Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





Factorii care determina productia agricola

agricultura

loading...









ALTE DOCUMENTE

PROIECT Disciplina Ampelografie
ERBICIDE UTILIZATE PENTRU COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURI PROTEJATE DE PLANTE LEGUMICOLE
Capitalul
Cum trebuie sa arate un pom corespunzator pentru plantare :
Biodiversitatea agricola
Manual privind Bunele conditii agricole si de mediu (destinat functionarilor APIA)
PORUMBUL (semitimpuriu)
DEFINITIA SI IMPORTANTA VITICULTURII
Scoala pomicola in pomicultura
Planificarea si organizarea plantatiilor viticole

Factorii care determina productia agricola

Factorii ecologici constituie totalitatea factorilor din condiŃiile de mediu, care condioneaza cresterea si dezvoltarea plantelor. Factorii de vegetaŃie sunt elemente ale mediului natural care intervin activ in viaŃa plantelor, determina existenŃa acestora si capacitatea lor de sinteza a materialului vegetal. Prin elementele pe care le conŃin, factorii ecologici, condiŃioneaza arealele speciilor si randamentele pe unitatea de suprafaŃa.

Avand condii foarte variate de clima si sol, Ńara noastra are o flora diversificata si bogata. Din zona de stepa si pana in cea montana se intalnesc felurite specii ierboase si lemnoase, plante care cresc spontan si un numar insemnat de plante cultivate.

Nivelul producŃiei vegetale este condiŃionat de urmatorii factori:

1) factorii ecologici cuprind:

- factorii climatici: lumina, temperatura, precipitaŃiile, aerul si vantul.

Cunoasterea relaŃiei planta factori climatici sta la baza zonarii ecologice a speciilor, a soiurilor si hibrizilor. Prin tehnologiile de cultivare se cauta imbunataŃirea acestor factori, reducerea efectului lor negativ prin masuri culturale si crearea de genotipuri pentru specificul climatic din diferite zone ale Ńarii.

Lumina. In procesul de fotosinteza, cu ajutorul clorofilei, energia luminii solare este folosita in sintetizarea substanŃelor organice din plante. Asupra fotosintezei plantei au influenŃa: intensitatea, calitatea luminii si durata de iluminare.

Intensitatea luminii condioneaza parcurgerea fazelor de vegetie (cresterea, inflorirea, fructificarea) la cereale, calitatea si conŃinutul de zahar la sfecla pentru zahar si cel de amidon la cartof si producŃia plantelor. Sunt plante adaptate la intensitaŃi luminoase mai ridicate plante de lumina (sfecla de zahar, floarea soarelui, bumbacul etc.) si plante de cultura cu un aflux mai mic de lumina plante de umbra (inul pentru fibre).

Calitatea luminii. Componentele ei spectrale influenŃeaza cantitatea si calitatea recoltei. S-a constat ca sub acŃiunea razelor rosii si galbene se sintetizeaza, in special, hidraŃi de carbon, iar in cazul razelor albastre mai multe substanŃe proteice.

Durata iluminarii. Lungimea zilei este specifica fiecarei plante ca rezultat al adaptarii la condiile de formare. Sunt plante de zi scurta: soia, fasolea, tutunul, orezul, porumbul, sorgul, meiul etc., cele originare din latitudini sudice, fructifica la inceputul toamnei si plante de zi lunga care fructifica vara: graul, orzul, ovazul, secara, inul, mustarul, cartofii timpurii etc. (L.S. Muntean si colab. 2003).

Caldura. CerinŃele plantelor pentru caldura variaza in funie de specie, soi sau hibrid si cu fazele de vegetie. In timpul cresterii si dezvoltarii plantelor este important ca variaŃiile de temperatura sa se incadreze in variaŃiile de regim, iar limitele minime sa nu scada sub pragurile biologice. Acestea se considera cel puŃin temperatura minima de germinaŃie, respectiv 5sC limita peste care plantele asimileaza.

Cunoasterea temperaturii minime de germinare are importanŃa in stabilirea perioadei de semanat astfel: graul, orzul, orzoaica de primavara, ovazul, borceagul, mazarea se pot semana la 1-4sC in sol; bobul, lupinul si macul la 3-5sC; soia, floarea soarelui la 6-8sC; porumbul la 8-10sC; fasolea si bumbacul la 10-11sC; orezul si meiul la 11-12sC etc.

In urmatoarele faze de crestere, plantele au nevoie de o temperatura minima denumita zero biologic. La plantele originare din climat temperat (graul, secara, orz, ovaz) zero biologic este considerat 5sC, iar la plantele originare din climatul cald 8-10sC.




Un indice de evaluare a necesarului de caldura este constanta termica sau suma de grade, reprezentand insumarea temperaturilor medii zilnice (active) din intreaga perioada de vegetie sau pentru anumite faze. (L.S. Muntean si colab, 2003).

Aerul. ViaŃa plantelor este dependenta de componentele aerului atmosferic si al celui din sol. Aerul din sol influenŃeaza cresterea sistemului radicular al plantelor si viaŃa microorganismelor.

Apa. Necesarul de apa este diferit pe parcursul perioadei de vegetaŃie. Pentru a germina cerealele absorb 40-60% din greutate, iar leguminoasele 80-120%. Sunt perioade in care de consumul de apa depinde foarte mult evoluŃia plantelor, acestea sunt denumite faze critice (la grau, orz, ovaz- impaiere-inspicare si formarea bobului; la porumb inspicare-formarea bobului; la floarea soarelui inaintea formarii calatidiului). Raportul intre cantitatea de apa consumata si substanŃa uscata sintetizata reprezinta coeficientul de transpiraŃie sau consumul specific de apa. Coeficientul de transpirie la aceeasi planta este influenŃat de potenŃialul de fertilitate a solului, condiile de clima si varsta plantei.

- factorii edafici sunt legaŃi de sol: textura, structura, apa freatica, microorganismele din sol, substanŃa organica, chimismul solului etc.

Nivelul recoltelor este influenŃat in mod determinant de fertilitatea naturala a solurilor si de masurile agrofitotehnice care se intreprind pentru imbunataŃirea acestei fertilitaŃi. Masurile culturale aplicate asupra solului, asigura plantelor condiŃii de vegetaŃie pentru recolte optime sau eficiente economic.

- factorii biotici constituie un grup eterogen de factori legaŃi de acŃiunea organismelor vii.

In relatia plantelor de cultura cu factorii biotici sunt microorganismele din sol (cele simbiotice, patogene, etc), insectele daunatoare, buruienile si alte organisme care au influenta asupra palntelor cultivate.

2) factorii biologici (soiul/hibridul si valoarea culturala a materialului de semanat) - influenŃeaza calitativ si cantitativ producŃia prin intermediul informaŃiei genetice pe care o poseda soiul sau hibridul cultivat. Fiecare soi sau hibrid poseda un anumit potenŃial de producŃie care constituie obiectivul principal de valorificare, al producatorului agricol in condiŃii de eficienŃa economica.

3) factorii tehnologici influenŃeaza produia agricola prin tehnologia aplicata, corelata cu cerinŃele fiziologice ale plantelor in anumite condii de mediu.

4) factorii social-economici - prin optimizarea tuturor acestor factori amintiŃi se poate mari capacitatea de producŃie a plantelor (productivitatea), favorizand unul sau mai mulŃi factori de productivitate de care planta dispune.

Factorii ecologici acŃioneaza asupra plantelor concomitent si in interaiune cu intensitaŃi diferite pe fazele de vegetaŃie. EvoluŃia acumularii vegetale (parcurgerea fazelor de vegetaŃie si durata acestora), este legata strans de evoluŃia si intensitatea factorilor ecologici.

Expresia generala a produiei agricole este:

Y = NxBxM, in care:

Y recolta sau rezultatul economic final;

N capacitatea naturala de produie a terenului; B capacitatea biologica de fotosinteza a plantei;

M cantitatea si calitatea muncii vii si materializate in agricultura si din ramurile care participa la obŃinerea recoltei (D. Teaci, 1980, Gh. Bilteanu, 1998).

Cunoasterea si dirijarea factorilor enunŃaŃi creeaza condiŃii de sporire cantitativa si calitativa a producŃiei agricole vegetale.




Document Info


Accesari: 1490
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )