Reprezentarea grafica CTA=f(q) este redata in fig.2.5.

Fig. 2.5

Deoarece in punctul G unde apare costul total de aprovizionare minim, nu este respectata conditia q> S₂, se va lua o valuare a lui q astfel incat sa se respecte conditia:

q_opt=1.950 buc

3. VARIANTA I-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE NELIMITATE SI FARA DATE IMPUSE

3.1 Ipoteze de baza

Resursele destinate fabricarii reperelor sunt nelimitate astfel incat fiecare operatie se va realiza cu un numar necesar de masini distincte.

Se considera ca lansarea in fabricatie a loturiilor de repere se va realiza la aceleasi date pentru toate reperele.

Nu exista date impuse privind realizarea operatiilor de fabricatie.

3.2 Stabilirea resurselor de productie

Numarul de masini-unelte pentru fiecare operatie se determina cu relatia (3.2.1):

R_g=ritmul mediu de fabricatie;

T_uk= timpul unitar pe operatie;

Se vor adopta urmatoarele valori:

Nr. op

R_g

T_uk

m_k

m_ak

P₉

3.3 Determinarea lotului de fabricatie optim si a lotului de fabricatie economic

Lotul de fabricatie economic reprezinta cantitatea de piese identice lansate in fabricatie, simultan sau succesiv, care consuma un singur timp de pregatire-incheiere.

3.3.1 Lotul de fabricatie optim

Lotul de fabricatie optim reprezinta cantitatea de piese, lansata in fabricatie, care minimizeaza functia costului de productie C_T (N). Se determina cu relatia urmatoare (3.3.1.1):

[buc/lot] (3.3.1.1)

unde: N_g= productia anuala, in buc/an;

L = costuri fixe, in RON/lot;

C_m= costul semifabricatului, in RON/buc ;

C_m=

C₁= costuri curente, in RON/buc;

Z = coeficient al formei de organizare;

E = coeficient ce cuantifica costul (pierderea) suportat de

intreprindere la un leu-ciclu imobilizat, se adopta E=0,25.

In functie de forma de organizare adoptata (mixta), se introduc valorile corespunzatoare pentru Z, respectiv ( 3.3.1.2):

(3.3.1.2)

Pentru , se considera doar diferentele pozitive si de asemenea se adauga ultima operatie fictiva, de durata 0.

Valorile lui Z_m pentru cele trei repere sunt prezentate in tabelul (3.3.1.1.).

Tabelul 3.3.1.1.

C₁-costuri curente. Se mai numesc si independente de lotul de fabricatie. Ele se repeta la fabricarea fiecarei piese din lot.

Relatia de calcul a acestor costuri este urmatoarea (3.3.1.3):

[RON/buc]

unde: C_m= costul obiectului muncii pana la intrarea lotului in stadiul de

productie analizat;

C_m=masa reper x pret pe Kg, valorile corespunzatoare reperelor sunt prezentate in tabelul (3.3.1.2).

Tabelul 3.3.1.2.

C_r-costul implicat de retributia personalului direct productiv, putand fi exprimat cu relatia (3.3.1.4):

[RON/buc] (3.3.1.4)

unde: T_uk= timpul unitar pe operatie;

S_k = retributia orara a personalului direct productiv, ce participa la

executarea fiecarei operatii k, se adopta S_k=4 [RON/ora].

Valorile lui C_r sunt prezentate in tabelul (3.3.1.3).

Tabelul 3.3.1.3.

C_if- costurile de intretinere si functionare a capacitatii de productie, pe durata lucrului efectiv, se calculeaza cu relatia (3.3.1.5):

[RON/buc] (3.3.1.5)

unde: a_k= cota orara a costurilor de intretinere si functionare a capacitatilor

de productie, se adopta a_k= 3,5 [RON/ora].

Valorile lui C_if sunt prezentate in tabelul (3.3.1.4).

Tabelul 3.3.1.4.

C_ind- cosurile indirecte, ale sectiei de productie si se exprima cu relatia (3.3.1.6):

[RON/buc] (3.3.1.6)

unde: R_f = regia sectiei in care se executa prelucrarea lotului de piese identice,

R_f =150 %.

Valorile lui C_ind sunt prezentate in tabelul (3.3.1.5).

Tabelul 3.3.1.5.

Astfel costurile curente C₁ sunt prezentate in tabelul (3.3.1.6).

Tabelul 3.3.1.6.

Costuri fixe. La nivelul lotului de fabricatie, aceasta categorie de costuri cuprinde doua componente A si B.

Componenta A reprezinta costurile de pregatire-incheiere a fabricatiei si pentru activitati administrative de lansare a lotului.

Componenta B reprezinta costurile de intretinere si functionare a capacitatilor de productie pe durata pregatirii-incheierii fabriactiei.

Aceste costuri se calculeaza cu relatiile urmatoare (3.3.1.7) si (3.3.1.8):

[RON/buc] (3.3.1.7)

[RON/buc] (3.3.1.8)

unde: p= coeficient care tine seama de cota parte a costurilor implicate in

pregatirea administrativa a lotului, p=0,15;

T_pik= timpul de pregatire-incheiere pentru fiecare operatie, in min/lot;

S_rk = retributia medie orara a muncitorilor reglori, S_rk=5 [RON/ora];

a_k = cota orara a costurilor de intretinere si functionare a capacitatii de

productie, a_k=3,5 [RON/ora];

m_ak = numarul de masini folosite la operatia k, m_ak=1.

Valorile acestor costuri sunt prezentate in tabelul (3.3.1.7).

Tabelul 3.3.1.7.

Valorile lotului de fabricatie optim sunt prezentate in tabelul (3.3.1.8).

Tabelul 3.3.1.8.

3.3.2 Lotul de fabricatie economic

Lotul economic de fabricatie trebuie rotunjit, in plus sau in minus, la o valoare intreaga, apropiata de cea rezultata din calcul, care sa permita lansarea unui numar intreg de loturi in perioada considerata.

Aceasta noua valoare, notata cu N_e, reprezinta lotul economic (3.3.2.1):

(3.3.2.1)

• buc = 272 buc
• buc = 134 buc
• buc = 268 buc

3.4 Stabilirea lotului de transport optim si a lotului de transport economic

3.4.1 Lot de transport optim

Lotul de transport optim (N_t0) poate varia in limitele 1≤ ≤N_e. Valoarea optima a lotului de transport se calculeaza cu relatia (3.4.1.1):

(3.4.1.1)

unde: C_t= costul mediu al unui transport pe intreg fluxul tehnologic,

C_t=4 RON/lot trans.

Valoarea lotului de transport, obtinut cu ajutorul relatiei de mai sus, trebuie corectata astfel incat sa se obtina un submultiplu intreg al lotului economic, N_e.

3.4.2 Lot de transport economic

Lotul de transport economic se calculeaza cu relatia (3.4.2.1):

(tabelul 3.7.1)

Tabelul 3.7.1.

VERIFICARE:

Trebuie sa fie indeplinita urmatoarea egalitate:

, in care:

• Decalajele D_k,k+1 se introduc in [min];
• T_nf este timpul normat al ultimei operati;
• T_cm se calculeaza cu relatia anterior prezentata.

Tabelul 3.7.2.

Reperul P₆ (tabelul 3.7.3)

Tabelul 3.7.3.

VERIFICARE

Trebuie sa fie indeplinita urmatoarea egalitate:

, in care:

• Decalajele D_k,k+1 se introduc in [min];
• T_nf este timpul normat al ultimei operati;
• T_cm se calculeaza cu relatia anterior prezentata.

Tabelul 3.7.4.

Reperul P₉ (tabelul 3.7.5)

Tabelul 3.7.5.

VERIFICARE

Trebuie sa fie indeplinita urmatoarea egalitate:

, in care:

• Decalajele D_k,k+1 se introduc in [min];
• T_nf este timpul normat al ultimei operati;
• T_cm se calculeaza cu relatia anterior prezentata.

Tabelul 3.7.6.

3.8 Elaborarea tabelelor de sarcina cumulata si a graficelor de sarcina

cumulata

Tabelul de sarcina cumulata evidentiaza, pe fiecare interval, atat sarcina curenta cat si sarcina cumulata a fiecarei resurse.

Reperul P₃ (tabelul 3.8.1)

C₁- costuri curente ( v. punctul 3.3.1);

C₂- costuri fixe, are urmatoarea relatie (3.10.2):

[RON/buc] (3.10.2)

unde: L= costuri fixe;

N_e= lot de fabricatie economic.

Valorile pentru cele trei repere sunt prezentate in tabelul 3.10.1.

Tabelul 3.10.1.

C₃- costuri de imobilizare a capitalului circulant, se calculeaza cu

relatia (3.10.3):

[RON/buc] (3.10.3)

unde: U= costurile suportate de intreprindere pe durata fabricarii produselor N_g.

La randul lor, costurile U se determina cu relatia (3.10.4):

[RON] (3.10.4)

unde:= reprezinta volumul de capital circulant necesar

prelucrarii unui lot, in RON/lot;

V = coeficient care cuantifica variatia costurilor cauzate de productia

neterminata, pe durata unui ciclu de productie;

E = coeficient ce cuantifica pierderea suportata de intreprindere, la o

unitate monetara imobilizata in ciclul productiei pe durata

fabricarii volumului de productie N_g, E=0,25;

M = coeficient a carui valoare depinde de raportul in care se gasesc

durata ciclului de fabricatie si perioada de repetare a loturilor.

Coeficientul V se determina cu relatia (3.10.5):

Valorile coeficientului V pentru cele trei repere sunt prezentate in tabelul (3.10.2).

Tabelul 3.10.2.

4. VARIANTA II-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE LIMITATE SI

DATE IMPUSE

4.1 Ipoteze de baza

Managementul operational al productiei celor trei reper se va realiza pentru situatia in care:

Tabelul 4.2.1.

Se fac urmatoarele precizari, care vor reprezenta datele impuse ale proiectului:

(4.3.1)

unde: T_irm= durata a indisponibilitatii resursei in cadrul fecarui ciclu de

productie;

T_irm=32h+T_r-80h=32h+128h-80h=80h.

n_L = numarul de lansari;

m_ak=1;

F_n= fondul nominal de timp, F_n= 1.960ore.

Valorile lui m_u sunt prezentate in tabelul (4.3.1).

Tabelul 4.3.1.

Se stabileste m_au prin intermediul urmatoarei formule (4.3.2), iar valorile sunt prezentate in tabelul (4.3.2).

mau= max ( max (m_ak), [m_u]^*)    (4.3.2)

Tabelul 4.3.2.

4.3 Structura organizatorica a atelierului de productie

Primul obiectiv al structurii de dezagregare a organizatiei este acela de a

preciza cine face si ce anume face.

In cadrul structurii de dezagregare a organizatiei, accentul se pune pe identificarea responsabilitatiilor ce decurg din structura de dezagregare a lucrarilor (fig. 4.3.1).

 

R1

S₁₃

S₁₆

S₁₉

S₂₉

S₄₉

Document Info

Accesari: 2719
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

<a href="https://www.scritub.com/tehnica-mecanica/PROGRAMAREA-SI-CONDUCEREA-PROD42381.php" target="_blank" title="PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI - https://www.scritub.com">PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI</a>