STAREA ACTUALA SI TENDINTELE FABRICATIEI DE PIESE TURNATE DIN ROMANIA
Pozitia Romaniei in productia de piese turnate. Industria de turnatorie romaneasca ocupa o pozitie importanta in fabricatia de piese turnate pe plan mondial, atat prin capacitatile de productie existente, cat si prin realizarile notabile inregistrate in diverse domenii.
Trebuie amintit faptul ca prin cele 1500000 t de piese turnate obtinute in anul 1989, Romania ocupa locul 9 in lume din acest punct de vedere, situandu-se in fata Angliei, Canadei, Olandei, Spaniei, Suediei etc. Ca si alte domenii industriale, industria de turnatorie romaneasca a inregistrat scaderi importante dupa 1990 stabilindu-se la valori de ordinul a 500000 t/an. Chiar daca aceasta productie inseamna doar o treime din cea realizata anterior, ea ramane la valori importante in raport cu multe alte tari.
Tabelul 1 ilustreaza situatia fabricatiei de piese turnate din mai multe tari ale lumii la nivelul anului 1996 (pentru care exista informatii complete), in vederea aprecierii pozitiei Romaniei din acest punct de vedere.
Pot fi remarcate urmatoarele:
Romania isi pastreaza o pozitie importanta in grupul tarilor fost-comuniste, din punct de vedere al
fabricatiei de piese turnate: ocupa locul 3 (dupa Ucraina si Polonia), fiind la acelasi nivel cu Republica
Ceha si inaintea altora (Croatia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia);
Continua sa produca mai multe piese t 222d33c urnate decat tari europene industrializate, precum Austria, Belgia,
Olanda, Portugalia, Suedia, Elvetia;
Continua sa aiba structura de fabricatie specifica tarilor din fostul spatiu CAER, caracterizata prin:
a) ponderea mare a pieselor turnate din otel obtinute in cantitati mai mari decat in Canada, Italia, Spania, Anglia, Turcia si relativ apropiate cu cele din Franta si Germania.
b) ponderea scazuta a pieselor turnate din Fgn, nereusind inca sa depaseasca ponderea specifica tarilor din fosta economie planificata (sub 5% din total piese turnate).
Gradul de acoperire a domeniilor industriale de baza
In vederea obtinerii unei imagini cat mai reale asupra industriei de turnatorie a fost efectuata o analiza asupra celor 154 de societati comerciale incluse in 'Cartea alba a Turnatoriilor din Romania', elaborata de Institutul de Proiectari Sectoare Calde (IPSC) Bucuresti, considerate a fi reprezentative pentru acest domeniu de activitate.
Asa cum rezulta din tabelul 2 fabricatia de piese turnate din Romania acopera o mare gama de domenii de utilizare, cu o varietate de destinatii prioritare, in marea lor majoritate cu sanse reale de mentinere si in
viitor.
Obs.: N=154 intreprinderi reprezentative ce pot include mai multe sectii de turnatorie; multe turnatorii produc piese pentru mai multe domenii de utilizare.
Din acest punct de vedere fabricatia de piese turnate romaneasca cuprinde mai multe categorii de turnatorii: Turnatorii cu specializare avansata, pentru anumite tipuri de piese specifice (ex. auto, masini unelte, armaturi, etc); Turnatorii care au o productie prioritara intr-un anumit domeniu, mai mult sau mai putin apropiat (ex. turnatoriile de utilaj petrolier care isi acopera capacitatile de productie devenite disponibile cu alte tipuri de piese); Turnatorii ce nu au (nu mai au) o productie cu grad de specializare distinct, livrand piese tunate pentru mai multe domenii de utilizare functit de cerintele pietei, in continua schimbare.
In aceasta postura se afla multe turnatorii constituite ca societati comerciale distincte sau aflate in intreprinderi care, consuma o mica parte din piesele turnate produse. Asa se explica si datele cuprinse in tabelul 2, unde un domeniu de utilizare este acoperit de un numar mai mare de turnatorii (ex. autovehicule, tractoare si masini agricole, industria miniera, etc).
Pe de alta parte, trebuie remarcata si preocuparea accentuata a turnatoriilor in vederea specializarii avansate in anumite domenii cu acoperire din partea pietei, inclusiv prin schimbarea de profil. Aceasta este o tendinta pregnanta manifestata pe plan mondial, considerata in multe zone ale lumii ca cea mai eficienta solutie pentru castigarea / pastrarea competitivitatii. O alta tendinta importanta in fabricatia de piese turnate o constituie individualizarea turnatoriilor (sectoarelor calde) in cadrul intreprinderilor existente, ca societati comerciale distincte (ex. Calan, Aiud, Roman, etc), sau ca divizii cu autonomie ridicata (Pitesti, Brasov). in aceste conditii se mareste capacitatea de decizie a producatorilor de piese turnate, respectiv se faciliteaza luarea unor decizii de perfectionare tehnologica.
Gradul de valorificare a capacitatilor de productie existente
Gradul redus de utilizare a capacitatilor de productie constituie o alta problema caracteristica industriei romanesti de turnatorie (tabelul 3).
in conformitate cu informatiile transmise de catre producatorii de piese turnate din Romania, se poate conta pe o capacitate totala de productie de ordinul a 1400000 t/an piese bune, cu posibilitatea de alterare la nivelul a 10-20% in ultimul an. Doua treimi din capacitatile de productie existente se afla in turnatoriile de fonta, un sfert fiind afectat otelului si o mica parte aliajelor neferoase.
Se poate constata insa ca numai ceva peste o treime din capacitatea existenta este efectiv utilizata, ce ar putea ajunge la 40-45% daca raportarea ar avea loc la capacitatea totala de productie restransa. Cele mai afectate sunt turnatoriile de otel, care nu sunt utilizate decat la un sfert din capacitatea posibila si aceasta reajustata in urma restructurarilor din acest domeniu.
Avand in vedere faptul ca si asa productia de piese turnate din otel este ridicata (mai mare decat cea din Anglia, Canada, Spania si apropiata de a Frantei), nu este de asteptat o crestere accentuata in viitor, ci mai degraba o conversie spre fabricatia de piese turnate din fonta de calitate (predominant Fgn).
O situatie aparent paradoxala o constituie faptul ca desi capacitatile existente de productie sunt putin utilizate (sub 50%), in ultimii ani au aparut mai multe turnatorii noi, cu capital privat cu o evolutie pozitiva (ex. ORION Cornu, MULTIJOB Brasov, MIRA Rm. Sarat, ete.). in prezent activeaza, cu rezultate in general bune, peste 50 astfel de turnatorii.
Gradul de acoperire a principalelor tipuri de materiale metalice
Referitor la materialul metalic produs (tabelul 4), se constata o diversificare deosebita, un mare numar de intreprinderi producand mai multe materiale, in una sau mai multe turnatorii.
Obs.: N=154 intreprinderi reprezentative, ce pot include mai multe sectii de turnatorie; unele turnatorii produc mai multe tipuri de materiale metalice.
Astfel jumatate din intreprinderile considerate reprezentative contin capacitati de productie de piese turnate din otel, in timp ce peste 85% pot produce piese din fonta. De asemenea, peste 50% pot produce piese turnate din aliaje neferoase (predominant de aluminiu).
O astfel de structura de fabricatie prezinta atat avantaje, cat si dezavantaje, in multe situatii neexistand dotari performante pentru materialele metalice aflate in pozitii secundare (predominant este vorba de producerea de piese de schimb, livrari limitate, marci calitativ inferioare, etc). Cu toate acestea se creeaza o flexibilitate marita intreprinderilor, care sunt astfel capabile sa se adapteze mai usor cerintelor pietei, cu schimbari frecvente.
in ceea ce priveste turnatoriile nou aparute ele au predominant urmatoarele motivatii: valorificarea superioara a deseurilor neferoase; ridicarea nivelului de productie a pieselor din materiale neferoase; acoperirea unor cerinte de export de piese din fonta cenusie din diverse domenii; realizarea in conditii specializate de piese turnate din fonte, in special pentru autovehicule.
Specificul turnatoriilor din punct de vedere al agregatelor de elaborare
in ceea ce priveste sectoarele de elaborare turnatoriile romanesti sunt dotate practic cu tot ceea ce exista in lume in acest domeniu chiar daca in multe cazuri nu la aceleasi elemente de performanta.
Astfel, asa cum rezulta din tabelul 5, turnatoriile romanesti prezinta urmatoarele caracteristici:
(Obs.: N=154 intreprinderi reprezentative, ce pot include mai multe sectii de turnatorie; unele turnatorii dispun de mai multe tipuri de cuptoare.)
Cubilourile sunt prezente in jumatate din turnatoriile de fonta, predominant de fonta cenusie. in funetiune, sunt in general cubilouri relativ mici, cu diametre in domeniul 5001100 mm (peste 90% la max. 800 mm). Predomina cubilourile cu aer rece, ara combustibili suplimentari si fara mijloace de intensificare a proceselor de ardere, ceea ce determina in general fonta de calitate relativ scazuta (sulf ridicat, temperatura scazuta).
Cuptoarele cu inductie cu creuzet sunt cele mai utilizate agregate de elaborare din turnatoriile noastre, ele fiind intalnite la producerea tuturor tipurilor de materiale metalice: fonte, aliaje neferoase, oteluri (in ordinea descrescatoare a ponderii utilizarii lor). Sunt utilizate atat cuptoare de medie frecventa (100 - 2000 kg capacitate), cat si de joasa frecventa (3,5 - 20 t). Este pregnanta preocuparea de modernizare a cuptoarelor do medie frecventa, prin dotarea acestora cu generatoare statice performante, care inlocuiesc de asemenea si pe cele de joasa frecventa.
Cuptoarele cu inductie de mentinere (cu canal) sunt prezente in putine turnatorii, practic toate de fonta, ocupand cea de a doua pozitie in sistemele duplex: primesc fonta lichida, topita in alte cuptoare (cubilouri sau cuptoare cu inductie cu creuzet), pe care o supra-incalzese si o distribuie la turnare. Cuptoarele electrice cu arc se afla practic toate in turnatoriile de otel, participarea acestora la elaborarea fontelor fiind sporadica; totusi pentru viitor poate fi prevazuta o extindere a utilizarii lor la producerea fontelor, indeosebi in urmatoarele cazuri: producerea fontelor de inalta puritate din otel (FIP), destinate retopirii apoi in turnatoriile de Fgn; producerea directa a Fgn; producerea fontelor aliate. In toate aceste cazuri, desulfurarea fontelor poate constitui o operatie necesara.
Cuptoarele cu flacara (cu creuzet si rotative) sunt utilizate practic numai in turnatoriile de aliaje neferoase, ele disparand din olelarii (Siemens - Martin) si functionand in doar 2 turnatorii de fonta.
in ceea ce priveste turnatoriile de fonta (care produc in prezent cea. 5000001 fonta lichida pe an), se
contureaza trei variante de baza in producerea acestui material, majoritar in realizarea pieselor turnate
(peste 70%):
Elaborarea fontelar in cubilouri, la nivelul a 200 - 250000 t/an, este specifica obtinerii fontelor cenusii cu
pretentii scazute si a celor maleabile.
Elaborarea fontelor in cuptoare electrice cu inductie cu creuzet (250300000 t/an), solulie practicata in
toate turnatoriile de Fgn, predominant in cele de fonte aliate, ca si in multe turnatorii de fonta cenusie. De
remarcat faptul ca foarte multe turnatorii au in dotare atat cubilouri, cat si cuptoare cu inductie,
preferandu-se de regula acestea din urma. Trebuie luata insa in considerare si tendinta de revitalizare a
cubilourilor ca agregate de elaborare a fontelor, ce se manifesta tot mai mult in Romania, indeosebi ca
urmare a costului tot mai ridicat al energiei electrice, ca si a problemelor generate de relatiile intreprinderii
- RENEL (ELECTRICA).
Elaborarea in sistem duplex: cubilouri - cuptoare electrice cu inductie (cu creuzet sau cu canal), ce rezolva
problema temperaturii fontei (posibil de ridicat) si corectarii compozitiei chimice, mai putin insa in ceea
ce priveste sulful.
Este de asteptat deci sa se manifeste doua tendinte contradictorii in turnatoriile fonta:
cresterea gradului de utilizare a cuptoarelor electrice, pentru obtinerea fontelor de calitate, destinate
turnarii unor piese, pentru domenii de larg interes (auto, masini unelte, echipamente diverse), practic
singurele solutii pentru supravietuirea si dezvoltarea turnatoriilor romanesti:
repunerea in functiune a cubilourilor existente ca si construirea altora noi (inclusiv in turnatoriile dotate
acum numai cu cuptoare electrice), pentru rezolvarea problemelor energetice cu care se confrunta.
Mutatii in fabricatia de piese turnate
Evolutia industriei de turnatorie romanesti ilustreaza mutatii importante nationale si internationale, inregistrate in ultimii ani, direct si indirect, precum:
Pe plan national:
diminuarea productiei de otel de la 15-16 mii. tone la 5-6 mii. t/an pe de o parte si extinderea turnarii
continue pe de alta parte, au determinat reducerea drastica a necesarului de utilaj de turnare (lingotiere si
poduri de turnare), de la valori de cea. 350000 t/an la cantitati sub 50000t/an. Au devenit astfel disponibile
capacitati mari de turnare (dotate cu cubilouri), la Calan, Aiud, Galati, Vlahita, etc, in mare parte aflate
acum in stadiu de reconversie;
limitarea programului de masini unelte a condus la restrangerea acestei fabricatii la producatorii
tradilionali;
diminuarea drastica a productiei de piese turnate din otel, in stransa corelatie cu pierderea pieitei CAER in
special in ceea ce priveste utilajele petroliere, echipamentul feroviar si utilajul greu. S-au creat astfel mari
disponibilitati de productie, in conditiile dotarii acestor turnatorii cu cuptoare electrice cu arc;
restrangerea pronuntata a productiei de material sanitar (bai, radiatoare) turnat din fonta;
limitarea turnarii tuburilor cu pereti grosi din Fc, tot mai mult inlocuite cu alte materiale;
cresterea cererii de piese turnate in domenii specializate (auto, armaturi, utilaje din industria cauciucului,
etc.) sau pentru noi produse (tuburi Fgn);
deschiderea pietei de colectare si valorificare a deseurilor de aliaje neferoase.
Pe plan international:
cresterea continua a productiei de automobile (cu 24% in perioada 1995-2006), ceea ce impune
dezvoltarea fabricatiei de piese turnate, atat din materiale feroase (cu 35%), cat mai ales neferoase (cu
dezvoltarea continua a productiei mondiale de Fgn, ce a depasit 16 mii. t/an, jumatate din acest material
fiind consumata in productia de tuburi, iar restul predominant in domeniul auto si constructia de masini in
general;
extinderea fabricatiei de piese turnate din fonta, cu pereti subtiri, in construclia de masini.
Ca urmare industria de turnatorie romaneasca inre-gistreaza o serie de programe de dezvoltare capabile sa contribuie la cresterea productiei de piese turnate din fonte performante (auto - Renault, Daewoo; tuburi Fgn-Calan, Orastie; armaturi industriale, etc.) si aliaje usoare de Al si Mg (predominant domeniul auto). Top
|
