductele de transport pneumatic al bumbacului se prevad cu subere limitatoare de incendiu.

La masinile de egrenat bumbac, ferastraiele rotative se ascut si se centreaza bine, pentru a nu contribui la frecarea fibrelor de bumbac.

Pentru a se înlatura frecarile si înfundarile, nu se vor supraalimenta egrenoarele, deoarece o scama aprinsa si neobservata poate fi introdusa în balot la presare sau în saci, si ulterior incendiile se propaga în întreaga magazie. Tot în scopul evitarii înfundarilor si frecarilor, se vor evita supraalimentarile jgheabului transportorului si a benzii.

Pentru aspirarea prafului si scamelor se va construi o instalatie de ventilatie în asa fel încât praful si scamele sa nu se poata depune pe peretii interiori ai conductelor.

La majoritatea fabricilor de bumbac, aerul amestecat cu praf se purifica cu ajutorul cicloanelor sau al camerelor de praf. Cele mai eficace pentru captarea particulelor de praf sunt cicloanele.

Asa de exemplu, la distanta de 50 m de la cicloane, continutul de praf în aer este de 60 mg/m3, la aceeasi distanta, la camerele de praf, continutul de praf este de 200 mg/m3. în afara de aceasta, exploatarea camerelor de praf este însotita în permanenta de pericolul incendiului din cauza cantitatilor sporite de praf si praf de bumbac. Cicloanele de praf se instaleaza în afara statiei de egrenat, acestea trebuind sa fie curatite periodic. Deoarece nici -cicloanele nu asigura o purificare completa, se recomanda folosirea filtrelor cu capacitate mare de retinere a prafului.

Înfundarea masinilor de delintersat se înlatura printr-o alimentare normala si o supraveghere continua. Ele se curata de praf si de praf de bumbac, pentru a se evita eventualele frecari si aprinderi.

Bumbacul si scamele din jurul masinilor trebuie sa se strânga numai cu greble de lemn sau din materiale neferoase, pentru a se evita formarea scânteilor.

Electrocarele care se folosesc la transportarea baloturilor de la prese trebuie sa aiba acumulatoarele si cutia de contacte închise ermetic si rotile prevazute cu benzi de cauciuc.

Depozitarea acidului sulfuric diluat în sala de tratare trebuie sa se faca în damigene îngradite, ferite de razele solare, sau în rezervoare captusite cu plumb sau cu alte materiale anticorosive. Este recomandabil ca transportul lui în malaxoare sa se faca prin conducte.

În malaxoare, acidul sulfuric nu se va introduce sub presiune, scurgerea lui fiind reglata cu ajutorul unor robinete, încalzirea în sectiile de egrenare se face central, cu apa calda; magaziile pentru depozitarea bumbacului nu se încalzesc.

În sectiile de egrenare a bumbacului, utilajul electric trebuie sa fie sigur împotriva prafului; se folosesc motoare capsulate si demaroare magnetici, etansati împotriva prafului de bumbac. Instalatia electrica se executa în tuburi IPE, tablourile de distributie sunt capsulate, iar lampile pentru iluminat protejate împotriva patrunderii prafului.

Instalatiile de transport si motoarele electrice se leaga la pamânt.

O atentie deosebita trebuie acordata ungerii lagarelor la timp, înlaturarii scurgerilor de ulei, precum si asigurarii unei bune curatenii în jurul masinilor, stergându-se si evacuându-se sistematic praful si scamele depuse pe masini, pe instalatii si din alte locuri greu accesibile.

Regulile generale de prevenire a incendiilor, ca: interzicerea focului deschis, a fumatului, a executiei sudurii etc, trebuie respectate cu cea mai mare strictete.

1.2. Filaturi de bumbac

a. Depozite de bumbac. Bumbacul se aduce la întreprinderea de prelucrare cu camioanele sau cu trenul, în vagoane închise.

Cea mai frecventa cauza a aprinderii baloturilor de bumbac, transportate pe cale ferata, o constituie scânteile de la locomotiva care pot patrunde si în interiorul vagoanelor.

De asemenea, datorita frecarii sârmelor care se folosesc la legarea baloturilor de bumbac, se produce o degajare de caldura, suficienta pentru aprinderea fibrei de bumbac. Aprinderi se mai pot produce si din cauza tigarilor si chibriturilor aprinse, aruncate pe baloturile de bumbac în timpul transportul pe cale ferata sau cu autocamioanele.

Baloturile aduse în întreprindere, se depoziteaza în încaperi închise si, mai rar, în aer liber.

În depozite, incendiile se produc datorita aruncarii chibriturilor si a tigarilor aprinse pe baloturile de bumbac, focului deschis, scânteilor si scurtcircuitelor electrice.

Procesul de aprindere, generat de contactul bumbacului uscat si nepresat, cu corpuri incandescente, se manifesta diferit de modul de aprindere si ardere a bumbacului presat în baloturi. Aprinderea bumbacului nepresat se desfasoara cu trecere rapida de la combustia lenta la arderea cu flacari.

Bumbacul brut, uscat si presat în baloturi sau nepresat, este un material care nu se autoaprinde. Aprinderea bumbacului presat în baloturi este conditionata de marimea si de natura particulelor incandescente cu care fibra vine în contact. Particulele incandescente de carbune trebuie sa aiba cel putin marimea unei alune pentru a putea sa incendieze balotul, iar particulele incandescente de metal trebuie sa aiba marimea de cel putin 3 mm.

Bumbacul crud, necopt, umezit si îmbalotat, se autoîncalzeste si, în scurt timp, se autoaprinde. De fapt, numai bumbacul îmbalotat cu diferite grasimi si uleiuri, care se oxideaza în contact cu oxigenul din aer, da reactii exoterme cu mari acumulari de energie. Este cazul bumbacului care pe timpul transportului, manipularii sau depozitarii a intrat în contact cu grasimi sau a celui care a servit la stergerea de ulei a utilajelor. Procesul de carbonizare a straturilor interioare începe la 160 C.

Un mare pericol de autoaprindere prezinta baloturile de bumbac cu urme de ulei, transportate cu navele maritime, din cauza asezarii lor în stive mari, a lipsei de aerisire corespunzatoare si a transportului îndelungat.

Depozitul de bumbac se construieste separat de restul cladirilor de productie.

În magazie, baloturile se aseaza în stive. La asezarea manuala, înaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca 6 rânduri de baloturi. În depozitele mari, asezarea si manipularea baloturilor se face mecanizat, folosindu-se macarale mobile, înaltimea stivelor putând ajunge pana la 8 sau 10 rânduri de baloturi. Între stive, este necesar sa se lase spatii de siguranta, în directia usilor exterioare. Trecerile si iesirile din depozit trebuie iluminate, blocarea lor nefiind admisa.

Depozitele de bumbac nu se încalzesc, ventilarea se face natural.

Motoarele electrice folosite la macarale trebuie sa fie de tipul celor protejate împotriva prafului.

b. Sectia de amestecare si curatire (batere sau bataj). Din depozit bumbacul se aduce în sectia de curatire si bataj, fiind supus desfacerii si curatirii de impuritati si praf.

Principalele masini din aceasta sectie sunt desfacatoarele de baloturi si lupul destramator, cu ajutorul caruia se desface bumbacul, se scutura impuritatile si se elimina praful. Praful care se degaja, se absoarbe de ventilatoare si se depune în camerele de praf sub forma de scama de bumbac incendiul se poate propaga prin conductele de ventilatie si de transport pneumatic a bumbacului. Cele mai frecvente incendii sunt provocate de scânteile produse la patrunderea corpurilor feroase (cuie, piulite, sârme etc.),în masini sau la folosirea ciocanelor de fier pentru desfacerea baloturilor de bumbac.

Dupa reparatii, din neglijenta, ramân în interiorul masinilor diferite unelte metalice, ca surubelnite sau piulite care, în timpul functionarii masinii, prin lovirea partilor feroase, produc de asemenea scântei.

Incendiile pot fi cauzate si de caldura degajata în timpul functionarii lagarelor neunse, aprinderea fiind mult mai favorizata de înfasurarea firelor de bumbac pe axele masinilor si transmisiilor în miscare.

Flamele si scânteile electrice, produse de instalatiile si motoarele electrice defecte sau neadecvate filaturilor de bumbac, pot aprinde praful, scamele si fibrele de bumbac.

Caldura degajata pe timpul frecarii rotilor saibelor de aparatoarele lor, poate aprinde scama si praful de bumbac depuse; în cazul patrunderii unor bucati de sfoara, existente în bumbac, intre dintii volantului batator, se produce o autoîncalzire.

Praful de bumbac depus pe radiatoarele din instalatia de încalzire, dupa un oarecare timp, se carbonizeaza si la patrunderea aerului proaspat, se poate aprinde, devenind incandescent. Pericolul creat de praful depus în camerele de colectare a prafului în sectia de bataje este destul de mare; focarul se mentine zile întregi si la patrunderea aerului în mod brusc, se poate produce incendiu instantaneu. În camere de amestec (odihna),orice scânteie produsa scapata si purtata odata cu transportul pneumatic, în contact cu fibrele de bumbac, cu praful si datorita oxigenului din aer si a curentilor de aer, poate produce un incendiu.

Într-un gram de praf de bumbac exista, de exemplu, peste trei milioane de particule mai mici de 50 m. Particulele fine se sedimenteaza cu o viteza mai mica (0,003-0,50 cm/s) si cu o miscare uniforma. Cercetarile efectuate în acest domeniu, au stabilit ca viteza de sedimentare a particulelor mai mici de 5 m este independenta de greutatea specifica. Diferenta de masa între particulele de praf este neînsemnata. Particulele fine de bumbac (textile) în suspensie în aer ramân nemiscate timp de aproape 24 h.

În timpul procesului de productie praful de bumbac se poate gasi sub doua forme:

1) Aerosoli, în care caz particulele respective sunt mici si în cantitate redusa.

2) Praf depus local în masini si în jurul lor, particulele fiind relativ în cantitati mai mari (la lupul destramator, masini batatoare, destramatoare, desfacatoare etc.).

Incendiile în sectiile de bataj si în general si în filaturile de bumbac, pot fi evitate prin:

înlaturarea, în primul rând, a cauzelor tehnice, care le-ar putea da nastere;

în al doilea rând, respectând cu strictete regulile generale de prevenire a incendiilor si cele de exploatare rationala a tuturor instalatiilor, utilajelor si masinilor.

Sectia de curatire si bataje trebuie separata de restul filaturii prin pereti antifoc, iar comunicatia intre ele sa se faca prin usi rezistente la foc, sau în cel mai rau caz metalice. Bumbacul se poate desface din baloturi si curatit de praf, frunze si de alte impuritati, în conditii bune, la o temperatura în sectie de 20 - 24 C si la o umiditate de 45 - 50%.

Pentru a se înlatura formarea scânteilor, baloturile trebuie desfacute cu dispozitive speciale de rupere sau a taiere a fierului balot, în nici un caz nu se vor folosi ciocane de fier.

Praful care se depune în cutia de alimentare în timpul amestecarii bumbacului, trebuie evacuat cu ajutorul unor instalatii de aspirare, în camere de praf. Îndepartarea corpurilor feroase (cuie, sarma, nituri, piulite etc.) se asigura montarea, la alimentatoare a unor magneti puternici sau electromagneti.

Este recomandabil sa se foloseasca si alte metode ca de exemplu asa zisele prinzatoare de pietre sau separatoare cu aer, care pot elimina si corpuri metalice.

Pentru prinderea corpurilor feroase, desfacatoarele de baloturi se prevad, de asemenea, cu electromagneti.

În zilele de repaus, masinile din sectia de bataje se golesc de bumbac, iar camerele de colectare a prafului se curata.

Conductele de transport pneumatic al bumbacului în camerele de odihna, se prevad cu dispozitive de închidere automata (subere etc.) pentru a localiza si împiedica propagarea unui eventual incendiu.

c. Sectia de cardare. În sectiile de cardare, pericolul de incendiu este mai redus. O cauza de incendiu specifica acestei sectii o constituie scânteile care se produc la ascutirea acelor tamburului. Asemenea scântei se pot produce si în cazul deteriorarii garniturilor de la carde.

Pentru înlaturarea pericolului generat de scântei, este necesar ca ascutirea garniturilor carde sa se faca numai dupa ce tamburul si dofferul se curata bine si numai de catre lucratorii care au fost instruiti si din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor. Pentru curatirea tamburelor si dofferelor, se recomanda folosirea metodei pneumatice.

Sabotii pentru finisarea tamburului nu se vor face din materiale care la finisare sa produca scântei.

Cardele se prevad cu o ventilatie speciala, care sa asigure evacuarea prafului în cicloane sau în camere de praf etanse.

Pentru o mai buna curatire, este recomandabil ca scoaterea deseurilor de sub gratarele cardelor, de sub tambure, valturi-rupatoare si perietoare, sa se faca pneumatic.

d. Sectiile de pieptanare, laminare, flyere si ale masinilor cu inele. La sectiile de pieptanare si laminare, trebuie respectate cu strictete toate regulile generale de prevenire a incendiilor, la specificul lor, în special ungerea pieselor în miscare, îndepartarea scamelor si prafului printr-un sistem de aspiratie si de ventilatie adecvate si realizarea unei curatenii corespunzatoare.

La flyere, incendiul poate fi produs din cauza caldurii degajate pe timpul rotirii fuselor în conditiile unei ungeri necorespunzatoare.

În sectia masinilor cu inele, datorita rotirii fuselor care ajung la peste 11000 rot/min, se pot produce deseori o asemenea degajare de caldura încât se aprind firele de bumbac.

În urma ruperii benzilor sau a snururilor de bumbac care actioneaza fusele si datorita patrunderii acestora în lacasurile tamburelor, se produc frecari cu degajari de caldura suficienta pentru a aprinde, eventual, praful si scama depuse.

Pentru a se înlatura ruperea snururilor de la masina cu inele, care prin înfasurarea si frecare pe axe duc la încalziri si aprinderi, este necesar ca legarea lor sa se faca cu prudenta de catre personal calificat si daca este posibil cu masina complet oprita.