Retehnologizarea Statiei de Epurare Timisoara

Cuprins

Retehnologizarea Statiei de Epurare Timisoara 1

Cap.I Generalitati 4

I.1. Scurt istoric al statiei 4

I.2. Amplasarea in zona 7

I.2.1. Detalii de amplasament 7

I.2.2. Accesul in zona 7

Cap.II Situatia actuala 8

II.1. Componenta Statie 8

II.1.1. Statia de epurare 8

II.1.2. Fluxul apei uzate in Statia de Epurare: 8

II.1.3. Flux namol 9

II.1.4. Vedere in plan Error! Bookmark not defined.

II.2. Descrierea utilajelor care asigura procesul tehnologic 11

II.2.1. Treapta mecanica 11

II.2.2. Treapta Biologica 13

II.2.3. Gospodarie de namol si biogaz 13

II.3. Analiza situatiei existente 14

II.3.1. Deficiente la treapta mecanica 14

II.3.2. Deficiente la treapta biologica 17

Cap.III Norme de calitate 19

III.1. Legea Apelor nr.107/1997 19

III.2. Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995 20

III.3. Normativul NTPA -001 /2002 20

III.4. Normativul N.T.P.A. 002 /2002 23

III.5. Directiva Consiliului Europei nr. 271/30 mai 1991 25

Cap.IV Impactul cu mediul 29

IV.1. Incadrarea in mediu 29

IV.1.1. Elemente de geologie 29

IV.1.2. Potentialul seismic al zonei 29

IV.1.3. Solul 29

IV.1.4. Resursele de apa 30

IV.1.5. Clima si calitatea aerului. 33

IV.1.6. Elemente de ecologie acvatica si terestra 34

IV.1.7. Asezarile umane 36

IV.1.8. Nivelul de zgomot in zona 36

IV.2. Influente ale statiei de epurare asupra factorilor de mediu 37

IV.2.1. Elemente generale 37

IV.2.2. Influente asupra apelor de suprafata 38

IV.2.3. Influente ale statiei de epurare asupra apelor subterane 46

IV.2.4. Influente ale statiei de epurare asupra aerului 47

IV.2.5. Elemente de ecologie acvatica si terestre 48

IV.2.6. Influente ale statiei asupra solurilor si subsolurilor din zona 48

IV.2.7. Sursele de poluare si protectia impotriva zgomotului, vibratiilor si radiatiilor 50

IV.2.8. Gospodarirea deseurilor 51

IV.2.9. Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective 52

IV.2.10. Concluzii privind impactul asupra mediului inconjurator 52

Cap.I Generalitati

I.1.1.       Detalii de amplasament

Perimetrul Statiei de Epurare Timisoara se invecineaza spre:

Nord - S.C. Comproteina S.A. unicul producator de furaje proteice din tara, dincolo de care sunt terenuri agricole;

Est - podul Modos cu calea ferata (ce leaga Gara de Sud cu Gara de Nord Timisoara) ce este subtraversata rutier, la 500 m S.C. SOLVENTUL S.A. Timisoara.

Sud - canalul Bega efluentul in care se face deversarea apelor pluviale netratate si tratate din Statia de Epurare Timisoara, dincolo de care este situat Splaiul Sofocle si alte Strazi, (150 m distanta minima) zone de locuit cu case si gradini, iar spre sud-vest se afla Gara de Sud la 1.5 km; platforma industriei alimentare la 3 km distanta pe aceeasi directie, in timp ce spre

vest - sunt terenuri Agricole.

I.1.2.       Accesul in zona

Caile de transport de care dispune Statia de Epurare Timisoara sunt rutiere, prin accesul facilitat de arterele principale cum ar fi Splaiul Nicolae Titulescu si str. Garii, respectiv feroviara prin calea ferata legata de Gara de Nord Timisoara.

Cap.IISituatia actuala

II.1.1.     Statia de epurare

• II.1.2.     Fluxul apei uzate in Statia de Epurare:

  Treapta mecanica

  
  

  LINIA VIDRIGHIN LINIA NOUA

  4 linii cu 5 aeratoare fiecare (o linie nu este functionala )

  II.1.3.     Flux namol

  Natura apelor uzate la intrarea in Statia de epurare

  Pentru ca sistemul de canalizare a orasului Timisoara este unitar apele uzate influente Stati 747b18h ei de epurare sunt formate din:

  Doua colectoare Nord si Sud Vechi descarca apele uzate la linia veche de epurare mecanica

  Celelalte doua colectoare principale Nord si Sud Nou, descarca apele uzate la linia noua de Epurare, situata in imediata apropiere a liniei vechi.

  II.1.4.     Treapta mecanica

  Este compusa din urmatoarele obiecte :

  a.      Gratarele

  Pentru treapta mecanica exista doua linii privind procesul de epurare (o linie pe canalele colectoare vechi si o linie pe canalele colectoare noi). Pe canalele colectoare vechi exista gratare care acopera debitul de 1 200 l/s, iar pe canalele colectoare noi exista gratare pentru debitul de 3 500 l/s. Gratarele vertical rar cu dimensiunea intre bare de 28 mm si gratarele inclinate dese cu dimensiunea intre bare de 10 mm.

  
  

  b.     Desnisipatorele

  Pentru retinerea nisipului ajuns in statia de epurare exista compartimente de desnisipatoare care pot prelua debitul de 1 200 l/s, iar pentru surplusul de debit care intra in statia de epurare (de la 1 200 - 3 500) exista desnisipatoare noi.

  Pe liniile colectoare noi sunt in functie patru compartimente de desnisipatoare.

  
  

  II.1.5.     Treapta Biologica

  Este compusa din urmatoarele obiecte:

  II.1.6.     Gospodarie de namol si biogaz

  II.1.7.     Deficiente la treapta mecanica
  

  II.1.8.     Deficiente la treapta biologica

  Aeratoarele mecanice nu asigura debitul de oxigen necesar pentru aerare, au fiabilitate scazuta, sunt mari consumatoare de energie si se defecteaza in permanenta fiind foarte vechi.

  Constructiile bazinelor de aerare si al decantoarelor secundare sunt din beton care este intr-o faza avansata de degradare si prezinta fisuri si sparturi. Decantoarele secundare comunica intre ele prin aceste sparturi si corelat cu faptul ca este surpat canalul ce asigura golirea lor nu se poate scoate apa din ele si nu se pot curata. Foarte frecvent apar defectiuni la pompe sau la motoarele de tractiune ale podurilor racloare, care obliga exploatarea la manevre frecvente. Aceste manevre aduc in namolul recirculat un namol negru (din decantoarele puse nou in functie) care distruge echilibrul procesului impiedicand formarea namolului de calitate.

  La trecerea peste un anumit debit de intrare in treapta biologica se inunda o zona in imediata vecinatate a bazinelor de aerare si pune in pericol un grup electric de inalta tensiune. Din acest motiv statia functioneaza sub capacitate.

  Dar si in cazul in care statia ar functiona la parametrii proiectati efluentul ce s-ar deversa in canalul Bega tot nu s-ar incadra in normativele actuale deoarece nu exista treapta de eliminare a azotului si fosforului.

  
  

  Cap.III Norme de calitate

  Tabel nr. 3.1

  Limite de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa

  Nr. crt.	Indicator de calitate	Temperatura	°C	35 °C
  B. Indicatori chimici
  	Concentratia ionilor de hidrogen [pH]	unit.pH
  	pentru Fluviul Dunarea
  	Materii totale in suspensie [ MTS ]	mg/dm³
  	Consum biochimic de oxigen la 5 zile [ CBO5 ]	mg/dm³
  	Consum chimic de   oxigen - metoda cu bicromat de potasiu [ CCO - Cr ]	mg/dm³
  	Azot amoniacal [NH4+ ]	mg/dm³
  	Azot total [ N ]	mg/dm³
  	Azotati [ NO3ˉ ]	mg/dm³
  	Azotiti [ NO2ˉ ]	mg/dm³
  	Sulfuri si hidrogen sulfurat [H2S ]	mg/dm³
  	Sulfiti [ SO4²ˉ ]	mg/dm³
  	Fenoli antrenabili cu vapori de apa [C6H5OH ]	mg/dm³
  	Substante extractibile cu solventi organici	mg/dm³
  	Produse petroliere	mg/dm³
  	Fosfor total [P ]	mg/dm³
  	Detergenti sintetici anion activi, biodegradabili	mg/dm³
  	Arsen	mg/dm³
  	Aluminiu[ Al³+ ]	mg/dm³
  	Calciu [Ca ²+ ]	mg/dm³
  	Plumb [Pb ²+ ]	mg/dm³
  	Cadmiu [Cd ²+]	mg/dm³
  	Crom trivalent [ Cr ³+ ]	mg/dm³
  	Crom hexavalent [ Cr 6+ ]	mg/dm³
  	Fier total ionic [Fe ²+ + Fe ³+ ]	mg/dm³
  	Cupru [Cu ²+ ]	mg/dm³
  	Nichel [ Ni ² + ]	mg/dm³
  	Zinc [ Zn ²+ ]	mg/dm³
  	Mercur [ Hg ²+ ]	mg/dm³
  	Argint [ Ag + ]	mg/dm³
  	Fluoruri [Fˉ ]	mg/dm³
  	Molibden [ Mo 2+]	mg/dm³
  	Seleniu [Se 2+]	mg/dm³
  	Mangan [ Mn 2+]	mg/dm³
  	Magneziu [Mg 2+]	mg/dm³
  	Cobalt [Co2+]	mg/dm³
  	Cianuri [CN ˉ ]	mg/dm³
  	Clor   liber [Cl ]	mg/dm³
  	Cloruri [ Clˉ ]	mg/dm³
  	Reziduu filtrat la 105 ºC	mg/dm³

  Materii in suspensie, a caror cantitate, marime si natura constituie un factor de erodare a canalelor sau stanjenesc curgerea normala;

  Substante cu agresivitate chimica asupra materialelor din care sunt realizate retelele de canalizare;

  Substante de orice natura, plutitoare sau dizolvate care pot stanjeni exploatarea normala a canalelor;

  Substante toxice si nocive care singure sau in amestec cu apa din canalizare pot pune in pericol personalul din exploatare

  Substante cu grad ridicat de periculozitate;

  Substante inhibitoare ale procesului de epurare;

  Substante organice greu biodegradabile etc.

  Acceptarea evacuarii in retelele de canalizare a unor ape uzate ce implica modificarea tehnologiei sau a parametrilor de functionare a statiei poate fii luata in considerare numai dupa realizarea in statie a lucrarilor necesare asigurarii respectarii conditiilor de evacuare.

  
  
  
  

  Tabel nr. 3.3

  Analiza	Concentratia	Modul de analiza
  Consum biochimic de oxigen (fara nitrificare)	25 mg./l	Esantion omogenizat, nefiltrat si nedecantat. Se adauga un inhibitor pentru nitrificare
  Necesar chimic de oxigen	125 mg./l	Esantion omogenizat, nefiltrat , nedecantat. Bicromat de potasiu
  Total materii solide in suspensie	35 mg./l (mai mult de 10.000 EL)	Filtrarea unui esantion reprezentativ pe o membrana de 0,45 microni., uscare la 105oC si cantarire
  	60 mg./l (de la 2.000 la 10.000 EL)	Centrifugarea unui esantion timp de 5 minute. Uscare la 105oC si cantarire.

  
  
  

  Parametrul CBO₅ poate fi inlocuit cu un alt parametru cum ar fi carbon organic total (COT ) sau necesar total de oxigen ( NOT), daca poate fi stabilita o relatie intre CBO₅ si parametrii de substitutie.

  Recomandarile referitoare la calitatea efluentului provenit din statiile de epurare in zonele sensibile, supuse eutrofizarii, sunt redate in tabelul nr.2.4 .In functie de conditiile locale, se va aplica un singur parametru sau doi.

  
  

  Tabel nr.3.4

  Analiza	Concentratia	Metoda de masurare
  Fosfor total	2 mg./l ( 10.000-100.000 EL) 1 mg./l (mai mare de 100.000 EL)	Spectrofotometrie cu absorbtie moleculara
  Azot total	15 mg./l (10.000-100.000 EL ) 10 mg./l ( mai mare de 100.000 EL)	Spectrofotometrie cu absorbtie moleculara

  
  

  Azotul total semnifica totalul de N cu metoda Kjeidahl ( N organic +NH₃ ), a azotului continut in nitrati ( NO₃ ) si nitriti NO₂ .

  
  
  
  
  

  Cap.IV Impactul cu mediul

  IV.1.1. Elemente de geologie

  IV.1.2. Potentialul seismic al zonei

  Amplasamentul obiectivului se face intr-un centru seismic destul de activ, dar din numeroasele cutremure inregistrate, nici unul nu a depasit magnitudinea 6. Cateva au atins magnitudinea de 5, provocand pagube materiale fondului construit in localitatile din zona si avarii cladirilor mai vechi din vatra orasului Timisoara.

  Amplasamentul este situat in zona caracterizata prin K_s=0.16 s, T_c=1 sec. si cu un grad de intensitate seismica 7, pe scara MKS, conform hartii de zonare seismica a teritoriului Romaniei.

  IV.1.3. Solul

  Solurile din zona fac parte din grupele cernoziomurilor, solurilor hidromorfe, aluvionare si saraturoase, o mica parte apartinand celor silvestre (sol brun roscat de padure). In general solurile sunt fertile, obtinandu-se randamente bune, in special la culturile de porumb, grau, orzoaica, secara, floarea soarelui si sfecla de zahar.

  Stratificatia terenului pusa in evidenta de prospectiunile geotehnice din zona de amplasament a Statiei de Epurare Timisoara consta in general din urmatoarea succesiune de pamanturi

  IV.1.4. Resursele de apa

  Apele subterane

  IV.1.5. Clima si calitatea aerului.

  Clima

  Obiectivul se incadreaza in zona climatului continental de tranzitie specific depresiunii Panonice. cu unele influente din climatul submediteranean, ce se caracterizeaza prin diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice. Temperatura medie anuala este de +10.9⁰C, luna cea mai calda fiind iulie (+21.6⁰C), iar cea mai rece ianuarie (-1.2⁰C). presiunea atmosferica medie este de 759 mm. In ceea ce priveste regimul eolian, cele mai fregvente sunt vanturile N - E inregistrandu-se uneori furtuni cu caracter ciclonic dinspre V -S - V. Fiind sub influenta maselor de aer maritim, zona primeste o cantitate de precipitatii medie anuala de 631 mm, fiind apropiata de media pe tara. Precipitatiile cad neregulat, fiind variabile la nivel anual.

  Calitatea aerului

  In zona statiei de epurare poate fi influentata de emisiile rezultate de la centrala termica a statiei, dar care functioneaza in regim vara.

  Din masuratorile efectuate privind situatia pulberilor in suspensie si a concentratiilor de SO₂, NO₂, si CO rezulta ca atat in perimetrul statiei de epurare cat si in imediata apropiere nu exista depasiri.

  Din punct de vedere al calitatilor organoleptice, aerul din zona statiei de epurare este partial afectat in zona locuita din imediata vecinatate sudica a statiei de epurare, respectiv perimetrul Splaiul lui Sofocle - str. Gruia Dumitru, str, Ardealului, calea ferata Timisoara - Buzias, zone situate pe directia predominanta a vantului (cartierul Freidorf)

  IV.1.6. Elemente de ecologie acvatica si terestra

  Vegetatia

  IV.1.7. Asezarile umane

  Statia de Epurare se afla amplasata in extremitatea sud-vestica a municipiului pe partea dreapta a canalului Bega, imediat aval de podul Modos, la circa 4 km aval de centrul orasului.

  Gospodariile cele mai apropiate sunt amplasare pe malul opus al canalului Bega la minimum 150 m (Splaiul Sofocle).

  Obiective cele mai importante in zona sunt :

  Uzinele chimice "Solventul" la cca. 500 m amonte, Soc. Coproteina la gardul nordic, Gara de Vest la 1.5 km sud-vest, Platforma industriala a fabricii de zahar la 3 km aval (sud-vest). In rest, amplasamentul se invecineaza cu zone extravilane (teren arabil), atat inspre nord cat si spre vest.

  Nu s-au semnalat agravari in ceea ce priveste sanatatea populatiei, care ar putea fi generate de activitatea statiei de epurare.

  Nu exista obiective de interes traditional in zona, monumente istorice, obiective culturale sau sociale importante, sau alte obiective culturale sau sociale importante, sau alte obictive majore care pot fi afectate.

  Populatia care poate fi afectata negativ de activitatea statiei de epurare este amplasata pe malul opus al canalului Bega, intre strazile Splaiul Sofocle, str. Ardealului, str. Bacalbasa, din cartierul Freidorf.

  IV.1.8. Nivelul de zgomot in zona

  Surse de zgomot in zona :

  IV.1.9. Elemente generale
  

  Dupa datele din 1997 principala sursa de poluare a apelor de suprafata este reprezentata de apele menajere cca. 57 % iar cca. 47 % reprezinta apele industriale, care sunt colectate prin reteaua de canalizare oraseneasca si conduse la statia de epurare. Aici sunt partial epurate si apoi sunt evacuate in receptor (Canalul Bega).

  Apele uzate din statia de epurare reprezinta un debit mediu introdus in statia de epurare in 1997 de 2.78 m³/s (maxim 3.37 m³/s in ianuarie, minim 2.33 m³/s in luna iunie. Accesul in statia de epurare a celor 4 colectoare (ape uzate si ape pluviale) este situat la cca. 4 m si 5.4 m sub nivelul normal de exploatare a canalului Bega.Din anul 1997 debitele la intrarea in Statia de epurare au scazut in continuu.

  Drept urmare, evacuarea apelor afluente in statie, in exces fata de capacitatea statiei de epurare, se face prin pomparea intermitenta a acestor debite direct in canalul Bega, dupa gratarele rare.

  Evolutia incarcarilor influentului statiei de epurare pentru indicatorii CBO₅ si MTS este prezentata in continuare.

  
  

  IV.1.10.             Influente asupra apelor de suprafata
  

  Incepand din zona aval statia de epurare, ecosistemul este afectat in proportie de 80 - 90 % de apele insuficient epurate care ies din statia de epurare depreciind ireversibil raul care-si pastreaza aceasta stare inclusiv in punctul de trecere a frontierei cu Serbia in perimetru comunei Otelec. Sectiune de control Otelec inregistreaza pentru oxigenul dizolvat valori care nu depasesc decat rareori valori de 3 mg/l

IV.1.11.             Anul

IV.1.12.             Catitatea totala mc/luna

Cantitatea pompata direct mc/luna

Cantitate pompata prin prelucrare mc/luna

Kg/zi

Reziduu fix

Kg/zi

CBO₅

Kg/zi

CCO-Mn

Kg/zi

CCO-Cr

Kg/zi

Amoniu (NH₄⁺)

Kg/zi

Fosfati (PO₄^-)

Kg/zi

Cloruri (Cl^-)

Kg/zi

Sulfati (SO₄^2-)

Kg/zi

Produse petroliere

Kg/zi

Detergenti anioactivi

Kg/zi

Substante fenolice

Kg/zi

Cinuri

Kg/zi

Fier total

Kg/zi

Cupru

Kg/zi

Crom

Kg/zi

Nichel

Kg/zi

Zinc

Kg/zi

Sulfuri si hidrogen sulfurat

Kg/zi

Nr. crt.

pH

M.S.

Rez. Fix

CCO-Cr

CBO₅

NO₃

N(NH₄)

Detergenti

PO₄

Extractibile

Cianuri

Nr. crt.

pH

M.S.

Rez. Fix

CCO-Cr

CBO₅

NO₃

N(NH₄)

Detergenti

PO₄

Extractibile

Cianuri

Nr. crt.

pH

M.S.

Rez. Fix

CCO-Cr

CBO₅

NO₃

N(NH₄)

Detergenti

PO₄

Extractibile

Cianuri

Debitele de apa curata, de categoria a I-a de calitate din amonte, tranzitate prin canalul Bega in zona statiei de epurare, zona in care primesc cei cca. 3 m³/s ape uzate au avut in medie valori de 13 - 16 m³/s in anul 1997. Acest lucru presupune ca gradul de dilutie realizat este cuprins intre 1/4.,33 si 1/5,33 (volume ape uzate raportate la volume ape curate), grad de dilutie foarte mic si care in actuala situatie a epurarii si evacuarii apelor uzate orasenesti, fac ca receptorul sa suporte cu dificultate si pentru unele incarcari nici sa nu poata suporta sarcinile poluante.

Se vor exemplifica pentru sustinerea acestei afirmatii urmatoarele:

IV.1.13.             Influente ale statiei de epurare asupra apelor subterane

Apele uzate trecute prin statia de epurare si evacuate in receptor, canalul Bega reprezinta o sursa de poluare potentiala si pentru apele subterane freatice din zona aval fata de punctele de evacuare a apelor uzate.

Apele poluate din canalul Bega pot alimenta stratele de apa freatica, care se gasesc cantonate la cca. 4 - 5 m sub nivelul solului, in zona aval evacuare ape uzate, de-a lungul canalului Bega. Acest proces de alimentare a apelor subterane freatice poate devenii foarte activ in perioadele calde si secetoase, cand nivelul apelor freatice scade.

Analizele fizico-chimice si bacteriologice efectuate pe apa prelevata din puturile domestice din comunele Utvin si Sanmihaiul Roman, indica depasiri ale limitelor admise apei potabile la urmatorii indicatori importanti: azotiti, reziduu fix, bacterii mezofile si coliforme, facand ca aceasta sa nu fie potabila, ceea ce confirma posibilitatea influentei apei canalului Bega asupra calitatii apelor subterane freatice.

In plus pe teritoriul statiei de epurare datorita starii de degradare avansate a constructiilor se scurge si se infiltreaza in sol o cantitate importanta de apa si namol primar sau activ. Conductele de apa si namol sunt intr-o stare avansata de uzura facilitand poluarea solului si apelor subterane.

O alta sursa importanta de poluare a apelor subterane o reprezinta paturile de uscare a namolului care ne mai fiind fermentat se usuca foarte greu si comunica direct cu subteranul.

Eventuala depozitare necorespunzatoare a deseurilor (namoluri, grasimi, etc) rezultate din procesul tehnologic al statiei de epurare, poate conduce de asemenea, in timp, la poluarea apei freatice prin procese de acumulare si levigare.

In acest context se poate sustine ca Statia de Epurare Timisoara are un impact negativ asupra apelor freatice si subterane, impact situat ca pondere dupa cel exercitat asupra apelor de suprafata, respectiv canalului Bega.

IV.1.14.             Influente ale statiei de epurare asupra aerului

Sursele de poluare pentru aer sunt :

Substanta poluanta

Concentratia maxima admisa

Media de scurta durata, 30 min

Media de lunga durata

Zilnica

Lunara

Anuala

NO₂

SO₂

Pulberi in suspensie

Analizele de probe de aer indica situatia calitatii aerului atmosferic neinfluentat de poluare, concentratiile principalilor poluanti puse in evidenta fiind, practic, sub valorile CMA.

IV.1.15.             Elemente de ecologie acvatica si terestre

In ceea ce priveste elementele de ecologie acvatica se mentioneaza urmatoarele:

IV.1.16.             Influente ale statiei asupra solurilor si subsolurilor din zona

Sursele de polare pentru soluri

IV.1.17.             Sursele de poluare si protectia impotriva zgomotului, vibratiilor si radiatiilor

Sursele de zgomot si vibratii :

IV.1.18.             Gospodarirea deseurilor

IV.1.19.             Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective

Statia de epurare este amplasata la marginea vestica a municipiului Timisoara, avand in vecinatate camp agricol, S.C. COMPROTEINA si S.C. SOLVENTUL S.A.

Asezarile umane cele mai apropiate sunt casele de locuit de la sud-est, de pe malul stang al canalului Bega la o distanta de 250-500 m.

Asezarile umane pot fi afectate de prezenta poluantilor din aer (aerosoli, hidrogen sulfurat, etc.) care pot crea disconfort datorat mirosului neplacut, in perioadele in care directia vantului favorizeaza accesul poluantilor din aer spre zonele locuite invecinate, ceea ce reprezinta un impact sesizabil moderat.

IV.1.20.             Concluzii privind impactul asupra mediului inconjurator

Din examinarea rezultatelor evaluarii impactului produs de catre Statia de Epurare Timisoara asupra factorilor de mediu reies urmatoarele:

Defosforizare biochimica temperatura minima a apei = 15 ° C

1. Date de baza

Debite de calcul

• Pe fiecare linie sunt cate 2 canale cu 2 compartimente cu sectiunea dreptunghiulara.

  a)     - 2 gratare rare plane verticale (existente)

  distanta intre bare 12.5 mm

  latimea canalului B=

  inaltimea apei H = 1.3 m

  b)     - 4 site cilindrice din inox

  t _N = (2.3 x 2.13 x 1.103 ^{( 15 - T )} ) / ( 1 - V _D / V _NA)

  In compensarea efectului de inhibare datorat adaosului de clorura ferica pentru precipitarea fosforului, varsta namolului semajoreaza cu 10%.

  t _N = 2,3 x 2,13 x 1,103 ^{( 15 - T )} ) / ( 1 - V _D / V _NA)

  t _N = 9.13

  Reducerea biologica a fosforului

  In acord cu ATV M 208 volumul bazinului pentru reducerea biologica a fosforului este:

  V _{BIO - P} = Q _T x ( 1 + R ) x t _p

  Q _T - debitul zilnic in m^3/h calculat la 16 ore/zi

  Q _T = Q_C/16= 302.400 / 16 = 18900 m³/h

  V _{BIO - P} = 18.900 (1 + 1) x 0.75 = 28.350 m³

  Valoarea efluentului de 1 mg/l care tebuie obtinuta prin reducerea fosforului este echivalent cu reducerea P de 72%

  In cazul in care valoarea 1 mg/lnu se atinge prin reducerea biologica , se adaoga un precipitant, clorura fosforica, pentru a obtine valoarea fosforului total in evacuare de 1 mg/l.

  Namol in exces

  Namolul in exces datorat precipitarii fosforului eete neglijabil in cazul nostru.

  Namolul in exces datorat reducerii biologice a poluantilor

  
  
  

  timpul de trecere: t=4,3 ore (Q_C)

  incacarea superficiala: u_s=0,9 m³/m² x h (Q_C)

  incarcarea in materii solide: I_ss= C_N(Q_{C +}Q_R)/A₀=171 kg/m²

  Cantitatea de namol primar

  N_p=23465 kg/zi

  Volumul namolului primar

  V_NP= N_P x 100/100-W

  W = umiditatea namolului primar

  V_NP=23465/1050 x 100/(100-98)=1118 m³/zi=47 m³/h cu 2 % SU

  Cantitatea de namol in exces

  N_ex=29358 kg/zi

  Volumul namolului in exces cu 0,7 % SU

  V_Nex= (29358/1001)x100/(100-99,3)=4190 m³/zi

  Volumul namolului total neingrosat

  V_T= V_NP+ V_NOX=1118+4190=5308 m³/zi=221 m³/h cu 1 % SU

  Propun ca namolul total sa se ingroase la 7% S.U.

  Volumul namolului amesteecat primar si in exces ingrosat

  V_NTI=752 m³/zi= 32 m³/zi

  Metantancuri

  Cantitatea de substanta volatila din namolul concentrat

  C_SE=0,70 x N_total=0,70x52823=36976 kg/zi

  Incarcarea organica I_CS=3,0 kg/m³xzi

  Volumul necesar

  V= C_SS /I_CB=36976/3=12325 m³

  Se alege Vef=3x4000 m³

  Timpul de fermentare efectiv

  t_ef= V_ef /V_nc =12000/752=15,96 zile (intre 15 si 20 zile)

  Incarcarea organica efectiva

  I_Obef= C_SS/V_ef=36976/12000=3,08 kg/m³ x zi

  Cantitatea de substanta uscata din namolul fermentat

  N_f (I- L_f) x N_tot+ N_m

  Limita de fermentare

  L_f = 47 % intre 45% - 50% conf. STAS

  Substante minerale

  N_m= 0.3 x N_total=0.30 x 52823=15847 kg/zi

  N_f (1- 0,47) x 36976+16847=36444 kg/zi

  Umiditatea namolului fermentat 95,3% (fara evacuare supernatant)

  Volumul namolului fermentat (fara evacuare de supernatant)

  V_NF=752m³/zi ≈ 32 m³/h

  Gazometre

  Cantitatea de gaz fermentat

  C = 500 x C_SS = 500 x 36976 = 18488000 l/zi = 18488 m³/zi

  Productia efectiva de biogaz

  C_B=0,85 x C = 0,85 x 18488 = 18488 l/zi = 15712 m³/zi

  Volum necesar de gazometru

  V_S= (0,25 + 0,40 ) C_S=3928,7 - 6286 m³

  Se prevad 3 x 1000 m³ (exista 2 x 1000 m³)