Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































Trandafir pierdut

diverse












ALTE DOCUMENTE

10 idei romantice
Draga mea Veronica
30 de lucruri care il enerveaza pe BILL
10 semne ca nu te pricepi sa saruti
in prapastie
A day in the life of a Romanian farmer
ACVARIUL
Preview Assessment: lb engleza
TEST ALPINISM
Cultura Starčevo-Cris


Trandafir pierdut





nceput de decembire, iarna se asternuse de mult peste micul oras, iar pregatirile pentru sarbatorile ce aveau sa vina erau aproape gata. Bradul din centrul orasului tocmai era 21221f51v amplasat si împodobit.

Rose privea cum fulgii i se topesc în palma ei calda.

Era o zi neobisnuit de frumoasa, parca toate grijile disparusera, parca se simtea în afara timpului, visand ca un copil la sarbatorile ce aveau sa vina. Ea statea fara sa'i pese de cei care treceau pe langa ea.

Dar deodata ceva îi distrase atentia : ramase ingrozita fara sa mai poata faca vreo miscare, atunci cand vazu ca bradul cel mare se indreapta chiar spre ea. Într'o fractiune de secunda un necunoscut o împinse si amandoi cazura pe asfaltul rece. Se auzii si zgomotul asurzitor produs de caderea bradului ce înspaimanta lumea din imprejurimi. Bradul cazuse chiar in locul unde Rose statea. Necunoscutul ii salvase viata. Acum cei doi stateau intinsi pe asfalt si se priveau ochi in ochi, fara sa faca vreun gest, parca ceva se intamplase si lor nu le mai venea sa se ridice.

Oamenii se stransera in jurul lor, intrebandu'i daca sunt teferi.

Rose se ridica ametita, ajutata de necunoscutul ce'i salvase viata.

Te simti bine? o intreba el .

Rose era prea ametita ca sa mai poata spune ceva, lumea din jurul ei o tulbura si mai rau. Ca sa scape de multimea din jur, necunoscutul spuse :

O cunosc pe ...

Rose.

Da, Rose! Lasa'ma sa te conduc pana acasa!

Scapati de ochii curiosi ai oamenilor, încet, încet, Rose îsi reveni.

Cine esti? Si .... unde mergem ?

Ma numesc Jack, Rose!

Îmi stii numele! Am crezut ca ....

Ca l'am uitat? Nu as putea sa uit un nume asa frumos.

Ea zambii si zise : - Dar totusi, unde mergem?

Pai, oriunde vrei tu ... ma las condus de tine.

Jack?

Da, Rose!

Ne'am mai întalnit vreodata?

Nu cred ... numele tau .. mi'ar fii ramas in minte.

Jack?

Da, Rose!

Ia'ma in brate! Mi'e frig!

Asa s'au plimbat toata ziua prin locuri retrase ca doi îndragostiti. Seara, el o conduse acasa, dar parca ceva îi tinea pe loc si nici unul dintre ei nu putea pleca. Atunci el o lua in brate si usor, usor buzele lor se apropiara printr'un sarut.

Imi pare rau .... nu ar fii trebuit , dar nu stiu ...



Shht ! [Rose ii puse degetul la gura] Nu trebuie sa zici nimic.

Ea zambii si îi soptii la ureche : "credeam ca nu o sa mai apari vreodata".

Acum trebuie sa plec ... am stat destul pe afara ...

Asa se despartira, fiecare luand'o usor pe drumul sau catre casa.

În noaptea aceea, lumina lunii patrunse în camerei ei, stelele pareau îngeri pazitori ce'i vegheau visele, iar luna era calauza ce o indruma spre lumina. Noaptea se sfarsii repede, iar razele soarelui încet patrunsera în camera, trezind'o pe Rose.

Se trezii buimacita si avu se senzatia ca tot ce se întamplase cu o zi în urma fusese un vis, dar cand iesii afara din casa îl vazu pe Jack .

Uimita zise :

De cand esti aici ?

Sa zicem ca nu de mult timp .... Ce s'a intamplat aseara?

Aseara ... totul parea a fii un vis .

Este un vis, un vis devenit realitate, îi raspunse Jack.

Dar ...

Stiu si mie mi se pare prea brusc, dar e un vis frumos ce nu vreau sa'l pierd.

Rose zambii : - Hai cu mine! Sa ne plimbam, ca ieri!

Hai! Ah ... era sa uit, acesta este pentru tine!

Si'i darui un trandafir alb ce'l tinuse ascuns la spate.

Ce pot sa zic ... un trandafir pentru un trandafir! completa Jack


Aici mi'am pastrat toate amintirile: de la jucariile preferate la carti si scrisori. Cand vin aici, uit de toate grijile, dar acum te am pe tine si vreau sa impart casuta mea cu tine, amintirile mele cu tine.

Rose lasa trandafirul acolo, si'l puse intr'o cutie, iar fiecare lucru ce ii lega era pastrat in casuta aceea.



Trecusera aproape 2 ani de cand iubirea celor 2 se infiripase. Era o zi ploaioasa de toamna. Rose statea inchisa in camera ei si plangea. Jack nu mai era omul de care se indragostise, incepuse sa nu mai aiba incredere in ea si sa creada doar minciunile celor din jur.

Saptamanile treceau si cei doi nu reuseau sa mai fie fericiti impreuna, nici macar o zi. Certurile apareau la fiecare pas, iar Rose era din ce in ce mai nefericita. Ii era greu sa vada cum visul frumos se sfarseste chiar sub ochii ei. Jack hotarase sa rupa orice legatura cu ea, ne mai vrand sa o vada.

Toamna plecase lasand loc iernii sa'si asterne tinutul peste micul oras. Se implineau doi ani de cand dragostea lor se infiripase.

Rose se plimba singura prin parc, privind absenta in jur. Din obisnuita ajunse la casuta amintirilor. Locul era pustiu, Jack nu mai trecuse pe acolo de cand se certasera.

In casuta, prin multe alte lucruri gasi cutia cu primul trandafir . Ramase uimita cand deschise cutia si observa ca trandafirul se pastrase intact, pana cnad si mirosul se mai putea simtii.

Din greseala, se intepa in trandafir, iar cateva picaturi de sange cazura pe acesta, impregnandu'se. Trandafirul se ofili brusc, ca si dragostea celor doi. Rose suspina.

Inainte de a pleca, ea scrise pe capacul cutiei :

" Te'am iubit! Dar poate e mai bine asa,

Destinul ne va rezerva si altceva!" .

Puse la loc cutia si pleca, lasand in urma tot ce a fost.








loading...











Document Info


Accesari: 1737
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )