Pene longitudinale fara strangere

Pene longitudinale fara strangere

1 Pene paralele

Penele paralele realizeaza asamblarea fara strangere. In figura 12 sunt prezentate formele 111f58b de pene stabilite prin ISO/R 773-69 iar in figura 13 sunt prezentate formele 111f58b si dimensiunile penelor cu gauri de fixare, stabilite prin STAS 1006-71. Prin STAS 1004-71 sunt date sectiunile penelor paralele si ale canalelor de pana iar prin STAS 1005-71, dimensiunile acestor pene. in figura 14 sunt prezentate penele fixe de ghidare pentru canale T stabilite prin STAS 8322/1-69 si STAS 8322/2-69 pene mobile de ghidare.

Penele paralele transmit momentul de torsiune prin contactul direct dintre peretii canalelor de pana si fetele laterale ale penei.

Fig.12

Fig.13 Fig.14

Daca asamblarea trebuie sa permita o deplasare axiala se adopta un ajustaj alunecator. Fortele tangentiale care sunt preluate de fetele laterale ale canalului de pana din arbore si butuc formeaza un cuplu care tinde sa smulga pana de la locul ei. Pentru ameliorarea acestui neajuns penele se ajusteaza pe inaltime sau se pot fixa cu suruburi in canalele de pana. Intrucat gaurile de prindere provoaca slabirea sectiunii arborelui si aparitia de noi concentratori de eforturi unitare se recomanda ca asemenea solutii sa se aplice numai dupa verificari prin calcule de rezistenta in cazurile strict necesare.

Calculul imbinarii consta in determinarea lungimii penei solicitata Ia strivire pe fetele laterale si Ia forfecare in planul de separatie dintre cilindrul exterior al arborelui si alezajul butucului. Astfel, cu notatiile din figura 15, conditiile de rezistenta ale penei vor fi :

- pentru strivire

iar

.

- pentru forfecare.

Fig.15

Fig.16

2 Pene disc

3 Pene inelare

Imbinarea consta din strangerea pe directia axiala a doua inele elastice care au fiecare cate o suprafata tronconica. Asa cum se arata in figura17 fixarea butucului pe arbore se realizeaza prin deformatia elastica radiala a inelelor, prin efectul de pana, provocat de strangerea axiala data de piulita. Suprafetele cilin­drice ale inelului interior si ale celui exterior exercita o apasare asupra arbo­relui, respectiv asupra butucului care asigura forta de frecare necesara trans­miterii momentului de torsiune dorit.

Principalele avantaje ale imbinarii cu pene inelare sunt :

prelucrarea arborelui si a butucului se simplifica si se ieftineste deoarece nu se mai executa canale de pana ; precizia de prelucrare poate fi mai mica, consecintele unor abateri in limite mai largi sunt compensate de deformatiile elastice ale inelelor;

se asigura o imbinare fara dezaxari si ovalizari, inevitabile in cazul im­binarilor cu pene longitudinale de strangere. Se exclude totodata operatia de batere a penei atat Ia montare cat si la demontare;

coeficientul de concentrare a eforturilor unitare este mai mic la aceste imbinari decat Ia cele cu canal-de pana.

Dintre dezavantaje se remarca :

executia inelelor este mai pretentioasa si mai scumpa. De asemenea, impune consumul unui volum mai mare de otel si de calitate superioara celui pentru pene. Acest dezavantaj se poate ameliora prin posibilitatile de automa­tizare a productiei, prin asemanare cu cele ale inelelor de rulmenti ;

necesita prelucrari suplimentare pentru asigurarea conditiilor de strangere — filet, piulite etc;

— gabaritul imbinarii este mai mare decat cel al imbinarii cu pana.

Transmiterea momentului de torsi­une este asigurata de forta axiala de strangere a inelelor Q si forta radiala repartizata pe suprafetele de contact.

Fig.17