Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























TAMBURET CU PICIOARE TIP PANOU IN STIL POPULAR ROMANESC

tehnica mecanica




COLEGIUL TEHNIC FORESTIER RM. VALCEA















TAMBURET CU PICIOARE TIP

PANOU IN STIL POPULAR

ROMANESC














CLASIFICAREA PROFESIONALA SCULPTOR-INTARSIER

-IUNIE 2008-



SA SE INTOCMEASCA DOCUMENTATIA TEHNICA A PRODUSULUI

Tamburet cu picioare tip panou in stil popular romanesc

Lucrarea va cuprinde:

Materii prime si materiale folosite la intocmirea produsului

Prezentarea produsului

Procesul tehnologic de fabricare a produsului

4.1) Depozitarea materiei prime

4.2) Debitarea lemnului masiv

4.3) Debitarea smifabricatelor superioare pe baza de lemn

4.4) Prelucrarea mecanica a lemnului masiv

4.5) Fumiruirea suprafetelor

4.6) Prelucrarea mecanica a panourilor fumiruite

4.7) Tehnologia de sculptura mecanica sau manuala a reperelor componente din produs

4.8) Slefuirea suprafetelor

4.9) Pregatirea suprafetelor in vederea finisarii

4.10) Finisarea suprafetelor

4.11) Montarea produsului

5) Scule si dispozitive folosite la executia produsului

6) Masuri de protectie a muncii, prevenire si stingere a incendiului

7) Bibliografie



















1) ARGUMENT



Tamburet cu picioare tip panou in stil popular romanesc


Revolutia tehnico-stintifica a condus in ultimile 3 decenii la o puternica dezvoltare a productiei mobiliare, ceea ce a atras dupa sine o crestere considerabila a cereri de materii prime. Lemnul fiind una dintre materiile prime foarte cautate, a devenit pentru unele tari un material deficitar. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca rezelvele de lemn sunt limitate iar cantitatile posibil de recoltat nu pot tine pasul cu ritmul general de dezvoltare a industriei.

Posibilitatile tari noastre,care reprezinta o bogatie insemnata sunt supuse unei exploatari rationale si unei valorificari a lemnului, reusindu-se sa se mentina in prezent un echilibru relativ constant intre cererea mereu crescatoare si posibilitatea de recoltare.

Suprafata impadurita a tari reprezinta circa 4,2% din suprafata paduroasa din Europa, situand din acest punct de vedere Romania pe locul 11 in ierarhia tarilor europene. Din fondul forestier al tari noastre de circa 27% din suprafata, 24% reprezinta paduri de rasinoase iar 76% paduri de foioase.

Materialul traditional de constructie a mobilei este lemnul masiv completat cu numeroase sortimente pbtinute din lemn, la care se mai adauga si inlocuitori ai acestuia ca: metal, materiale plastice, sticla,etc. Ca inlocuitori ai lemnului masiv in special pentru cherestea, au aparut sis au dezvoltat in ultimi ani.

Placile din aschi de lemn-PAL si cele din fibre de lemn PFL, in a caror fabricatie se utilizeaza lemn de mici dimensiuni si deseori din lemn rezultate la prelucrari mecanice si la operatiile de debitare.

Mobila este destinata sa mobileze locuinte, spatii social-administrative, comerciale, hoteliere, scoli, etc. Fiind conceputa in concordanta cu destinatia, functia si spatiul pentru care a fost creeata.

Tendinta generala este de a se produce mobile mai usoare si mai confortabile prin reducerea consumului de lemn masiv, utilizare semifabricatelor superioare: PAL, PFL, placaj, PAF, precum si a inlocuitorilor din lemn.

Datorita proprietatilor sale fizice si mecanice, prelucrabilitati calitatilor de ordin estetic si psiho-filozofic, lemnul trebuie economisit, utilizat rational si orientat cu prioritate spre fabricarea produselor care ai asigura o valorificare superioara, cand este cazul mobilei artistice.

Utilizarea rationala a masei lemnoase in special a cele de fag, utilizarea unei speci lemnoase considerate inferioare, cresterea procentului de lemn industrializat, valorificarea resurselor secundare, proiectarea produselor de mobila si a altor produse finite cu un consum redus de lemn si energie, reprezinta preocuparile ochiale si de perspective ale acestei industrii.

La proiectarea, executia produsului se va tine cont numai de aspect dar si de un intreg lant tehnologic pornit de la material prim si materialele folosite, terminand cu solutii constructive specifice mobilierului de arta, stilul cult Romanesc Brancovenesc.

Toate piesele de mobilier prin proiectare si executia lor trebuie sa indelineasca doua cerinte principale: sa fie accesibile omului, sa indeplineasca functiile pentru care au fost concepute.

Fiecare produs de mobila trebuie sa satisfaca caracteristica functionala a mobilei care trebuie sa fie in stransa corelatie cu finctiunilu locuintel 15115h722p or.

Mobila produsa pentru mobilarea locuintei se poate clasifica in urmatoarele grupe:

mobila pentru pastrare sau depozitare

mobila pentru sedere si odihna

mobila pentru servit si lucru

Proportile corpului omenesc au stat la baza tuturor obiectelor utilizate de om, piesele de mobilier fiind incadrate in anumite categori dimensionale care sa confere maximum de confort si sa asigure desfasurarea functiunilor lor.

Pentru asigurarea fiecarei piese in parte ea trebuie sa contina anumite volume interioare, anumite suprafete si spati in cadrul anumitor dimensiuni, de aceea au fost stabilite anumite valori maxime si minime pentru dimensiunilu pieselor de mobilier in functie de marimea corpului omenesc.

Mobilierul este dimensionat pentru cele 3 parti ale corpului omenesc:

pozitia ortostatica (in picioare)

pozitia sezut

pozitia culcat

Pozitia ortostatica: corespunde pentru activitati ca: depozitarea

hainelor, cartilor, lucru in picioare. Pentru aceasta pozitie inaltimea corpului inferior la dulapul de bucatarie este de 850 mm. Intre inaltimea de 850-1800 mm se vor depozita obiecte cu folosire frecventa, iar peste 1800 mm obicte cu folosire rara. Inaltimea dulapurilor sau etajerelor cu bratul ridicat nu va depasi 2100 mm. Pentru inaltimi mai mari de 2100 mm accesul se va face cu scara.

Pozitia sezand este cea mai comoda pozitie de lucru daca mobila de vedere este corect dimensionata.

Pozitia corecta de sedere trebuie corelata cu dimensiunile corpului omenesc si cu mobila de lucru.

Mobilierul de sedere scaun cu brate decorative de proiectat este foarte pretentios din punct de vedere al stabilirii relatiilor sale functionale si dimensionale intrucat venind in contact direct cu corpul omenesc ai cere un maxim de confort pentru cele 3 situatii de functionare:

pozitia de relaxare sau odihna

pozitia semiactiva necesara servirii mesei

pozitia de munca, inaltimea de sedere fiind potrivita cu caracterul muncii, iar spatarul are o inaltime redusa.

Mobilierul pentru odihna trebuie sa aiba in vedere si sa respecte cu strictete anumite dimensiuni care sa confere corpului omenesc maximum de confort.

Mobilierul de depozitare. Acest mobilier a putut fi stabilit dimensional avand in vedere ca functioneaza in stransa legatura cu diferitele obiecte si lucruri de uz casnic: imbracaminte, carti, vesela etc.

In cadrul pieselor de mobilier mic destinat depozitarii trebuie sa se aiba in vedere functiunile pe care le indeplinesc. Astfel comodele cu inaltime redusa sunt prevazute cu sertare sau polite, fiind destinate depozitarii lenjeriei de corp pat sau masa.

Toaleta este folosita pentru articole cosmetice.

Noptierele sustin un numar mic de obiecte necesare activitatii inainte de culcare sau in timpul noptii.

Mobilierul destinat altor activitati este utilizat in special pentru servirea mesei sau pentru lucru: masa, masuta, masa de sufragerie, masa pentru bucatarie, birou, pupitru de comanda etc.

Industria de mobile este o ramura prioritara in prelucrarea lemnului datorita valorificarii superioare a mesei lemnoase exprimata prin valoarea ce se obtine dintr-un metru cub de material lemnos incorporate in produs pentru a mari aceasta valoare a produsului scaun elementele componente se vor prelucra prin sculptura, in stil cult romanesc Brancovenesc stabilit in proiectare. Vom obtine astfel un produs estetic placut si folositor.






2) MATERII PRIME SI MATERIALE FOLOSITE LA INTOCMIREA PRODUSULUI



Materialul traditional folosit la fabricarea mobilei este lemnul masiv completat cu numeroase sortimente realizate pe baza de lemn si anume: placi aglomerate din aschii de lemn, placaj, placi din fibra de lemn, panel, furnire mulate, la care se adauga si inlocuitori ai acestuia cum ar fi: materiale plastice, metal, sticla.

Lemnul avand proprietatea de a se regenera constituie o sursa permanenta de materie prima, dar cu toate acestea cererea crescanda de lemn ce se inregistreaza pe plan mondial depaseste cu mult posibilitatea actuala de exploatare a padurilor.

Tendinta generala este de a produce o mobila mai usoara si mai confortabila folosindu-se semifabricate superioare pe baza de lemn, inlocuitori ai acestuia, precum si ornamentarea elementelor componente prin tehnica sculpturii, intarsiei, mozaicului, picturii decorative.

Pe langa materia prima la fabricarea mobilei se mai utilizeaza si alte materiale tehnologice cum ar fi: adezivi, materiale pentru slefuire, materiale pentru colorare, paste de albire, umplutori de pori, chituri, lacuri si vopsele, emailuri, accesorii pentru ansamblare, materiale pentru ambalarea mobilei.

Materia prima de baza folosita la fabricarea produsului este lemnul masiv sub forma de cherestea: dulapuri, scanduri

Cheresteaua se obtine din busteni de diferite specii exploatate din padurile tarii sau importati.

La fabricarea produsului se folosesc cheresteaua de stejar, fag sau alte esente tari. Bustenii de stejar sau fag se debiteaza in fabricile de cherestea, la gatere, ferastraie panglica sau ferastraie circulare. Utilajul de baza este gaterul, bustenii fiind debitati in piese de cherestea tivite sau netivite.

Cheresteaua rezultata de diverse sortimente se depoziteaza in depozite de cherestea.

Depozitele de cherestea sunt spatii special amenajate, betonate, prevazute cu cai de acces si spatii pentru depozitarea cherestelei in vederea uscarii naturale a acesteia.

Prin uscarea naturala se realizeaza in primul rand reducerea umiditatii cherestelei si inlaturarea pericolului de degradare biologica (mucegaire, colorare, putrezire) sub actiunea directa a factorilor climaterici (temperatura, umiditate, curentii de aer). La organizarea unui depozit de cherestea trebuie sa se tina seama si de normele de prevenire si stingere a incendiilor, astfel la baza compartimentarii si sectorizarii unui depozit, sta grupa de stive a carei suprafata nu poate depasi 900 metrii patrati inclusiv spatii de circulatie din interiorul grupei.

Patru grupe de stive formeaza o sectie a depozitului de cherestea la care suprafata nu depaseste 4500 metrii patrati, iar distanta ce trebuie lasata intre grupele de stive este de 6 metrii, reprezentand drumurile de circulatie si distanta intre grupele de stive.

Patru sectii formeaza un sector al depozitului de cherestea care nu depaseste 21.000 metri patrati, cuprinzand distanta de 10 metrii intre sectii precum si drumurile de circulatie intre grupe si sectii. Sectoarele au intre ele spatii P.S.I de 25 m.

Mai multe sectoare formeaza un depozit al carui suprafata nu trbuie sa depaseasca 16 hectare.

Din punctul de vedere al gradului de umiditate cheresteaua poate fi:

verde al carei umiditate este mai mare de punctul de saturatie al fibrei (USF>30%).

zvantata al carei umiditate este intre 24-30%

semiuscata a carei umiditate este intre 18-24%

Obtinerea cherestelei zvantate si semiuscate se poate obtine in depozitele fabricilor de cherestea.

Pentru a obtine o cherestea uscata a carei umiditate este sub 18% este nevoie sa se execute la uscare artificiala in instalatii sau camere de uscare. Cheresteaua se stivuieste pe lagare care pot fi construite potvale si grinzi de beton armat.

Pentru a asigura o conditionare sau o uscare naturala optima a cherestelei de foioase, stivele se pot amplasa sub soproane construite special in acest scop, de asemeni stivele se vor proteja si din acoperisiuri formate din rame acoperite cu un carton asfaltat care vor avea o inclinatie corespunzatoare pentru scurgerea precipitatiilor si vor fi ancorate impotriva vanturilor puternice.

Terenurile depozitului trebuie sa fie plan fara denivelari si o panta usoara circa 1/1000 spre una din laturi pentru a asigura scurgerea apelor provenite din precipitatii.

Fazele principale ale procesului tehnologic dintr-un depozit cherestea sunt: aburirea in cazul cherestelei de fag, sortare, inventarierea, stivuirea, expedierea.

Aburirea este operatia de tratare termica a cherestelei ce se executa in cazul cherestelei de fag si are ca scop plastifierea ligninei si marirea capacitatii de curbare a lemnului masiv.

Procesul de aburire se desfasoara in camere de aburire care se construiesc din caramida.

Peretii si planseul camerei se tencuiesc la interior cu mortar de ciment anticoroziv care sa reziste la actiunea aburului incarcat cu acizi organici.

Prin aburire se micsoreaza tensiunile interne ale lemnului, scade cu pana la 12% higroscopicitatea si contragerea si se imbunatatesc calitatile tehnologice obtinandu-se o colorare uniforma intre zonele de alburn si duramen ale lemnului.

Tratamentul de aburire propriu-zis consta in actiunea aburului saturat asupra lemnului la o temperatura ce variaza gradat de la 40 grade la 100 grade C timp de 35-48 de ore.

Sortarea cherestelei de rasinoase si foioase se face la rampa verde in functie de dimensiunile cherestelei si standardele de calitate.

Prima operatie care este supusa cherestelei este in sopronul de sortare care consta in presortarea ei pe dimensiuni si sortimente si anime:

fiecare grosime de cherestea se aseaza in teancuri separate

cheresteaua rezultata din prelucrarea la ferastraiele circulare de

tivit se separa de cheresteaua rezultata din prelucrarea prismei

lungimi in teancuri si anume:

- cherestea scurta de 1...2.75 m, cherestea normala de 3 m, 3.5 m...4

m, 4.5 m...5 m, 5.5 m...6 m.  

- din punct de vedere a lungimilor, din punct de vedere a latimilor

cheresteaua rezultata de la ferastraul circular va avea in fiecare grupa de lungime toate latimile si daca este posibil doua subgrupe:

- cherestea ingusta de 7-15 cm, cherestea lata 15-30 cm

latime egala cu grosimea prismei din care a rezultat.

Sortarea calitativa a cherestelei se face manual in conformitate cu standardele de sortare calitativa din care a rezultat, de catre o echipa formata din doi muncitori, respectiv sortatorul si ajutorul de sortator. Acestia preiau conform standardelor de sortat, cheresteaua de foioase se sorteaza astfel:

cherestea fag 4 clase A, B, C, D

scanduri 4 clase A, B, C, D

dulapuri 4 clase A, B, C, D

cherestea de stejar 4 clase A, B, C, D



scanduri 4 clase A, B, C, D

dulapuri 4 clase A, B, C, D

Frize

cherestea de fag si stejar 1 clasa A

sipci si cherestea de fag si stejar 2 clase A, B

rigle cherestea de fag si stejar 2 clase C, D

grinzi cherestea de stejar 1 clasa A

Scandurile si dulapurile se sorteaza in doua clase: A si B; clasa S i corespunzand cel putin clase Bsi clase S II corespunzand cel putin clase D.

- grinzile, riglele, sipcile, laturoaiele se sorteaza intr-o singura clasa de calitate.

Iventarierea cherestelei. Se face dupasortarea calitativa, masurarea dimensiunilor cherestelei cu instrumente obisnuite de masurat si determinarea volumului pieselor de cherestea la rampa verde.

Stivuirea cherestelei in depozit se face in stive organizate in aer liber in care piesele de cherestea sunt asezate pe spici in vederea uscarii lor.

Stivuirea cherestelei se face pastrand criteriile care au stat la baza sortarii calitative si dimensionale.

Inainte de stivuire piesele de cherestea trebuie curatate de rumegus, franjuri, coja sau alte impuritati.

Pentru stivuire se folosesc sipci uscate de rasinoase avand grosimea intre 18-24 mm, in functie de grosimea cherestelei si conditiile climaterice din depozitul de cherestea.

Stivele vor fi acoperite cu panouri construite din rame de lemn placate cu carton asfaltat sau folie din material plastic.

Panta de scurgere a panourilor va fi de 10-12% catre partea laterala a stivei.

Pe fiecare stiva trebuie sa se fixeze o placuta pe care se scriu indicativul si numarul stivei, calitatea, dimensiunile, volumul cherestelei precum si data de incepere si terminare a operatiei de stivuire.

Piesele debitate din cheresteaua cu adaosuri de prelucrare poarta denumirea de semifabricate care reprezinta 60-70% din volumul cherestelei.

Materia prima si materialele folosite la fabricarea produsului sunt:

cherestea de stejar

placa aglomerata din aschii de lemn de 16-18 mm (P.A.L.)

adezivi pentru incleiere

materiale pentru finisare, etc.

Cheresteaua de stejar se foloseste la executarea traverselor si legaturilor sub forma de scīnduri.Umiditatea cherestelei este de 10±2% .

Pentru executia sezutului i se foloseste un panou de PAL la dimensiunile Lxlxg.

Pentru cheresteaua de stejar sub forma de scīnduri sau dulapi nu se admit noduri cazatoare,vicioase sau partial concrescute,nu se admit crapaturi,coloratii anormale,coaja īnfundata.

La materiale tehnologice se folosesc:

­ adeziv ureofoimaldehidici tip C,intaritori IC cu adaos de faina de grīu sau secara pentru diluare sau plastifiere si adaos de ureetehnica,vīscozitatae adezivului se corecteaza cu adaos de apa

mentinuta īntre 120 de secunde.

Se mai folosesc si adezivi de topire pentru furniruirea pe cant,hartie gumata si fir fuzibil pentru imbinarea fasiilor de furnire ce corespund cu formatul placii.

Pentru slefuire se folosesc hartia si panza de slefuit care se fabrica in urmatoarele tipuri:

- HS,HE,HNE,HCn,HCv-avand granulatii de la 60.......180

- PS,PE,PEn,PCn,PCv,PC-avand granulatii de la 60.....180

Pentru colorarea lemnului se folosesc colorantii solubili in apa sau colorantii solubili in solventi sau lacuri seria 2136-40.

Pentru albirea lemnului si decolarea acesteia se utilizeaza perhidrolul sau apa oxigenata,acidul oxialic,clorura de var,sarea de macris,permanganatul de potasiu.

Pentru umplerea porilor se folosesc umplutorii de pori care anuleaza microbacteriile de structura realizand o suprafata neteda pe care peliculele de lac se pot aplica cu consumurile reduse.

Se pot aplica solutii de umplutori de pori sub forma de lichid de umplutori de pori pe baza de rasini poliuretanice sau rasini carbamidice.

Pentru finisarea suprafetelor se folosesc lacuri nitroceluloyice si anume:

lac nitro-mat L002-70 pentru repere masive colorate cu baituri sau lac 2136-40 avand vascozitatea de 20-30 secunde si diluant D002-23.

Asamplarea si montarea se face in constructie fixa,iar pentru asamplarea blatului sau placii sezute cu cadru cu picioare se folosesc cepuri rotunde cu diametru de 6 sau 8 mm.

Pentru prelucrarea peniculelor de lacuri se folosesc:

lichide whitespirt cu adaos de 10% petrol sau motorina sau

granulatii ale hartiei sau panzei 220-280-320-360-400

Pentru plastifierea superficiala a peliculei se foloseste egalizator, iar

pentru lustruirea peliculei se utilizeaza pasta sau ceara de lustrui cu granulatii de 5.000-10.000-17.000-19.000.

Materiile prime si materialele folosite trebuie sa fie de calitate superioara pentru ca produsul obtinut sa fie rezistent, estetic si placut, putand fi folosit cu placere pe o perioada de timp indelungata.

3) Prezentarea produsului

Produsul TABURET este folosit pentru mobilarea locuintelor sau a altor spatii social-administrative, social-hoteliere, comerciale, de invatamant si este executat din cherestea de stejar (scanduri) si PAL furniruit.

Produsul are o finisare cu luciu mat, folosindu-se lacuri nitrocelulozice-lac nitromat L002-70.

Picioarele cadrului sunt sub forma de panouri de PAL furniruite cu furnire stejar, iar pentru realizarea legaturilor panourilor cu placa sezut s-au folosi scanduri de stejar. Atat pentru cadrul cu picioare cat si pentru placa sezut, s-au folosit lacuri nitrocelulozice de tip nitro-mat L002-70. Taburetul este cea mai simpla piesa de mobila pentru sedere, este alcatuit din cadru cu picioare sub forma de panouri si placa sezut. Sezutul poate fi dintr-o placa de P.A.L. furniruita, din lemn masiv, din furnire mulate sau materiale plastice. In cazul nostru sezutul este din PAL furniruit cu furnir estetic. Pentru a spori gradul de confort taburetul se executa cu sezut tapitat.

Descriere produs

Taburetul este compus din:

- cadrul din 2 panouri laterale cu dimensiunile: 372x280x22 cm, realizate din scanduri de stejar inadite paa cant cu lamba si uluc

- sezutul este din PAL furniruit cu dimensiunile: 450x360x20 mm

- tapiteria sezutului cu dimensiunile: 450x360x58 mm

- traverse cu dimensiunile: 310x80x20 mm = 2 bucati

4) Procesul tehnologic de fabricare a produsului

4.1) Depozitarea materiei prime

Depozitarea materiei prime si a materialelor se face in locuri special amenajate, pentru ca in timpul depozitarii acestea sa nu isi modifice proprietatile fizico-mecanice sub actiunea directa a mediului inconjurator.

Semifabricatele se vor pastra la temperatura camerei 20 grade C si umiditatea relativa a aerului 67% in spatii sau incaperi bine aerisite. Semifabricatele se depoziteaza in containere sau in stive, folosind sipca, distantiera daca este necesar mentinerea mai mult de 30 de zile.

Furnirul estetic se pastreaza in lazi de placaj in pachete de 12-24-32 de foi pe care va fi trecuta clasa de calitate, dimensiunile foilor si cantitatea de furnire existente.

Placajul si P.A.L-ul se vor depozita in stive asezate pe grinzi de lemn avand in partea interioare o placa de calitate inferioara.

Adezivul pentru incleiere de timp Urelit C va fi agitat in continuu pentru a preveni cresterea vascozitatii,iara seyonul rece va fi prevazut cu o instalatie de caldura.

Grundurile si lacurile se vor pastra in recipienti inoxidabili de constructie etansa,iar in magazii special amenajate in care temperatura nu va depasi 18°-20°C.

Materialele de diluare,diluantii se vor depozita in vase de depozitare de constructie etansa in incaperi bine aerisite cu ventilatie continua,iar in spatiile de depozitare a acestor materiale de finisare va fi prevazuta cu stingatoare in caz de incendiu.

Accesoriile pentru ansamplare si montare se vor pastra in magazii dotate cu rafturi.

4.2) Debitarea lemnului masiv

Debitarea sau croirea reprezinta grupul de operatii prin care se obtin piese sau repere cu contur rectiliniu sau curbiliniu prevazute cu adaosuri de prelucrare necesare pentru prelucrarile ulterioare.Debitoare cuprinde mai multe operatii cum ar fi:

- insemnarea,sectionarea,retezarea,tivirea,spintecarea si decuparea.

Produsul TABURET este realizat de scanduri de stejar cu grosimea de 30mm pentru picioarele tip panou si legaturile de consolidare;si panouri de PAL furniruit cu furnier de stejar cu grosimea de 22mm.

Sectionarea este operatia ce se executa perpendicular pe axa piesei pentru a obtine piese la dimensiuni brute.Se poate executa la ferastraul circular tip pendula,ferastarul circular universal de tamplarie CUM-3. desemenea se pot folosi si ferastraul circular combinat de retezat si spintecat care pot fi recomandat in cazul depitarii elementelor cadrului cu picioare.

Spintecarea este operatia de taiere longitudinala a piesei ce se executa paralel cu axa piesei cu scopul obtinerii elementelor cu grosimi si latimi diferite.Operatia de spintecare se poate executa in urmatoarele variante tehnologice:

- spintecarea la latime si grosime folosind un singur disc circular si rigla de ghidaj.In acest caz avansul este manual,piesa de cherestea fiind trecuta prin aceasta masina de mai multe ori.

- spintecarea cu un disc circular,cu rigla de ghidaj si sabloane din lemn,care se aseaza langa rigla de ghidaj pentru a obtine o gama de latimi.

- spintecarea cu discuri circulare multiple.Se obtin mai multe semifabricate la aceasi trecere la latimea de fabricare fiind prelucrata in prealabil prin fixarea distantei dintre discurile circulare.

In cazul executari produsului TABURET se va folosi cherestea sub forma de scanduri de stejar al carei indice de utilizare este Iu=Vn/Vb=0.350m³ net/m³ brut.Reperele componente,respectiv legaturile de consolidare ale produsului au fost depitate la ferastarul circular universal de tamplarie CUM-3.

Ferastarul circular universal de tamplarie CUM-3


4.3 Debitarea semifabricatelor superioare din lemn masiv

Semifabricatul folosit pentru fabricarea taburetului este P.A.L.-ul cu grosime de 22mm,sezutul se va formatiza la dimensiunile necesare placii sezut.

Operatiile de debitare sunt ca si la lemnul masiv:sectionare,decupare,spintecare dupa o prealabila insemnare.Pentru debitare se va intocmi o diagrama de croire tinand cont de indicele de utilizare al semifabricatului folosit(P.A.L): paralelele si perpendicularele intre ele,precum si preciyia dimensiunilor in limitele abaterilor precise.

Masina de rindeluit MRG-8 este folosita in industria mobilei cat si in fabricarea altor produse finite.

Pentru rindeluirea suprafetelor se mai pot folosi urmatoarele masini-utilaje:

- masina de rindeluit pe trei fete

- masina de rindeluit pe patru fete

- agregatul de rindeluit si profilat pe patru fete IP-4

Operatia de retezare la lungime a reperelor componente din produs se pot face cu un ferastrau circular simplu de retezat,ferastrau circular cu panza inclinata CPI sau ferastraul circular universal de tamplarie CUM-3.

Cepuirea reperelor componente traverse se executa la masini de cepit simple tip MCS sau la masina dubla de cepuit si scobit care prelucreaza cepul sau scobitura la ambele capete printr-o singura trecere a piesei prin masini.

Masina de cepuit simpla este prevazuta cu sase arbori de lucru si anume:

- 1 arbore pentru discul de retezat

- 2arbori orizontali care executa taierea sau frezarea cepului

- 2 arbori verticali care profileaza arborii cepului

- 1arbore vertical pe care se pot monta o freza-disc pentru frezarea unei scobituri.

Burghierea si scobirea reperelor componente se executa cu masini de burghiat tip GSO sau la masini de burghiat multiplu in cazul panourilor.

Burghierea este operatia de prelucrare mecanica prin care se pot executa gauri drepte si inclinate,strapunse sau oprite cu diametre intre 5-20mm si scobituri cu marginile rotunjite cu lungimea maxima de 220mm si adancimea de 150mm,si masina este de constructie romaneasca.

Masina de burghiat tip GSO este folosita pentru executia scobiturilor si a gaurilor trepte si oprite cu diametre intre 6-8mm in cazul ansamplarii placii sezut sau altor repere.

Operatia de frezare a elementelor componente se executa la urmatoarele masini:

- masina de frezat cu ax vertical tip MNF-10

- masina de frezat cu ax superior sau frezat de sus tip FAS

- agregat deformatizat si profilat in cazul panourilor

Prelucrarea reperelor liniare se face cu ajutorul riglei de ghidaj,iar ale reperelor curbe cu ajutorul inelului copier si a dispozitivelor de copiere.

Rigla de ghidaj se compune din doua parti cu suprafete plane fixate rigid pe un suport comun care se poate deplasa in canalele prevazute pe masa masinii.

Celor doua suprafete ale riglei executate din alt metal si placate cu lemn de foioase tari au rolul de a pozitiona si ghida piesa si de a regla grosimea de prelucrare la o trecere.

4.5)Furniruirea suprafetelor panourilor

Consta in operatia de aplicare prin incleiere si presare a unui furnir de suprafata unei placi sau a unui reper.

Furniruirea se poate considera operatie de inobilare a suprafetelor,inttru cat prin aplicarea unui strat de furnir dintr-o specie valoroasa,suprafata respectiva capata noi valor estetico decorative si noi posibilitati de finisare.

Operatia de furniruire se poate executa dupa operatia de bordurare a placii sau panoului ce se furniruieste.

Bordurarea panourilor consta in protejarea canturilor panourilor si se poate face astfel:

-cu borduri din lemn masiv inclinate la colturi la 45ŗ-90ŗ prin ansamplarea lampa si uluc

-cu borduri din furnire similare cu furnirele ce se aplica pe suprafata panoului cu inlocuitor de furnire sau imitatie de furnire

-cu borduri de P.V.C.rigid profilate

-cu borduri din aluminiu:etc

Furniruirea poate fi simpla cu o singura foaie sau dubla cu doua foi de furnir.

Pentru furniruirea cu o singura foaie se folosesc furnire estetice de regula din specii valoroase cu grosime intre 0.6-1.0mm.

Furniruirea cuprinde urmatoarele operatii:

- pregatirea bazei sau panoului

- pregatirea furnirului

- aplicarea adezivului

- formarea pachetului

- presarea propriuzisa

- conditionarea panourilor furniruite

Pregatirea bazei

Panourile pentru placa seztu poate fi din:

- PAL,Panel,PAF,placi celulare,lemn stratificat,lemn masiv,etc

In cazul nostru,panoul pentru placa sezut este realizat din PAL furniruit.

Pregatirea panourilor are ca scop eliminarea bacteriilor,abaterilor de la paralelism,unifornizarea grosimii panourilor,inaspirarea suprafeteleor in vederea finisarii.

Operatia de calibrare la grosime se face cu granulatie de 36-40 la masini de slefuit cu cilindri sau masini de slefuit cu banda lata,cu contact de sus sau de jos.

Zimtuirea este operatia de marire a gradului de rugozitate a suprafetelor in vederea furniruirii.Aceasta operatie se executa prin calibrare la masini similare cu cele descrise anterior,folosind hartia abraziva cu granulatie de 60 in cazul panourilor sub furniruite.

Pregatirea furnirelor in cazul produsului nostru,placa sezut este furniruita cu un singur furnir.

Pregatirea furnirului cuprinde urmatoarele operatii:

- sortarea si indreptarea

- insemnarea

- indreptarea cacurilor

- imbinarea foilor la dimensiunile formarii placii.

Sortarea furnirelor se face pe piese de mobila si garniture pentru a asigura calitatea desenului si a texturilor.Partile frontale cumn ar fi:usi,blaturi,fete de sertar,etc,vor avea aceeasi textura si culoare,iar restul vor avea texturi asemanatoare.

Selectionarea furnirelor se face dupa doua criterii:

- furnirele cu desen si textura accentuata,cu desene simetrice care se selectioneaza prin imperecherea desenelor.Pentru furnirele debitare radial se recomanda asezarea in V simplu sau compus.

- furnire cu desen si textura pala in foi fara desene.

Indreptarea canturilor furnirelor se face pachete 12-24-32 de foi prin operatii ca:

- taiere cu discuri circulare la CUM_3 folosind discuri cu dinti marunti

- taierea la foarfeca ghilotina folosind foarfeca tip FFE

Imbinarea canturilor furnirelor se poate face cu hartie gumata sau fir fuzbil.

Imbinarea cu banda de hartie gumata se face manual sau la masini de imbinat cu hartie gumata plina sau perfurata.Imbinarea cu fir fuzibil se face mecanizat la masini de imbinat cu fir fuzibil.



Firul se aplica in zig zag pe suprafata foilor si este din fibra de sticla imbracata in adezivi termoplastici si este adus la temperatura de topire cu ajutorul unor rezistente electrice.

Aplicarea adezivului se face la masini de aplicat adezivi cu valturi pe ambele fete la o singura trecere.Consumul de adeziv este de 250-300ŗ/m² urelit C.Se folosesc adezivi ureofolmaldehidici tip urelit C,cu interitorii IC,cu priza la cald,cu adaos de faina de grau sau secara,cu adaos de ure tehnica si apa pentru corectarea vascozitatii adezivului intre 190-200 sec cupa S.T.A.S Ų 8mm.

Formarea pachetului de gresare

In cazul furniruiri simple se face cu doua placi de aluminiu intre care se aseaza placa de baza cu adeyuzi pe ambele fete si cele doua furnire fata si dos.

Presarea se face in prese calde la temperaturi de 110°-140°C si presiuni de 6.....80x500pascali,folosind prese monoetajate si multietajate.

In fabricile de mobila din tara se folosesc de obicei presele cu sase etaje si prese hidraulice monoetajate.

Conditionarea panourilor furniruite

Are ca scop racirea,uniformizarea umiditatii panourilor,reducerea tensiunilor interne ce apar in timpul presarii si definitivarea procesului de polimerizare a rasinii ureofolmaldehidice.

Conditionarea se face in incaperi in care temperatura aerului este de 20-22°C,iar umiditatea relativa a aerului este de 45-65%.

Racirea panourilor scoase din presa depozitate in stive maximum 24/h asezand asupra stivei o placa de PAL si o greutate pentru a evita deformarea panourilor.

Conditionarea propriuzisa prin depozitare pe sipci de rasinoase cu grosimea de 20-25mm pe o durata de 48/h.

4.6)Prelucrarea mecanica a panourilor

Prelucrarea panourilor se executa dupa operatia de conditionare si consta in prelucrarea mecanica a panourilor prin urmatoarele operatii:

- formatizarea panourilor

- tunderea furnirului

- prfilarea panourilor

- burghierea panourilor.

Aceste operati se pot executa la masini individuale sau la masin-agregate care pot executa mai multe operatiila o singura trecere folosind mai multe capete de lucru.

Formatizarea este operatia de prelucrare prin aschiere la format si se poate executa cu ferastraul circular dublu FCD.

Formatizarea-profilarea panourilor se poate executa la masini de frezat cu ax radial,masini de frezat cu masa carusel,la agregate de formatizat-profilat de tip CPC- 25.

Tunderea furnirului reprezinta operatia de indepartare a adaosului de furnir de pe canturile panourilor furniruite si se poate executa manual sau mecanic.

Prelucrarea mecanica se poate face prin frezare la masina de frezat cu ax vertical.

Burghierea panourilor se executa la masini de burghiat multiplu tip GCR cu 25 de axe de lucru sau la agregatul multiplu de burghiat panouri.

Pentru furniruirea si prelucrarea canturilor panourilor se foloseste agregatul de furniruit si prelucrat canturi.

4.7)Sculptura in lemn

Este o operatie de arta decorativa cunoscuta inca din timpul vechilor popoare fiind una din principalele proceduri artistice ale omului si unul dintre cele mai vechi mijloace prin care el si-a realizat frumosul in viata lui.

Scopul sculpturii in lemn este impodobirea obiectelor de mobilier si alte produse din lemn necesare vietii omului,diferite forme decorativ-ornamental, pentru ca aceste obiecte sa devina mai frumoase,mai placute si mai apropiate de simtul estetic al omului...

Prelucrarea artistica a lemnului prin sculptura necesita folosirea in procesul de lucru a unor unelte speciale asa cum sunt daltile pentru sculptura sau a unor masini-unelte pentru sculptura.

In cazul sculpturii manuale se vor folosi dalti pentru sculptura cu ajutorul carora lemnul poate fi modelat in forme variate.

Daltile pentru sculptura sunt clasificate dupa forma corpului lor,dupa forma taisului si dupa marimea lor,sunt simbolizate prin numere imprimate pe corpul daltilor. Numerele acestea indica forma taisului si a corpului daltilor formandu-se astfel mai multe grupe si anume:

- drepte cu numerele 1-2 inclusiv

- semirotunde cu numerele 3-8 inclusiv

- rotunde cu numerele 9-11 inclusiv

- incovoiate cu numerele 12-20 inclusiv

- ingenunchiate cu numerele 21-38 inclusiv

- in unghi cu numerele 39-45 inclusiv

- floare drepte si semirotunde cu numerele 1-8 inclusiv.

Trusa unui sculptor cuprinde numerele amintite anterior insumand 148 de dalti care se diferentiaza intre ele dupa forma taisului,corpului si marimea lor.

Intrebuintarea daltilor pentru sculptura cuprinde doua faze:

- pastrarea si intretinerea lor in pozitia de repaus

- intretinerea in timpul lucrului

In timpul repausului,daltile se pastreaza in cutii speciale din lemn sau un toc de piele,materiale plastice sau un postav gros mai rezistent,avand forma unei mape.

In timpul repausului este necesar ca daltile sa fie pastrate in spatii ferite de umezeala,mai ales cand repausul are o durata mai mare.

Este bine ca la sfarsitul zilei de lucru,daltile sa fie sterse bine pentru a le feri de ruginire si apoi vor fi asezate si pastrate in cutia sau tocul respectiv,iar depozitarea lor se va face in locuri uscate.

Operatia de ascutire a daltilor este foarte importanta in procesul de sculptura manuala,de aceea ascutirea trebuie corect ascutita,sa se faca cat mai rar posibil,sa,nu se strice calitatea otelului din care este facuta dalta si sa se faca la inceputul lucrarii,nu in timpul ei.

Pentru ascutire se vor folosi:

- pietre artificiale

- polizoare

- pietre narurale.

Procesul tehnologic al lucrarii de sculptura in lemn cuprinde principalele faze de lucru:

- pregatirea tehnica si materiala a lucrarii

- reproducerea de executie pe elemente constructive sau decorative ale mobilierului

- taierea conturului ornamentelor sau altor elemente decorative de sculptare

- modelarea reliefului ornamental in faza degrosarii

- prelucrarea reliefurului modelat in faza finisarii

- desavarsirea si controlul lucrarii.

Pregatirea tehnica si materiala a unui lucrari de sculptura

Cuprinde urmatoarele faze de lucru:

- studierea sau intocmirea desenului de executie al lucrarii

- intocmirea sabloanelor pentru reproducerea desenului pe lemn

- pregatirea daltilor pentru lucrarea respectiva si a elementelor constructive pentru lucru.

Desenul de executie este primul element tehnic al oricarui lucrari de sculptura si se intocmeste de obicei de proiectant,cu toate detaliile de forma relief,stil,marime de executie,cu precizari descriptive si copii care se folosesc la reproducerea desenului pe lemn.

Reproducerea desenului pe elementul ornamental se poate realiza prin copiere cu hartia de calc sau cu sabloane in cazul ornamentelor mai simple care se lucreaza in serie.

Taierea conturului este prima faza a lucrarii manuale de sculptura.

Ea se executa direct in materialul elementelor constructive ale mobilierului.

Aceasta conturare se realizeaza prin doua faze de lucru:

- taierea propriu-zisa a conturului facuta cu un anumit numar de dalti mai mici si mai mari de diferite forme

- a doua faza care executa degrosarea si netezirea fondului din jurul ornamentului.

Modelarea reliefului este cea mai importanta lucrare a procesului tehnologic al sculptarii in lemn pentru ca in aceasta faza se realizeaza caracterul artistic al lucrarii,se imprima specificul stilului romanesc in care se executa taburetul,se stabilesc formele de volum si miscare ale reliefului ornamental.

Modelarea ornamentelor in faza a ΙΙ-a

Lucrarea acestei faze se executa numai manual cu daltile de sculptura,dupa faza degrosarii.Scopul ei este prelucrarea definitiva a formei de contur si relieful ornamentului cu toate amanuntele demodelare,miscare si finisare.

In aceasta ultima faza a lucrarii trebuie sa fie urmarita calitatea artistica a lucrarii,prin respectarea stillului si o modelare manuala facuta cu indemnare prin linii de miscare si taieturi lungi si sigure si pline de viata care vor determina in final adevarata valoare a lucrarii.

Verificarea lucrarii trebuie facuta atata in timpul procesului de executie pentru a nu se repeta eventualele greseli, dar mai cu seama in final cand vor fi receptionate lucrarile fiecaror sculptori.

Privind la calitate artistica a unei lucrari de sculptura ornamentala pentru mobila artistica este bine sa se stie ca valoarea ei indentifica valoarea profesionala a sculptorului fapt care implica o pregatire practica profesionala si teoretica,corespunzatoare pentru ca altfel vor aparea defecte care nu pot fi remediate.

Mijloacele mecanizate pentru obtinerea ornamentelor sunt:

- masina de copiat sculptura

- strungul pentru frezat caneluri

- strungul pentru torsade

- masina de daltuit si frezat.

Masina de copiat sculptura este conceputa si construita astfel incat ea poate executa lucrari de sculptura in faza degrosarii pe orice fel de suprafata atat in forme de basorelief cat si reliefuri complete,printr-un proces de lucru bazat pe principiul copierii dupa un model existent.

In cazul cand aterierul de sculptura nu poseda o masina de copiat si trebuie executate lucrari in serie,este bine ca degrosarea manuala acelor elemente sculptate sa se faca de acelasi muncitor bine pregatit,pentru ca lucrarea sa fie cat mai corecta.

In cazul produsului-TABURET-elementele componente s-au executat prin sculptura manuala pe panourile tip panou ale cadrului.

Produsul a fost executat cu ornamente specifice stilului romanesc.

4.8)Slefuirea suprafatelor

Reprezinta operatia de prelucrare prin aschiere cu granule abrazive si care se executa pe fete si canturi pentru eliminarea asperitatilor de la operatiile anterioare.La slefuire se urmareste imbunatatirea calitatii suprafetelor,adica reducerea rugozitatii in limitele valorilor de finisare.

Rugozitatea suprafetelor slefuite este data de marimea urmelor lasate de granulele abrazive care patrund in lemn pentru detasarea aschiilor.

La slefuirea cu granulatii dure(40-60) rugozitatea este mare fiind cuprinsa intre 0.4-0.8mm, la slefuirea cu granulatii mari fine(100) rugozitatea scade la 0.1-0.2mm, iar la granulatii de finisare(120-150) rugozitatea este sub 0.1mm.

Pentru o slefuire de calitate benzile abrazive trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- materialele abrazive sa fie fixate pe suport cu rezistenta suficienta pentru a nu fi smulse la prelucrare si redusa capacitatea de slefuirea benzii

- suportul benzii trebuie sa fie rezistent pentru ca banda sa nu se rupa sub actiunea directa a fortelor care se nasc la aschiere

- suprafata hartiei sa fie neteda,fara cute,ridicaturi,rupturi sau gauri,iar dispunerea granulelor pe suprafata sa sa fie uniforma,fara aglomerari sau granule lipsa

- in timpul prelucrarii benzile nu trebuie sa se imbacseasca,aschiile sa nu se aglomereze in golurile dintre granule,care determina o scadere a productivitatii benzilor si o crestere a costului slefuirii.

Calitatea slefuirii si productivitatea benzilor este determinata de corecta alegere a acestora in functie de particularitatile de structura ale suprafetei slefuite,a speciei lemnoase,de directia de slefuire,de regimul de lucru, determinat de :

- presiunea specifica

- viteza de avans

- viteza de taiere.

In cazul executarii slefuirii elementelor componente ale tabutetului, trebuie tinut cont de rezistenta mare a cherestelei de stejar din care se executa produsul la operatia de slefuire.

Slefuirea se face in directia fibrelor sau paralel cu acestea,nu perpendicular cu acestea.Asigurarea rugozitatii la slefuire reprezinta principala conditie care poate fi realizata prin cele doua operatii si anume:

-slefuirea grosierea

-slefuirea de finisare.

Prin slefuirea grosierea se urmareste eliminarea neregularitatilor de la operatiile anterioare,prin eliminarea unui strat material cu grosimea cuprinsa intre 0.2-1mm, in functie de granulatia folosita,suprafata prelucrata si numarul de treceri.La slefuirea lemnului masiv slefuirea grosierea se face cu granulatii60-80,iar pentru suprafetelor furniruite cu granulatii de 80-100.

Slefuirea de finisare asigura rugozitatea ceruta de tehnologia de finisare,fiind ultima operatie de prelucrare prin aschiere.Slefuirea lemnului masiv se face cu granulatii de 100-120 si unele cazuri 150,in una sau maximum doua treceri pe o adancime redusa 0.1-0.2mm.

La suprafetele furniruite slefuirea de finisare se executa cu granulatii de 100-150 in doua sau trei treceri.

Pentru slefuirea elementelor componente ale taburetului se foloseste masina de slefuit cu banda orizontala tip SBO.

cherestea de fag si stejar 1 clasa A

sipci si cherestea de fag si stejar 2 clase A, B

rigle cherestea de fag si stejar 2 clase C, D

grinzi cherestea de stejar 1 clasa A

Scandurile si dulapurile se sorteaza in doua clase: A si B; clasa S I corespunzand cel putin clase B si clasa S II corespunzand cel putin clase D.  

Alaturi de aceasta masina mai pot fi utilizate urmatoarele masini:

- de slefuimasina t canturi profilate tip SCP

- masina de slefuit cu disc tip MSD

- masina de slefuit cu contact de sus tip SCS

- masina de slefuit cu contact de jos tip SCJ

4.9)Pregatirea suprafetelor in vederea finisarii

Cuprinde urmatoarele operatii:

- desprafuirea suprafetelor

- decolorarea

- colorarea(baituirea)

- umplerea porilor

In cazul executarii taburetului vom executa numai desprafuirea suprafetelor dupa slefuire de impuritati ca praf,resturi de abrazivi si adezivi.Aceasta operatie este obligatorie deoarece impuritatile ramase in porii materialului dau o imagine de imbacsire a suprafetelor.Mijlocul cel mai simplu de curatare a suprafetelor este deprafuirea prin periere.Pentru o curatare completa a porilor se recomandacombinarea procedeului de periere cu deprafuirea prin suflare cu aer comprimat si exhaustare.

4.10)Finisarea suprafetelor

Cuprinde de operatii prin care acestea sunt annobilate cu particule de lacuri sau vopsele,ori sunt acoperite cu folii din materiale plastice.

Prin finisare suprafetele devin rezistente la actiunea agentilor fizico-chimici,la degradari mecanice,aspectul si valoarea estetica a acestora imbunatatindu-se.

Dupa natura materialelor folosite si tehnologia aplicata,mobila poate fi finisata transparent si opac.

Prin finisarea transparenta se formeaza pelicule care evidentiaza desenul,textura,culoarea naturala a lemnului.

Fiecare proces de finisare se defineste in raport cu gradul de luciu a peliculei de lac,care poate fi cu luciu inalt(luciu oglinda),matasos,mat,semimat,mat adanc.

In cazul finisari transparente se urmareste punerea in valoare a proprietatilor decorative ale lemnului masiv si ale suprafetelor furniruite.

In cazul nostru pentru taburet vom executa o finisare transparenta mat.Finisarea se face cu lacuri nitrocelulozice L002-70si L002-16.Se mai aplica intai un prim strat de grund G002-4,iar dupa uscarea grundului urmeaza slefuirea acestuia.

Se vor aplica aoi trei straturi de cu uscare si slefuire dupa fiecare strat de lac.Consumul de laceste de 120 g/m la o vascozitate de 20-30 de secunde dweterminata de cupa vascozimetrica cu diametrul de 4 mm.

In cazul nostru pentru finisarea taburetului se recomanda procedeul de finisare prin pulverizare.Acest procedeu este folosit pentru aplicaea lacului pe suprafetee reduse cum sunt canturile drepte sau profilate,repere din lemn masiv pentru taburet.

Pulverizarea pneumatica reprezinta procedeul cel mai raspandit,se face cu aparatul de pulverizat (pulverizatorul) care are rolul de a ransforma pelicula in particule de lac.

Operatia de pulverizare se realizeaza intr-o cabina de pulverizare care este de constructie metalica (tabla pe schiele din profile sudate).

Dupa aplicarea lacului se face o usoara uscare a peliculei in tunele de uscare care sunt formate din tunele de preincalzire si tunel de uscare si racire.Dupa uscarea peliculelor de lac se face o prelucrare a peliculelor prin operatii de slefuire si lustruire.

Spefirea peliculelor nitrocelulozice se executa cu ajutorul masinilor de slefuit cu banda sau cu disc,prezenta unor lichide ca whitespirt cu adaos de 10% petrol sau cu amestec de petrol si motorina.

Se recomandaca slefuirea peliculei sa se desfasoare in trei trepte.

In cazul slefuirii la masina de slefuit se vor folosi pentru cele trei trepte urmatoarele granulatii:220;280 (320);400

Iar pentru masina de slefuit cu disc urmatoarele granulatii:220,320 (360),400.

Slefuirea se face sub unghi de 35 grade fata de directia fibrelor,iar ultimile doua numai in directia paralela cu fibrele.

Nu se vor introduce la slefuire particule cu defecte,incomplect uscate sau cu grosime de 1.8-1.5 mm.Se vor folosi numai benzi abrazive hidrorezistente.Amestecul de whitespirt si petrol se foloseste pentru a evita incalzirea suprafetelor incalzite la o temperatura de peste 40 grade C.

Dupa slefuirea in petrol suprafetele vor fi sterse cu o carpa de gumbac degresata cu o solutie de 90% spirt industrial sau emulsie de detergenti dupa care sunt depozitate pe carucioare pentru uscare si revenirea peliculei la duritatea initiala.

Egalizarea este operatia de plastifiere superficiala cu egalizator prin frecarea suprafetelor cu un tampon de vata acoperit cu o tasatura.Operatia de egalizare se face de 2-3 ori la interval de 240ore,daca uscarea intre egalizatori se face la 20-25 grade C sau la interval de 60 de minute daca uscarea are loc in tunele de uscare la temperatura de 45-60 de grade C, timp de 30-60 minute.Dupa ultima egalizare si uscare a peliculei se face o lustruire cu lichid de lustruire,cu ajutorul discului cu rondele cu motor.

Lustruirea se face si cu pasta de lustruit la masina de lustruit cu cilindrii,cu bara de presiune sau cu banda.

Lustruirea cu pasta sau ceara se executa prin utilizarea succesiva a pastelor cu granulatii intre 5.000-10.000 pentru suprafete semilustruite si 5.000-10.000-17.000 pentru suprafete lustruite oglinda.



4.11)Montarea produsului

Prin montare se intelege succesiunea operatiilor de grupare (ansamblare) a partilor componente -repere complexe si subansambluri-pentru produs.Operatiile de montare se executa cu ajutorul masinilor si a dispozitivelor speciale de ansamblare si prelucrare, urmarind fixarea reperelor in pozitie,la distanta si precizia prescrisa , prin operatii specifice ca:

- incleierea

- fixarea cu suruburi si cuie

- montarea de accesorii

- ajustare si strangere in asa fel incat produsul obtinut sa indeplineasca conditiile de functionalitate prescrise.

Operatiile pregatitoare in vederea montajului sunt operatiile de ansamblare care se executa pe parcursul fluxului tehnologic:

- operatii de ansamblare prin incleiere

- formarea rampelor simple sau cu tablie

- formarea panourilor furniruite

- formarea reperelor in cadre de sustinere

In acest mod montajul general este usurat si se poate realiza cu un randament sporit

Operatiile de montaj se pot executa:

- dupa slefuire

- inainte de slefuire

- dupa finisarea suprafetelor componente.

In cazul montarii taburetului, montarea se va face dupa slefuire ca in cazul:

- taburetelor

- scaunelor tamplaresti

- scaune cu brate

- fotolii

- mese care pot fi finisate montan

Dupa montarea placii sezut se ansambleaza tapiteria.

Taburetul se va ambala in cutie si carton ondulat pentru a proteja suprafata si canturile impotriva loviturilor in timpul manipularii si transportului la beneficiar.

5)Scule si dispozitive folosite

Sculele folosite la debitarea si prelucrarea elementelor din lemn masiv si materiale compozite sunt:

- discuri circulare

- panze panglica

- cutie pentru rindeluire :

a)cutite subtiri pentru masina de indreptat MI-500

b)cutite groase pentru masinile de rindeluit

- burghie

- freze monobloc,capete de freze,freze cu coada

- cutite pentru strung drepte sau profilate

- dalte pentru sculptura.

Una din conditiile de baza in exploatarea sculelor o constituie mentinerea capacitatii de aschiere a muchiilor taietoare, un timp cat mai indelungat.Datorita interactiunii dintre scula si lemn ,acesta isi schimba geometria si se uzeaza partea aschiatoare.Redobandirea capacitatii de aschiere a muchiilor taietoare uzate e face prin operatia de ascutire.La ascutirea sculelor se folosesc pietre abrazive artificiale de nisip ,polizoarele si pietrele naturale.Pentru definitivarea ascutirii se recomanda pietrele fine de ulei ,iar pentru desavarsirea ascutirii se va folosi o bucata de piele naturala care are rolul de a scoate de pe tais orice urma marunta de ata.

Discurile circulare

Se caracterizeaza prin urmatoarele elemente geometrice:

- diametrul exterior D

- grosimea

- forma discului in sectiune

- numarul de dinti si forma lor

Taierea cu discuri circulare este caracterizata de viteza de taiere V care este viteza periferica a taisului dintilor si se calculeaza cu relatia:

V=II x D x n /60 x 1000 [ m/s ]

D=diametrul discului in mm

n=turatia discului in rotatii pe minut

Pentru lemn masiv , viteza de taiere este:V=60-100 m/sec,iar pentru semifabricate V=35-60 m/sec (PAL).

Discurile circulare sunt confectionate din otel-carbon sau oteluri aliate, ori discurile pot fi fabricate cu dinti placati cu placute dure.

In functie de specia lemnoasa se va alege forma danturii , care poate fi cu dintii triunghiulara inclinati pentru foioase tari si rasinoase:

- dinti cu ceafa pentru foioase ( spintecare )

- dinti triunghiulari pentru taierea transversala

Diametrul minim al discurilor circulare pentru diferite masini si operatii se determina cu urmatoarele relatii:

- pentru operatii de spintecare:

Dmin =2(h+rf +hl ) mm

- pentru retezare la ferastraul tip pendula

Dmin =2 ( h+rf +40 )mm

h=grosimea materialului prelucrat

rf=raza flanselor de fixare a discului

hl=marimea cu care discul circular depaseste grosimea materialului se recomanda aceasta valoare 5-10 mm.

Panzele pentru decupare

Se folosesc la ferasraul fanglica si ele sunt scule sub forma de panglica fara sfarsit, dintata cu dinti triunghiulari.Panzele panglica se executa din oteluri cu structura fina laminata la rece, elastice pentru a se infasura pe volanti si a se ceaprazui cu usurinta.

Pentru rasinoase se folosesc panze tip R,iar pentru foioase tip F.

Cutitele

Pentru operatiile de inreptare si rindeluire se folosesc cutite plane si anume:

- cutite subtiri pentru masina de indreptat MI-500 avand grosimea de 2.5-3.5 mm si latimea de 30-60 mm ,iar unghiul beta de ascutire este de 30-32 grade pentru speciile moi si la 33-42 grade.

Taisul cutitului poate fi si rectiliniu dar si profilat ca in cazul agregatului de rindeluit IP-4.

Burghiele Sunt scule folosite pentru operatia de burghiere si scobire executate din otel carbon pentru scule cu diametre intre 5-20 mm.Se monteaza la masinile de burghiat , masinile portabile de gaurit si in coarbele pentru gaurit la gaurirea manuala.

Frezele

Pentru frezarea lemnului se folosesc freze monobloc cu alezaj:

- cutite de frezat montate in capetele de frezat;

- freze cu coada;

- freze lant.

Cele mai raspandite sunt frezele monobloc construite in forma de corp geometric pe periferia caruia sunt dispusi dinti.Partile principale ale frezei sunt:

- corpul

- dintii frezei

- alezajul sau coada care serveste la fixarea frezei pe axul de lucru.

Cutitele pentru strung drepte si profilate

Pentru strunjirea mecanica a reperelor din lemn masiv se folosesc cutite cu taisul drept sau profilat pentru prelucrarea profilata.Cutitele sunt montate pe suporturi care executa avansuri transversale , radiale sau in unele cazuri longitudinale fata de piesa.

Daltile

Daltile pentru sculptura manuala a reperelor componenta ale produsului taburet se folosesc dalti pentru sculptura.

Principalele grupe de dalti folosite la lucrarea de sculptura sunt:

- dalti drepte

- semirotunde

- rotunde

- ingenunchiate

- in unghi (evazate )

Ele se executa din otel-carbon pentru scule rezistente si se pastreaza in trusa sculptorului insumand 148 de dalti.

NORME SPECIFICE SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR.

La debitarea materialelor , normele de tehnica a securitatii muncii prevad urmatoarele:

dotarea ferastraielor circulare cu un cutit divizor amplasat in spatele discului circular la o distanta de 5-10 mm fata de acesta.

fiecare disc va fi protejat cu capote de protectie pentru a impiedica patrunderea mainilor in zona de taiere

- la prelucrarea pieselor scurte (spintecare ) se vor folosii impingatoare din lemn pentru piese mai scurte de 4 mm

discurile circulare vor avea dantura si constructia adegvata materialului de prelucrat

- este interzisa folosirea discurilor fisurate ,crapate sau cu mai mult de 3 dinti lipsa,sau cu 2 dinti consecutivi rupti.este interzisa deschiderea usilor batiului in timpul functionarii

- este interzis muncitorului sa stea in planul de taiere a discului circular, el va sta in pozitie laterala fata de discul circular

-inainte de inceperea lucrului se vor verifica urmatoarele:

1)strangerea panzei

2)ascutirea panzei

3)functionarea instalatiei de exhustare

- la ferastraul panglica ramurile panzei vor fi protejate cu carcase din tabla

Volantul ferastraului va fi acoperit cu un capac fix.

- toate ferastraiele circulare si masinile pentru prelucrari mecanice vor fi racordate electric la centura de legare de pamant(impamantare)folosind conductori din funie de otel zincat sau din cupru prevazuti la capete cu papuc din cablu cpsitorit.

La prelucrarea mecanica a lemnului masiv si a materialelor compozite, masinile simple si agregatele de prelucrare mecanica vor avea toate organele aflate in miscare si sculele de prelucrare profilate cu aparatori de protectie, inainte de inceperea lucrului se vor verifica sculele, se va verifica instalatia de exhustare si racordarea capetelor de lucru de la acesta.

La strungul pentru prelucrarea lemnului masiv se va verifica starea aparatorilor de protectie,starea tehnica a papusei fixe cat si a celei mobile si capacitatea de aschiere a cutitelor.

La masinile si agregatele de burghiat se va verifica fixarea in mandrina a burghielor, a dispozitivelor de strangere, iar an timpul lucrului nu se va interveni cu mana pentru corectarea pozitiei de lucru.

La masinile de slefuit se va verifica functionarea corespunzatoare a instalatiei de exhaustare precum si instalatia de filtrare si retinere a prafului din sistemul de ventilatie. Mecanismele in miscare, transmisiile, motoarele electrice vor fi prevazute cu aparatori, pornirea facandu-se numai dupa inchiderea capacelor de protectie.

Instalatiile de exhaustare cat si instalatiile de ventilatie trebuie sa asigure eliminarea prafului din sectia `de slefuire mentinand o concentratia a prafului in aer sub limita admisa de 15 miligrame praf la metru cub de aer.La toate utilajele se va asigura legatura la impamantare si o functionare curenta a instalatiei de comanda si actionare.

La ascutirea daltilor pentru sculptura viteza a polizorului este bine sa nu fie mare deoarece aceasta faza a ascutirii daltilor trebuie facuta cu o deosebita atentie, fara apasarea puternica pe piatra si fara a tine mult timp dalta pe polizor, pentru a nu se produce arderea si de calire a otelului.In acest scop ascutirea se face in intervale mici cu o permanenta verificare, avand un vas cu apa langa polizor pentru racirea daltii ascutite.Pastrarea daltii in timpul repausului se va face in cutii speciale din lemn sau intr-un toc de piele, material plastic sau postav mai rezistent, asezandu-se in asa fel incat sa nu se loveasca unele de altele cu corpul lor metalic si sa se strice astfel taisul lor.Cand lucrul este intrerupt pentru mai mult timp, daltile se ung cu ulei fin dupa ce au fost bine sterse pentru a le feri de ruginire si apoi vor fi asezate in cutia sau tocul respectiv, iar depozitarea lor trebuie facuta in locuri uscate.

Masurile de prevenire si stingere a incendiilor la finisarea mobilei consta in urmatoarele:

- temperatura vaporilor de solventi nu va trece de punctul de inflamabilitate

- la lacuri si vopsele sa nu se depaseasca limitele vaporilor de solventi din aer pentru a se elimina riscul de producere a incendiilor si chiar a exploziilor

- pentru evitarea pericolului de incendiu, instalatiile de exhaustare vor functiona fara intrerupere la parametrii proiectarii.

In afara solventilor mai pot produce incendii si peroxizii (perhidrolul ) daca acesta vine in contact cu materiale organice usor oxidabile ca de exemplu vata,lemn,tesaturi,hartie.

In prezenta metalelor grele sau compusi ai metalelor grele, solutiile de perhidrol pot da nastere la explozii.

Pentru stingerea incendiilor , incaperile trebuie inzestrate cu stingator de incendiu cu spuma sau bioxid de carbon, cel putin 2 stingatoare in fiecare incapere.Stingatoarele trebuie plasate inh apropierea iesirilor si a scarilor, locul trebuie marcat vizibil , iar pentru manuirea lor vor fi desemnate persoane instruite.O atentie deosebita se va acorda la folosirea si intretinerea instalatiilor pentru finisare respectandu-se urmatoarele reguli:

- vopsirea prin pulverizare se va face numai in camere de pulverizare care trebuie sa fie dimensionate astfel incat sa asigure evacuarea produselor, ca si circulatia comoda a muncitorului

- in camerele de pulverizare , aerul amestecat cu pulveri de vopsea va fi captat de perdele de apa , iar cabinele vor fi utilate cu hidrofiltre sau alte disozitive de filtrare a aerului.

- uscarea se va face numai in camere cu tunele utilizate corespunzator ,cu o buna izolare termica a peretilor, astfel ca temperatura exterioara peretilor sa nu depaseasca 30 grade C

- locurile de munca pentru slefuire uscata trebuie sa posede ventilatie care sa asigure evacuarea pulberii de lac

- de asemenea locurile de munca pentru slefuire umeda trebuie sa fie prevazute cu instalatii de indepartare a lichidului folosit

- toate masinile vor fi legate la imoamantare

Pentru stingerea incendiilor , toate fabricile de mobila trebuie sa dispuna de mijloace de stingere ca:

- galeti

- hidranti

- furtunuri

- butoaie cu apa

- stingatoare manuale

- lazi cu nisip

- tarnacoape

- lopeti

Punerea in aplicare a masurilor de prevenire si stingere a incendiilor pe intreg teritoriul tarii se face in continuare cu legislatia in vigoare.





















7)Bibliografie:




1) UTILAJUL SI TEHNOLOGIA FABRICARII CHIERESTELEI MINISTERUL INVATAMANTULUI


2) TEHNOLOGIA PRELUCRARII LEMNULUI MINISTERUL EDUCATIEI SI INVATAMANTULUI


3) UTILAJUL SI TEHNOLOGIA FABRICATIEI CHERESTELEI, PRODUSE STRATIFICATE SI PLACI AGLOMERATE DIN LEMN MINISTERUL EDUCATIEI SI INVATAMANTULUI


4) STILURI MOBILA SI TEHNICA EXECUTARII DECORATIUNILOR MINISTREUL INVATAMANTULUI SI STIINTEI EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI 1991


5) UTILAJUL SI TEHNOLOGIA FABRICARII MOBILEI SI ALTOR PRODUSE FINITE DIN LEMN

MINISTERUL EDUCATIEI SI INVATAMANTULUI


6) FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETERII SI TINERETULUI EDITURA ECONOMICA PREUNIVERSITARA BUCURESTI 2002
















Document Info


Accesari: 4917
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )