Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































PERFORMANTE PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCTIILOR UTILIZATE IN EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU

diverse












ALTE DOCUMENTE

Posesorul de bună-credinţă dobândeşte proprietatea fructelor bunului pe care îl posedă
BATRANETE
Preview Assessment: lb engleza
Alegeti raspunsul correct.
Eu am fost sosia lui Nicolae Ceausescu!
Be nice isi intampina clientii cu:
Vorbe
Meditation By George Carlin
Denumire Program : Medicinist Pentru O Zi
Vopsirea tesaturilor din fire naturale si sintetice cu coloranti sintetici

PERFORMANTE PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCTIILOR UTILIZATE IN EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU


Introducere



Tabloul performantelor privind securitatea la incendiu, pe langa parametrii si factorii fundamentali referitori la combustibilitatea si periculozitatea materialelor si substantelor, cuprinde o serie de performante, criterii si cerinte referitoare la proiectarea si executarea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor.

Arhitectura si geometria constructiilor, instalatiilor utilitare 414f56e aferente, precum si echiparea cu mijloace de protectie, se coreleaza cu destinatiile spatiilor construite pentru a asigura realizarea cerintei esentiale de securitate la incendii.

Concepte cheie: securitate la incendiu; cerinta esentiala; reactie si rezistenta la foc; performante ale constructiilor; tipuri de protectie a elementelor de constructii; flux de evacuare; capacitate de evacuare.


REZUMAT


1. NOTIUNI DIN NORMELE INTERNATIONALE REFERITOARE LA SECURITATEA LA INCENDIU


1.1 Termeni:

utilizator : om, animal sau obiect caruia ii este destinata cladirea

exigenta utilizatorului : cumulul de necesitate ce trebuie satisfacuta prin cladire

performanta : comportarea unui produs in raport cu utilizarea;

exigenta de performanta : exigenta de utilizare exprimata in termeni de performanta a produsului;

produs : cladirea in ansamblu ori o parte din aceasta.


1.2. Metode de determinare a performantelor


incercari ; exemple : masurarea temperaturii, constatarea duratei de evacuare, inspectia cladirii (dupa ocupare)

calcul ;exemple : calculul temperaturii in functie de proprietatile termice, etanseitatea la aer, emisia de caldura a aparatelor de incalzire, estimarea duratei de evacuare, dispunerea cailor de evacuare

judecata (analiza), pentru a determina gradul de satisfacere a exigentelor pe experimente.


1.3. Agenti care intervin asupra cladirilor


Dupa natura si originea lor sunt agenti :

externi anvelopei cladirii:

– atmosfera : origine naturala si umana

interni anvelopei cladirii :

- ocuparea cladirii

Natura agentilor : mecanici, electromagnetici, termici, chimici,biologici.


1.4. Exigentele utilizatorului


In norme sunt prevazute 14 categorii de exigente ale utilizatorului: stabilitate, de securitate la foc , de securitate la utilizare, de etanseitate, hidromecanica, de puritate a aerului, acustica, vizuala, tactila, dinamica , de igiena, de adaptare a spatiilor, de durabilitate, de economie.

Exigenta de securitate la foc, exemple:

riscul de producere si propagare a incendiului

timpul de reactie (detectare si sistem de alerta)

timpul de evacuare (/cai de evacuare)

1.5 Parametri de securitate la incendiu


In functie de destinatie (utilizare) cladirile sunt impartite in 14 categorii : transport, industrie,birouri si comert, medicale, de sporturi, cultura, locuinte, servitul mesei (inclusiv preparare), de igiena,de intretinere si spalatorii, de depozitare, service, etc.

Pentru fiecare categorie sunt stabiliti parametri de performanta specifici si sunt precizate nivele acestor parametri de securitate la incendiu.

De exemplu, pentru cladirile rezidentiale sunt stabiliti urmatorii parametri:

timpi de siguranta: de alarmare de alertare, de supravietuire in diverse incaperii sau refugii, de evacuare, de localizare si stingere a incendiului, de propagare la constructiile invecinate.

performanta privind comportarea la foc a intregii constructii si a partilor ei componente: timp de incendiere totala (flash-over), etanseitatea constructiei la aer, compartimentare (suprafata si rezistenta la foc a compartimentului), rezistenta fatadelor si acoperisurilor la propagarea fumului, rezistenta la foc a structurii portante, timpul de siguranta a refugiilor, existenta si performanta dispozitivelor de detectare si alarmare, precum si a serviciului de informare in caz de incendiu, existenta si performanta dispozitivelor de alertare, performanta dispozitivului antifum din cladire, existenta si performanta instalatiei de stingere, durata de siguranta si debitele cailor de evacuare, durata de functionare fara riscuri a ascensoarelor de interventie, accesibilitatea la utilajele de stingere, coloane uscate si alte materiale fixe de stingere, cai de acces pentru pompieri.

performante ale elementelor de constructie si proprietati ale materialelor de constructii: inflamabilitatea, contributia la foc, gradul de propagare a flacarii, gradul de degajare a fumului si gazelor toxice, rezistenta la foc, etanseitatea la propagarea fumului si a flacarii, rezistenta elementelor antifoc.

timpul de interventie al pompierilor (timpul de deplasare).


2. Performante privind securitatea la incendiu a constructiilor utilizate in evaluarea riscului de incendiu.


2.1. Reactia, rezistenta si stabilitatea la foc.


Performanta la foc este modul de comportare a unui produs la actiunea focului in conditiile de utilizare finala (pus in opera).

Clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc se realizeaza potrivit Regulamentului aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 622/2004, republicat in 2007.

Sunt stabilite 7 euroclase privind reactia la foc: A1, A2, B, C, D, E si F. Pentru fiecare clasa sunt stabilite metode de incercare, criterii de clasificare si dupa caz, clasificarea aditionala obligatorie privind degajarea de fum si scantei.

Pentru fiecare clasa sunt stabilite limite minime sau maxime ale criteriilor de reactie la foc.


Criteriile de clasificare privind reactia la foc sunt in numar de 10, cu urmatoarele simboluri:

-delta T – cresterea de temperatura;

- delta m – pierderea de masa;

- t(f) – durata de persistenta a flacarii;

- PCS – puterea calorifica superioara;

- FIGRA – viteza de dezvoltare a focului;

- THR (600 secunde) – caldura totala degajata;

- LFS – propagarea latenta a flacarilor;

- SMOGRA – viteza de emisie a fumului;

- TSP (600 secunde) – emisia totala de fum;

- Fs – propagarea flacarii.


Criteriile de performanta pentru rezistenta la foc sunt in numar de 14, avand urmatoarele simboluri:

- R – capacitatea portanta;

E – etanseitate la foc;

I – izolare termica la foc;

W – radiatie termica;

M – actiune mecanica;

C – inchidere automata;

S – etanseitate la fum;

P sau PH – continuitatea in alimentarea cu curent electric si/sau transmisie de semnal pe durata incendiului;

G – rezistenta la combustie a funinginii;

K – capacitatea de rezistenta la foc a acoperirilor;

D – durata de stabilitate la temperatura constanta;

DH – durata de stabilitate la curba standard temperatura/timp;

F – functionalitatea ventilatoarelor electrice de fum si gaze fierbinti;

B – functionalitatea mijloacelor de evacuare naturala a fumurilor si gazelor fierbinti.

Focul este considerat incendiul standard.


Parametrul de sinteza privind capacitatea unei constructii sau compartiment de incendiu de a rezista in caz de incendiu este gradul de rezistenta la foc.

Gradul de rezistenta la foc este capacitatea globala a constructiei sau a compartimentului de incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu standard indiferent de destinatia sau functiunea constructiei.

Criteriile determinante in stabilirea gradului de rezistenta la foc sunt cumulative:

combustibilitatea: CO (CA 1), C1 (CA2a), C2 (CA2b), C3 (CA2c) si C4 (CA2d);

durata de rezistenta la foc (in ore si minute).

Potrivit ordinului MTCT nr.269/2008 de modificare a ordinelor MTCT si MAI nr.1822/394/2004, proiectantii sunt obligati ca in proiectul tehnic sa inscrie clasa de reactie la foc si informativ clasa de combustibilitate, in functie de destinatia finala.



Corespondenta intre clasele de combustibilitate si cele de reactie la foc este urmatoarea:

CO (CA 1) ----- A1 si A2 (incombustibile si practic),

C1 (CA 2a)-------A2 si B (practic incombustibile si practic neinflamabile),

C2 (CA 2b)-------C (dificil inflamabile),

C3 (CA2c)--------D (mediu inflamabile),

C4 (CA2d)-------- A2 , B, C, D , E si F (usor inflamabile si foarte usor inflamabile).

Clasele de reactie la foc A2 , B, C, D si F se diferentiaza prin combinatii intre criteriile suplimentare s1 , s2 si s3 si criteriile do, d1 si d2 (etanseitate la fum, respectiv durata de stabilitate la temperatura constanta).

Euroclasele de reactie la foc se caracteizeaza prin criteriile de reactie la foc astfel:

A1 : cresterea temperaturii Δ T, pierderea de masa Δ m, durata de persistenta a flacarii-t(f), puterea calorifica superioara-PCS;

A2 : criteriile de la euroclasa A1 + viteza (rata) de dezvoltare a focului-FIGRA, propagarea laterala a flacarilor-LFS, emisia totala de fum-TSP(600s), caldura totala degajata-THR(600s) si picaturi/particule arzande (scantei);

B si C: viteza de dezvoltare a focului-FIGRA, propagarea laterala a flacarilor-LFS, caldura totala degajata-THR(600s), emisia totala de fum-TSP(600s), propagarea flacarii Fs si picaturi/particule arzande (scantei);

D: viteza de dezvoltare a flacarii-FIGRA, propagarea flacarii-FS, emisia totala de fum-TSP(600s) si picaturi/particule arzandei (scantei);

E : propagarea flacarii-FS si picaturi/particule arzande (scantei) :

F : nici o performanta determinata.

Pentru fiecare clasa sunt stabilite limite minime sau maxime ale criteriilor de reactie la foc.

In cazul pardoselilor, produselor termoizolante pentru tubulatura liniara, acoperisurilor si invelitorilor, sistemelor de control a fumului si cablurilor electrice se utilizeaza clase de reactie la foc specifice.

Conditiile minime pentru incadrarea constructiilor in grade de rezistenta la foc sau nivele de stabilitate la foc sunt stabilite in Normativul de siguranta la foc a constructiilor – P118-99. In normativ sunt precizate si elementele de constructii care nu se iau in calcul (pardoseli, tamplarie, finisaje etc).

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei a lansat in ancheta proiectul noului Normativ de securitate la incendiu a constructiilor, Partea I, prin care se comaseaza prevederile normativelor P 118, NP 086-2005, I 8/2- 2002 si ale Ghidului GP 063-2001. Partea a II-a a noului normativul, referitoare la instalatiile de stingere a incendiilor, este in faza studiului de fezabilitate.

Timp de peste cinci decenii in proiectarea constructiilor s-au utilizat cele 5 grade de rezistenta la foc: I, II, III, IV si V. in ordine descrescatoare a rezistentei la foc. Criteriile de performanta la foc sunt prezentate in Anexa nr.1.Pentru fiecare criteriu sunt precizati principalii factori de determinare.

In normativul P 118, in 2008, s-a introdus notiunea ,,nivel de stabilitate la foc” care inlocuieste expresia „grad de rezistenta la foc”.

Sunt 5 nivele de stabilitate la foc I; II; III; IV si V.

Elementele de constructii rezistente la foc sunt clasificate in functie de criteriile de performanta privind reactia la foc, simbolizate astfel: R; REI; EI; E; W; S; C si K. Incercarile de rezistenta la foc se fac potrivit standardelor din seria SR EN 1363 la 1369. Se au in vedere exclusiv elementele de constructie structurale principale.


Conditiile minime pentru incadrarea constructiilor in nivele de stabilitate la foc, sunt:


Tipul elementelor de constructie Nivelul de stabilitate la foc

I II III IV V

1. Stalpi R 180 R 120 R 60 R 30 R 15

2, Pereti portanti, diafragme REI 180 REI 120 REI 60 REI 30 REI 15

3. Pereti interiori neprotejati   EI 30 EI 30 EI 15 EI 15

4. Pereti exteriori neprotejati   EI 30 EI 30 EI 15 EI 15

5. Grinzi, ferme, nervuri R 60 R 45 R 30 R 15

(R 30)

6. Plansee, acoperisuri terasa REI 60 REI 45 REI 30 REI 15

(REI 30)

7. Contravantuiri: sarpanta

acoperisurilor fara pod R 45 R 30 R 15

(R 30) (R 15)

8. Panouri de invelitoare si suportul

continuu al invelitorii combustibile

(in afara de tabla goala) REI 15


Nota: Cifrele din paranteze corespund cladirilor si compartimentelor in care densitatea sarcinii termice nu depaseste 840 MJ/m. p., cu exceptia cladirilor inalte, foarte inalte sau cu sali aglomerarate ori cu persoane ce nu se pot evacua singure.

Incadrarea in nivele de stabilitate la foc ( grade de rezistenta la foc )se face in functie de elementul de constructii avand criteriile de performanta cele mai defavorabile.

Ridicarea nivelului de stabilitate la foc se poate face prin imbunatatirea criteriilor elementelor de constructii cele mai defavorabile, prin masuri de inlocuire a materialelor sau prin protectia antifoc a elementelor respective.

In cazul producerii unui incendiu, structura portanta principala a unei constructii (formata din pereti, stalpi, plansee si alte elemente de rezistenta), trebuie sa-si mentina stabilitatea la foc pentru a asigura:

securitatea utilizatorilor pentru o perioada normala de timp, cat se presupune ca acestia raman in cladire, precum si securitatea fortelor de interventie;

evitarea prabusirii cladirii;

indeplinirea functiilor specifice ale produselor pentru constructii cu rol in satisfacerea cerintei esentiale ,,securitatea la incendiu” pe o perioada de timp normala.

Perioadele de timp normale sunt precizate in reglementari tehnice specifice.

La cladirile inalte – peste 28 m si foarte inalte – peste 45 m. stabilitatea la foc trebuie sa fie mai mare decat la cladirile cu sali aglomerate (150 persoane sau 200 la parter) si/sau cu aglomerari de persoane (50 persoane sub 4 m2/pers.).

Stabilitatea la foc sau capacitatea portanta la foc ( R ) a constructiilor depinde si de categoriile de importanta a constructiilor, clasificare ce se face in functie de complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, precum si dupa considerente economice.

Categoria de importanta constructiei poate fi: redusa (D), normala (C), deosebita (B) sau exceptionala (A), sau clasele IV-I.

Timpul normat de stabilitate la foc creste pe masura cresterii nivelului categoriei de importanta.

Categoria de importanta se stabileste de proiectant, iar clasa de importanta se stabileste prin reglementari tehnice pe baza unor criterii specifice.

Coeficientul de importanta a constructiei /structurii luat in calculul actiunilor in starea limita ultima (prabusire), asupra acesteia, pentru clasele de importanta 1, 2, 3 si 4 are valoarea de 1,4; 1,2; 1,0 si 0,8 (forte, incarcari, acceleratii, deformatii) sunt parametre variabile si accidentale, iar efectele lor se exprima in termeni de efort (sectional, unitar) de deplasare si /sau de rotatie. Actiunile sunt statice si dinamice.


2.2.Amplasarea si conformarea la foc a constructiilor.


Amplasarea constructiilor se poate face in diferite variante:

comasate sau grupate la distante nenormate, pe compartimente de incendiu;

independente si dupa caz, compartimentate;

- la distante de siguranta intre constructii.

Se tine seama de: limitele stabilite pentru compartimentarea ariilor maxim admise functie de destinatie, gradul de rezistenta la foc cel mai avantajos, riscul de incendiu si numarul de niveluri cel mai mare (suma ariilor constante efective).

Distantele de siguranta erau stabilite in raport cu gradul de rezistenta la foc si se stabilesc in functie de nivelul de stabilitate la foc. Pentru categoriile de pericol de incendiu A sau B (BF3a,b) distantele se majoreaza cu 30%, fara a fi mai mici de 15 m.

Conformarea la foc a constructiilor se realizeaza prin:

zonarea sau alocarea zonelor cu pericol ridicat, indeosebi de explozie;

limitarea propagarii fumului si focului in afara compartimentelor de incendiu si protejarea vecinatatilor;

separarea antifoc in interiorul constructiei pentru a nu periclita viata utilizatorilor;

dispunerea functiilor periculoase in zone distincte ale cladirilor mixte;

compartimentarea antifoc a ariilor constante admise;

recomandarea prevederilor elementelor de separare rezistente la foc in interiorul compartimentului de incendiu;

protectia impotriva descarcarilor electrice atmosferice.

Criteriile de performanta privind siguranta la foc si principalii factori de determinare a acestora sunt prezentati in Anexa nr. 1.


2.3. Alcatuiri constructive avand ca obiective securitatea la incendiu.


Constructiile si elementele de constructii, in general se alcatuiesc si se realizeaza astfel incat sa nu favorizeze aparitia si propagarea incendiilor, adica sa asigure securitatea la incendiu ori sa aiba siguranta la foc necesara, prevazuta de reglementarile tehnice.

Principalele modalitati sunt:

sistematizarea si alcatuirea spatiilor in raport cu natura si gravitatea riscurilor, pentru a preintampina aparitia si propagarea incendiilor;

evitarea golurilor interioare din elementele de constructii si intreruperea continuitatii acestora cu materiale incombustibile, folosind solutii tehnice si materiale adecvate pentru:

- plafoane suspendate,

galerii si canale,

cosuri si tubulaturi,

finisaje,

pereti cortina,

case de scari,

incaperi de depozitare,

incaperi pentru instalatii utilitare,




spatiile cu pericol de explozie.


sistematizarea retelelor de transport fluide periculoase si evitarea pozarii retelelor cu pericol de explozie in acelasi galerii si canale;

etansarea antifoc a golurilor de trecere prin elemente de constructii;

asigurarea evacuarii fumului si gazelor fierbinti.

Pentru prevenirea si eliminarea riscului de explozie se urmareste:

l        limitarea cantitatilor de substante cu pericol de explozie;

l        ventilarea/exhanstarea/presurizarea;

l        realizarea suprafetelor de comprimare;

l        asigurarea rezistentei mecanice a elementelor de constructii la suprapresiune ori la suflul exploziei;

l        zonarea ariilor pe categorii de pericol de explozie si delimitarea zonelor;

l        prevenirea si/sau limitarea surselor potentiale de initiere a exploziei;


In vederea limitarii propagarii focului si fumului se folosesc dupa caz, elemente de constructie: antifoc – AF; rezistente la foc – RF; rezistente la explozie – RF; etanse la foc – EF.

Ca elemente antifoc AF se utilizeaza: pereti antifoc; usi, obloane si cortine antifoc; incaperi tampon antifoc, tamburi deschisi antifoc (cu sprinklere sau drencere); plansee antifoc, pereti virtuali etc.

Clasa de rezistenta la foc a unui produs pentru constructii se exprima prin simboluri literale ( R, E, I, W ), perioade de timp in minute ( 10,15, 20, 30, 45,60, 90, 120, 180, 240 sau 360 ) si simboluri literale complementare ( M, S, C, G, F si/sau altele).

Evacuarea fumului si gazelor fierbinti, adica a afluentilor procesului de ardere se poate face prin:

tiraj natural;

desfumare mecanica;

introducere de aer;

suprapresiune.


2.4.Asigurarea evacuarii in caz de incendiu.


Asigurarea evacuarii si salvarii persoanelor in caz de incendiu, in conditii de siguranta constituie o cerinta esentiala sau vitala.

Caile de evacuare trebuie sa fie sigure. Ele sunt normale, dar pot fi si speciale.

Caile de evacuare dintr-o cladire sau compartiment de incendiu se caracterizeaza prin:

numarul de cai;

gabaritul fiecarei cai;

starea normal libera, exceptii cele incendiate;

iluminatul natural;

iluminatul de siguranta.

Conditii privind elementele cailor de evacuare:

usi cu deschidere in sensul fluxului de evacuare,

scari interioare, inchise si deschise;

scari exterioare deschise;

holuri, coridoare cu lungime limitata (10 m);

tuneluri de evacuare, cu lungime maxima de 200 m;

terase si curti interioare;

inaltimea libera maxim 2,oo m;

spatii (refugii) de supravietuire;

marcarea cailor de evacuare;

Capacitatea de evacuare trebuie sa acopere numarul de persoane ce necesita a fi evacuate operativ in caz de incendiu.

Dimensionare: F = , in care:

F – numarul de fluxuri de evacuare;

N – numarul de persoane;

C – capacitatea normata a unui flux.

Latimea libera pentru: 1 flux ↔ 0,8 0 m, 2 fluxuri ↔ 1,10 m; 3 fluxuri ↔ 1,60 m; 4 fluxuri ↔ 2,10 m si 5 fluxuri ↔ 2,50 m (maxim).

Viteza medie de evacuare: 0,4 m/s pe orizontala; 0,3 m/s pe verticala.

Asigurarea evacuarii utilizatorilor in conditii de siguranta este o cerinta prioritara.


2.5. Timpii de siguranta la foc

Timpii de siguranta la foc sunt :

de siguranta a refugiilor – Tsr

de siguranta a ascensoarelor de interventie – Tsai

de dezvoltare libera a incendiului – Tdei

In functie de pericolul de electrocutare, conform STAS 8275 sunt medii:

foarte periculoase : umiditate U >97% si temperatura t > 35o C

periculoase : 75 U < 87 %; t < 35o C



putin periculoase : U ≤ 75 %; 15 < t <35o C.

In mediile cu pericol de explozie se folosesc de regula instalatii, aparatura si utilaje electrice care trebuie protejata antiex. Vezi pct.3.1 din Capitolul 5.

Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor

Pentru protectia eficienta impotriva incendiilor in activitatea de dotare cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor se tine seama de urmatoarele conditii:

  • controlul riscurilor de izbucnire, dezvoltare si propagare a incendiilor;
  • compatibilitatea intre mijloace si intre acestea si mediu;
  • complementaritatea intre mijloace si forte,
  • raportul optim intre mijloace automate si cele manuale,
  • corelarea intrarii si mentinerii in functiune la timpii de siguranta si timpii operativi,
  • prevederea posibilitatii alimentarii instalatiilor de stingere din mijloace mobile, inclusiv coloane uscate,
  • posibilitatea de efectuare a intretinerii si reparatiilor,
  • utilizarea numai a mijloacelor omologate, avizate si agrementate tehnic,
  • intocmirea instructiunilor si a schemelor de stingere.

Principalele categorii de mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor sunt destinate pentru:

dotarea serviciilor de pompieri ( autospeciale, nave, trenuri, aeronave, motopompe, ambulante etc.)

intreruperea procesului de ardere (apa, spumanti, pulberi stingatoare, abur, gaze inerte, agenti stingatori sau neutralizatori speciali)

protectia personalului de interventie ( echipament, aparate si masti de protectie a cailor respiratorii, centuri, scule, aparatura de comunicatii mijloace de iluminat etc.)

Necesitea echiparii cladirilor cu instalatii automate de prevenire si stingere a incendiilor poate fi determinata si printr-o metoda matematica de evaluare a riscului de incendiu.

Instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor se executa conform normativelor I 18/2-02 si NP 086-05.


4. Cauze generatoare de incendii


Potrivit prev. art. 1 al. 2 lit d din L 307/2006 prin cauza de incendiu se intelege ,,suma factorilor care concura la initierea incendiului” suma care consta, de regula, din 4 elemente :

imprejurarile determinante care au dus la izbucnirea incendiului.

Surse de aprindere pot fi :

de natura termica prin efectul termic (caldura prin contact sau radiatie): obiecte incandescente, aparate termice ( de incalzire), efectul termic al curentului electric, cosuri de fum;

de aprindere spontana : autoaprindere chimica, fizico-chimica, biologica;

de natura mecanica : scantei mecanice, frecare;

Prin cauza de incendiu, conform art. 1 al.(2) lit.,,d” din Legea nr. 307/2006, se intelege ,,suma factorilor care concura la initierea incendiului, care consta, de regula, in sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum si imprejurarile determinante care au dus la izbucnirea acestuia”.

Imprejurarile determinante pot fi grupate in doua categorii mari: tehnice si de natura umana. Un anumit procent raman nedeterminante.

Sursele de aprindere si imprejurarile s-au tratat in Tema 2 pct.3.2.

Cercetarea cauzelor producerii incendiilor se face utilizand metode, procedee si mijloace specifice.

Riscul de incendiu poate fi determinat si in raport cu cauza de incendiu prin construirea unor modele fizico-matematice pe baza unor relatii matematice in care intra produsul probabilitatilor celor 4 elemente ale cauzei carora le sunt asociate probabilitatile de simultaneitate.

In raport cu cauzele generatoare, o categorie aparte sunt cele datorate actiunilor intentionate (voluntare) a caror frecventa pe plan mondial este intr-o crestere alarmanta.

Nivelul riscului de arson se poate determina printr-o metoda specifica de punctaj a unei game largi si diverse de conditii tehnice, economice, sociale si chiar politice, ce pot avea legatura cu obiectivul analizat. Metoda este prezentata in Anexa 7.


5. Natura si marimea consecintelor


Natura consecintelor incendiilor se constata prin identificarea agentilor (termici, chimici, electromagnetici, biologici, psihologici) generatori ai efectelor negative ale acestora asupra potentialului uman si material expus sau periclitat. Vezi Anexa nr. 2.

Impactul se estimeaza prin:

-numarul victimelor omenesti,

- pierderile materiale directe si indirecte,

- efectele remanente ale poluarii mediului,

- costurile recuperarii.


6. Capabilitatea interventiei operative


Capabilitatea interventiei operative a serviciilor de pompieri este data in general de respectarea criteriilor de performanta privind organizarea si functionarea acestor servicii, elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate prin ordin al ministrului de resort.

Sunt stabilite criterii generale, criterii de ierarhizare, criterii operationale si criterii privind dotarea, diferentiate pentru serviciile de urgenta profesioniste, private sau voluntare.

Criteriile operationale stabilite sunt : timpul de alertare, timpul de raspuns, raza medie a raionului (sectorului) de interventie si viteza medie de deplasare.

Pentru serviciile profesioniste:

- timpul de alertare : 1 – 3 minute;

- timpul de raspuns : 5 – 15 minute la obiectivele cu risc ridicat; 5 -25 minute in localitate; 15 – 35 minute in raionul de interventie.

- raza raionului de interventie : 15 – 39 de Km.

- viteza medie de deplasare: 60 Km/ora

Timpii operativi de interventie sunt:

- de alarmare T1

- de alertare T2

- de deplasare T3

- de intrare in actiune a fortelor concentrate T4

- de raspuns T5 (T5 = T2+T3+T4)

- de incepere a interventiei T6 (T6= T1+T5)

- real de evacuare T7

- de localizare T8

- de stingere T9

- de inlaturare a efectelor negative ale incendiului T10

- de interventie T11 (T11=T7+T8+T9+T10)

- de retragere T12

- de ocupare a fortelor si mijloacelor T13 (T13=T5+T11+T12)

- total de dislocare a fortelor si mijloacelor T14   (T14=T3+T13)

Definirea timpilor operativi de interventie se regaseste in Anexa nr. 3


7. Securitatea la incendiu – cerinta calitativa a constructiilor


In vederea asigurarii cerintei esentiale de securitate la incendiu prevazute de dispozitiile legale privind calitatea constructiilor, conform prevederilor HG nr. 622/2004, republicata, constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat, in cazul izbucnirii unui incendiu:

a)      stabilitatea elementelor portante ale constructiei sa poata fi estimata pentru o perioada determinata de timp;

b)      aparitia si propagarea focului si fumului in interiorul constructiei sa fie limitate;

c)      propagarea incendiului la constructiile invecinate sa fie limitata;

d)      utilizatorii sa poata parasi constructia si sa poata fi salvati prin alte mijloace;

e)      sa fie luata in considerare securitatea echipelor de interventie.

Se constata ca securitatea la incendiu a constructiilor prin conditiile mentionate este strans legata de factorul timp, masurat din momentul producerii incendiului.

Cerinta esentiala, potrivit Legii nr. 608/2001, republicata in 2008, este cerinta (nevoia) care are in vedere protectia sanatatii, securitatea utilizatorilor, protectia animalelor domestice, a proprietatii si a mediului, asa cum este prevazuta de actele normative in vigoare.

Securitatea la incendiu este interconditionata reciproc cu alte cerinte esentiale cum sunt: rezistenta mecanica si stabilitate (prabusire, deformatii importante ale structurii portante, distrugeri determinate de evenimente accidentale etc.) si siguranta in exploatare (sa nu prezinte riscuri inacceptabile de accidentare, precum ardere, electrocutare, ranire ca urmare a unei explozii etc).





loading...











Document Info


Accesari: 5124
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )