Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































PROIECT Disciplina Ampelografie

agricultura




Universitatea de Stiinte Agricole si

Medicina - Veterinara

Cluj-Napoca




Facultatea de Horticultura

PROIECT

Disciplina Ampelografie

Student: UNGURIAN LAURIAN

HORTICULTURĂ V

GRUPA

TEMA PROIECTULUI

Infintarea unei plantatii viiticole in localitatea Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, pe o suprafata de 255 ha, soiuri pentru vinuri albe superioare. Tehnologia de cultura se va orienta spre sistemul clasic jos, combinat vinticol.

CAPITOLUL I

IMPORTANTA

Viticultura este un sector important in cadrul economie nationale, in primul rand prin suprafata pe care o ocupa. Avand in vedere si faptul ca strugurii consumati in stare proaspata furnizeaza organismului cantitati de glucide, acizi organici, cat si saruri sub forma unor asimilabile, sublineaza in mare masura importante cultivarii de vita de vie in toate zonele unde acesta este posibila.

Vinul la randul lui precum si alte produse obtinute pe baza de struguri sau vin (vinuri spumante, distilate invechite ) au un aport insemnat in satisfacerea necesarului de componente biochimice pentru organismul uman

Importante sunt vinurile prin alcoolii pe care ii contin si care au actiuni inhibitoare asupra organismelor patogene al caror mediu de viata in inhiba. Cura de struguri ajuta la dezinfectarea organismului si regleaza refacerea functiilor metabolice pana la optimum. Acestea sunt cateva din caracteristicile benefice ale componentelor strugurilor si a produselor obtinute prin prelucrarea lor .

Se urmareste deci a se estinde cultura vitei de vie in scopul obtineri strugurilor pentru masa si calitate superioara dar si pentru struguri de vin ocupand suprafete mari in diferite zone ale tarii.

CAPITOLUL II

STUDIUL CLIMATIC
2.1. Conditiiless climatice

Productia si dezvoltarea speciilor de vita de vie este deteriminata de conditiile climatice. Numai acele specii viticole se dezvolta bine, normal care pot sa se adapteze conditiilor de clima. Bazinul viticol este strajuit in mare parte de dealuri, in parte de Nord-Est, se afla un lant de munti cere creaza in apropierea lor o clima specifica regiunii muntoase si cu precipitatii bogate.

Verile sunt scurte si calduroase, iernile sunt lungi, nu prea geroase.

In unii ani toamnele sunt lungi si calduroase , ceea ce permite prelungirea vegetatiei vitei de vie pana toamna tarziu. Factori care determina climatul bazinului viticol Bistrita sunt :

temperatuta, precipitatiile, nobulozitatea si insolatia, umiditatea relativa si accidentele climatice. Toate acestea vor fi analizate, datele fiind luate de la statia meteorologica a S.C.P.P Bistrita. Se vor analiza datele privitoare la perioada cuprinsa intre anii 1989-1998.

2.2. Temperatura

Temperatura este unul din factorii principali deoarece de ea depinde reusita culturilor viticole din zona.

Din analiza temperaturii medii lunare pe perioada 1989-1998 se observa ca luna cu temperatura medie ceea mai coborata de -2,4 oC este in luna ianuarie. Media cea ma mica s-a inregistrat in luna februarie a anului 1994 fiind de - 7,2 oC.

Temperatura medie lunara pe perioada 1989-1998 in grade Celsius

Luna

Anul

Media lunara

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembri

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Media anuala

Pe langa temperatura medie si lunara au rol important in desfasurarea normala a proceselor de crestere si dezvoltare a vitei de vie, temperaturile extreme inregiatrate in cursul anului. Variatia temperaturilor minime si maxime difera de la un an la altul si de la luna la luna dupa cum se observa in tabelul unu.

Se observa o mare variatie a temperaturilor in luna ianuarie pe cand temperaturile medii pe cei zece ani de studii din luna iulie inregiatreaza variatii mici de la un an la altul. Trecerea de la iarna la primavara se face brusc de le -1,5 oC cat este media in timpul iernii 8,58 oC cat se inegistraza in medie primavara.

Intr-adevar datele respective arata ca cea ma scazuta temperatura minima absoluta de -21,5 oC a fost inregistrata in luna decembrie 1998 si in luna noiembrie 1997, iar cea mai ridicata maxima absoluta de plus 34,2 oC s-a inregiatrat in luna august 1995.

Se trage concluzia ca cea mai calduroasa este luna august iar cea mai friguroasa este ianuarie.

Gerurile nu prea aspre, dar totusi frecvente produc in unii ani pagube, mai ales acolo unde nu s-au aplicat masurile agrotehnice corespunzatoare.

Daca trecerea de la toamna la iarna se face prea brusc, apare pericolul degerarii tesuturilor si chiar a organelor. In timpul ierni temperaturile se mentin scazute, pana in adoua jumatete a lunii februarie, apoi incepsa creasca.

Temperatura medie anuala se situeaza in jurul valorii de 8,5 oC, iar bilantul termic global este de 3,900 oC, bilantul activ de 3285 oC, bilamtul util de 1485 oC. Toate aceste valori determina o buna crestere a vitei de vie care este intr-o corelatie pzitiva cu marimea acestor indici.

Tabel 2 Temperatura maxima absoluta in perioada 1989-1998 grade Celsius

Luna

Anul

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembri

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

2.3. Precipitatiile

Apa este unul din factorii de vegetatie care prin rolul pe care il are in buna desfasurare a proceselor vitale se deosebeste a fii indispensabil in viata plantelor. Ea constituie elementul care solubilizeaza substantele minerale din sol si le transporta pana la frunze, iar de aici vehiculeaza produsi fotosintetici spre diferite organe ale planteli. Pe drept cuvant se poate afirma ca fara apa nu este posibila viata. De aceea in cultura oricarui plente si in special a vitei de vie se urmareste aprovizionarea acesteia cu apa in functie de necesitati.

Principala sursa de aprovizionare cu apa o constituie precipitatiile.

In legatura cu variatia acestora este ritmul de crestere. Rerefindu-se la ritmul precipitatiilor in ultimi 10 ani, din tebelul 3 reiese ca mediea precipitatiilor este de 720mm. Ceea mai bogata luna in precipitatii a fost luna iunie 101,45 mm, iar cea mai saraca a fost luna februarie cu 31,69 mm.

Importanta este si repartizarea precipitatiilor pe anotimpuri. Din acest punt de vedere datele prezentate areta ca celae mai multe precipitati se inregisteaza vara, urmand primavara, toamna si iarna. Repartizarea precipitatiilor este buna deficitul de apa din luniile de iarna si toamna fiind compensate cu precipitatiile cazute primavara si vara.

Urmarind precipitatiile din punt de vedere al uniformitatii, repartitiei in perioada analizata, se constata variatia pronuntata de la an la an, avand de exemplu valori de 579,7mm in 1993 si 797,3 mm, cu un an mai tarziu.

Din cele prezentate mai sus se desprinde concluzia ca regimul precipitatiilor in zona Bistritei are o buna repartizare in cursul celor partru anotimpuri, repartizare ce favorizeaza desfasurarea normala a fazelor de vegetatie a plantelor.

Tabel 3

Precipitatiile lunare in perioada 1989-1998 in mm

Temperatura medie lunara pe perioada 1989-1998 in grade Celsius

Luna

Anul

Media lunara

Ianuarie

Februarie

Martie



Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembri

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Suma anuala

2.4. Umiditatea relativa a aerului

In cadrul procesului de crestere si dezvolt are a vitei de vie pe linga apa din sol

are importanta si [miditatea relativa a aerului

Din analiza datelor din tabelul 4 se poate observa ca umiditatea relativa maxima a inregistrat cele mai mari valori in lunile de iarna si toamna cu o medie de 80.3% si respectiv 80.8%. Cea mai scazuta valoare s-a inregistrat primavara si vara de 68.8% si respectiv 72.26%.

Cu toate ca valorile sunt mai scazutein lunile de primavara si vara situatia nu este defavorabila dezvoltarii vitei de vie deoarece valorile minime nu scad sub 57% nici chiar in lunile cele mai calduroase.

In concluzie, se poate afirma ca pentru bazinul viticol Bistrita umiditatea relativa a aerului se incadreaza in limitele favorabile cresterii si dezvoltarii vitei de vie.

Luna

Anul

Media lunara

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembri

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

2.5. Nebulozitatea si insolatia

Actioneaza asupra fenomenelor de fotosinteza, transpiratie si a proceselor de legare a fructelor. Lumina influenteaza habitusul vitei de vie si coloratia strugurilor. La Bistrita nebulozitatea medie este de 6,67 cu valori cuprinse intre 5,3 si 8,3 (tabelul 5).

In cursul anului cea mai mica valoare a nebulozitatii se inregistreaza vara in lunile iulie-august, iar cea mai mare valoare in luna decembrie.

Nebulozitatea scazuta din luna august favorizeaza coloratia frumoasa si uniforma a strugurilor.

Privitor la durata de stralucire a soarelui, analizand datele din tabelul 6 putem afirma ca in lunile de vara soarele straluceste cel mai mult, fiind urmate de cele de primavara si toamna. Insolatia ridicata din august si septembrie contribuie la obtinerea unei recolte de buna calitate.

Tabel 5

Nebulozitatea in perioada 1989-1998 in grade de nebulozitate

Luna

Anul

Media lunara

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie



Noiembrie

Decembrie

Tabel 6

Durata de stralucire a soarelui in ore in perioada 1989-1998

Luna

Anul

Media lunara

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

2.6. Accidente climatice

Sunt reprezentate prin fenomene violente ale climei producand pagube in podgorii. Cele mai importante sunt: furtunile, grindinile, brumele si ingheturile tardive sau timpurii.

Furtunile produc distrugeri in plantatiile de vita de vie datorita fortei mecanice ce o produc. Bazinul viticol Bistrita fiind inconjurat de masive muntoase cu altitudini mari, este ferit de furtuni violente, se produc furtuni, dar cu intensitati mai mici care nu au influenta mare asupra vitei de vie.

Grindina produce pagube mari prin leziunile provocate organelor aeriene. In special, fructele se depreciaza, pierzand din calitate, iar lastarii nu se maturizeaza si raman uneori cu leziuni deschise. In bazinul viticol Bistrita, grindina insoteste ploile reci din luna mai, frecventa lor fiin mica, nu se produc pagube mari.

Brumele impreuna cu ingheturile survenite in perioada de vegetatie a vitei de vie produc pagube mari in special cand survin primavara in timpul infloritului. Toamna timpuriu brumele si ingheturile pot produce pagube prin desfrunzirea prematura, inghetarea fructelor si deprecierea lor. Frecventa brumelor in zona Bistritei este redata in tabel 7. Din analiza acestuia reiese ca brumele din luna mai au o frecventa redusa.

O influenta negativa asupra polenizarii si legarii fructelor o au temperaturile sub 12 C in timpul infloritului, in special cele cuprinse intre 0-5 C, care pot duce la compromiterea recoltei daca se mentin o perioada mai lunga de timp.

Tabel 7

Frecventa brumelor, ingheturilor si a grindinei in perioana 1989-1998, lunile mai septembrie

Luna

fenomene

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

Mai

Brume

-

2

-

2

-

2

-

-

2

Inghet

-

1

-

-

-

2

-

-

1

Grindina

-

-

-

-

4

-

1

-

-

Iunie

Brume

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Inghet

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Grindina

-

1

-

1

-

-

2

-

-

August

Brume

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Inghet

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Grindina

-

-

1

-

-

-

-

-

-

Septembrie

Brume

2

3

4

4

4

2

3

3

2

Inghet

-

1

1

1

-

1

-

-

-

Grindina

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2.7. Coeficientul hidrotermic

Din datele prezentate reiese modul cum actioneaza factori de mediu, izolat, dar in tot deauna in complex. Temperatura si precipitatiile actioneaza simultan si se conditioneaza reciproc. Raportul in care se gasesc acesti doi factori in diferite perioade ale anului sta la baza productiei.

Raportul intre cantitatea medie lunara constituie coeficientul hidrotehnic. Acesta ne intereseaza numai in perioada de vegeteaza, adica in luinile aprilie - octombrie.

Valorile coeficientului hidrotehnic stabilite in zona Bistritei sunt redate in tabelul8

Din analiza datelor din tabel, rezulta ca temperatura si precipitatiile realizeaza o crestere si o scadere normala.

Coeficientul hidrotermic in perioada aprilie - octombrie in bazinul viticol Bistrita, date medi 1989-1998;

Tabel 8

Luna

Parametri

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

Media

Precipitatii

60,3

69,68

104,4

82,53

71,2

88,4

52,99

-

Temperatura

8,59

13,93

17,24

19,44

18,84

13,63

9,41

8,5

P/T

7,01

5,00

5,88

4,25

3,78

6,49

5,63

5,3

Crestarea usoara a coeficientului hidrotermic in luna inie fata de luna, ai arata ca neoia de apa a vitei de vie este satisfacuta.

Tabel centrelizator  

Elemente de analizat

Valori medi

Limite minime

Limite maxime

Limita critica

Perioada de vegetatie

Bilant termic global

Bilant termic util

Bilant termic activ

Insolatie reala

Insolatia potentiala

Precipitati totale

Precipit in per de veget

Indicile heliotermic

Indicele hidrotermic

Indicele bioclimatic



CAPITOLUL III

STUDIUL HIDROLOGIC SI HIDROGRAFIC

3.1. Hidrografia si hidrologia

Hidrografia teritoriului Bistritei este reprezentata de raul Bistrita Ardeleana care izvoresta din Carpatii Rarariteni si se indreapta spre vest, varsandu-se in afluntul Somesului raul Sieu in aproprierea localitatii Sarata.

Adancimea apei freatice este foarte favorabila in functie de asezarea orizontului inpermeabil. O parte insemnata din teritoriul pdgoriei are apa freatica la adancimea de 0,5- 3mm fapt care a determinat formarea lacovistelor de coasta. Totodata aceasta a dus la formarea numeroase izvoare de coasta al caror debit a putut fi colectat in bazine de beton pentru ca apa sa fie folosita la pregatirea solutiilor pentru stropit si eventual irigat in anii secetosi.

3.2. Vegetatia

Dealurile si munltii bazinului sunt acoperiti cu o vegetatie ierboasa, culturi agricole, pasuni, fanete naturale, tufisuri, vita de vie si livezi de pomi. Muntii sunt acoperiti cu paduri care se ridica la mari inaltimi astfel incat nu avem de-a face cu farfuri plesuve lipsite de vegetatia lemnoasa, cea ce este foarte important pentru conditiile de clima.

Relieful judetului, muntos si deluros, cuprinde intre 300-1600 m altitudine, zona padurilor cu cele patru etaje forestiere: - etajul stajarului, fagului, coniferelor, apoi etajul superior al jneapanului intalnit mai mult in Muntii Calimani.

Padurea este formata din Quercus sp. La care se adauga specie din genurile Acer, Carpenus, Fraxinus, Cornus, Malus sylvestris, etc.

Etajul fagului se intinde intre 500-1300m cuprinzand sp. ca Fagus sylvatica, Querqus Montana, Ulmus Montana, Platanus Orientalis, Prunus avium, etc.

Padurile de conifere se intind pana la circa 1600 m la est si coboara sub aceasta linie pe versantii cu expozitie vestica. Esentele dominate ce formeaza acesta zona sunt: Molidul, Bradul, Pinul, Ienuparul.

Fanetele naturale sunt caracterizate prin prezenta unor asociatii de plante din vegetatia ierboasa spontana ca : Festuca Pratensis, Agroris Alba, Deschantia sp.

Dintre speciile cultivate caracteristica intregului bazin al vai Bistritei este prezenta marului ca specie dominanta - circa 60 % din totalul pomilor fructiferi, prunul 30 %, parul 7 %. Se ma cultiva ciresul, visinul, nucul, gutuiul, alunul, arbust fructiferi si capsuni.

Bogatie naturala a formelor de teren face ca bazinul Bistrita sa conrtituie o regiune viticola importanta in plina dezvoltare si modernizare.

CAPITOLUL IV

STUDIUL PEDOLOGIC

4.1. Geologia si relieful

Din punct de vedere geologic, depresiunea Bistritei se incadreaza in unitatea depresiunii Transilvaniei, care s-a format prin scufundare la sfarsitul peroadei Cretacice. Dealurile din jurul Bistritei s-au format pe depozite argilo- nisipoase, neomogene, de origine sedimentara; intre aceste sedimente se pot observa intercalatii si conglomerate cacacteristice depunerilor de ape curgatoare. Ca o particularitate se remarca prezenta unor orizonturi conglomeratice. Rocile marno - argiloase au influentat compozitia granulometrica a solurilor precum si continutul in substante minerale. Solul format a fost influentat mai ales de prezenta straturilor conglomerate care se resimte atat din punct de vedere al alcatuiri granulometrice cat si de faptul ca aceste conglomerate acopera unele unitatii lde sol in proportie de 30-60 %.

4.2. Solul

Teritoriul statiunii este situat in zona solurilor din formatia vegetala lemnoasa de padure. Solurile formate sub acesta asociatie vegetala, in conditiile climaticedin Bistrita se incardeaza din punct de vedere al genezei in directia podzolica in solidificare, in care procesele de podzolire seproduc cu intensitati moderate.

Descompunerea litieriei datorita actiunii ciupercilor si a bacteriilor anaerobe, formarea humusului moderat acid in care predomina acizii fulvici, alterarea intensa a mineralelor si puternica levigare determinata de un regim abundent de precipitatii sunt principalele cauez ce determina podzolirea.

Solurile din acest bazin au fost incluse in zona solurilor brune de padure, care in functie de cronografia terenurilui, precipitatii si vegetatiie au dus la formarea a 3 sub zone de soluri:

- subzona podzolului schelet intalnita in partea muntoasa a bazinului;

subzona podzolului propriu-zis, care cuprinde regiunea dealurilor in partea nordica;

sub zona solului brun - roscat de padure care se afla intr-o mica parte a bazinului, spre Campia Transilvaniei.

In cadrul fiecarei subzone se deosebesc numeroase tipuri si subtipuri de soli. Studii asupra soluilui au deterninat urmatoarele unitati taxonomice de slol;

a)      sol brun - eumezobazic, lutos de marna;

b)      podzol secundar, lutos de conglomerate;

c)      soluri potzolite, pe marne si conglomerate erodate.

a) Solul brun de padure, lutos de marna se gaseste situat la sud-est-ul teritoriului fermei, ocupand o portiune relativ restraisa din suprafata acestuia. Terenul pe care s-a format acest sol este un camp plat asezat pe o marna argiloasa. Acest sol se caracterizeaza pin urmatoarea succesiune de orizonturi:

orizontul A - de acumulare a humusului - are o grosime de 30-40 cm; structura orizontului cu humus este granulata mare, in general afanata. La fel este si strucura stratuilui arat;

orizontul iluvionar B - are o grosime de 125-150 cm si poate fi in urmatoarele suborizonturi:

- B1: are o grosime de 20-30 cm este compact si poros

- B2: are o grosime de 100-120 cm.

Culoarea este castanie - galbuie cu pere ruginii datorita concretiunilor feromanganoase. Nu se distinge un orizont de acumulare a carbionatilor si se trece la suborizontul B2 la roca mama, care este marna argiloasa.

Textura solului este lutuoasa in orizontul A si argilo - lutuoasa in orizontul B. Compozitia granulometrica a acestui sol este:

nisip grosier 6,51 %;

nisip fin 38,22 %;

praf 31,30 %;

argila 23,27 %.

Orizontul de acumulare a humusului se caracterizeaza printr-un continut de 3,11- 3,15 % humus. Cantitatea de humus scade brusc in orizontul B la circa 1 %, iar la adancimea de 60-70 cm scade sub 1 %,ajungandu-se in suborizontul B2 ca acesta sa nu contina humus.

b) Podzolul secundar, lutos pe conglomerate - se gasesta situat la sud-vest de teritoriul podgoriei, cuprinzand o portiune relativ restrinsa din suprafata ei. Terenul pe care s-a format acest tip de sol este in panta, asezatpe un substrat de conglomerate. Se caracterizeaza prin urmatoarea succesiune de orizonturi:

orizontuol A1 are o grosime de 25 cm, culoare cenusie;

orizontul A2 are o grosime de 20-25 cm, se dostinge de orizontul A1 prin culoarea sa cenusiu albicioasa, prezentand pete feromagnetice;

orizontul iluvionar B: are grosimea de 80-120 cm, la care se disting doua suborizonturi B1-B2.

In compozitia granulometrica, nisipul grosier ocupa un loc mai important, el provenind din dezagregarea pietrisului. Cantitatea de argila creste de le 19,70 % la 39,59% catre adancime. La suprafata pH- ul ete de 5,5 si scade la 5,2 in orizontul podzolic astfel creste cu adancimea ajungand la 6,4. Continutul in elemente nutritive scade in adancime.

c) Solurile podzolite pe marne si conglomerate erodate se gasec in zone cu terenusi framantat si pante accentuate. Aceste soluri, ca urmare a gradului diferit de erodare difera foarte mult de la un profil la altul. In general se caracterizeaza prin urmatoarea succesiune de orizonturi:

orizontul A de acumulare a ahumusului are culoarea brun- negricioasa, grosimea este de 10-35 cm pe suprafata lui sunt pietre de 1,2 cm diametru;

suborizontul A / B face parte din orizontul B, grosime de 20 cm, culoare castanie- roscata cu structura grauncioasa, mare;

orizontul B are o grosime de 100-120 cm prezinta urmatoarele suborizonturi;

B1: 40 cm, culoare castaniu- roscata, structura nuciforma;

B2: 30-35 cm, culoare castanie;

B3: 30 cm, culoare visinie, structura prismatica.

Compozitia granulometrica acestui tip de sol este:

- nisip grosier 11,89 %;

- nisip fin 37,74 %'

- praf   25,65 %;

- argila 24,63 %.

Continutul in elemente nutritive si alte caracteristici ale acestor soluri prezentate sunt redate in tabelul 9.

Tabelul 9

Tipul de sol

Humus

N%

P%

PH

Suma bazelor schimbate %

Acidit. hidrilotic

Capacitatea de schimb

Gradul de saturatie in baze

Brun eumezo-baizc podz. Lutos

3,1

01,8

0,20

6,6

11,50

6,47

22,00

70,86

Podzol secundar lutos

2,30

0,20

0,15

5,6

10,65

5,78

14,40

73,76

Soluri podzolice

1,4

0,20

0,05

6,7

-

5

-

-

CAPITOLUL V

ORGANIZAREA TERITORIULUI

5.1. Stabilirea retelei de drumuri

a)      Drumuri principal

Pentru a sigura buna exploatare a plantatei in tot cursul anului se stabileste reteaua de drumuri, respectiv drumul principal cu o latine de 6 m, care face legatura cu drumurile secundare din cadrul plantatiei.

b)      Drumurile secundare

Au latimea de 3m si delimiteaza parcelele pe latura lunga amplasate pe curbele de nivel. La intersectia drumului cu canale de scurgere se construiesc podete din tuburi de beton.

5.2. Amplasarea constructiilor

Se amplaseza astfel in cat sa aiba acces direc si usor la drumuri, sa fie ferite de inundatii, de vanturi puternice, asigurate cu apa potabila. Pozitia lor in cadrul fermei va fi centrala pentru a scurta tansporturile si a permite organizarea si supravegherea a intregii activitati din ferma.

Constructiile se compun din: sediul fermei, crama pivnita, magazie pentru unelte, magazie pentru ingrasaminte chimice, magazie pentru pestricide platforma pentru incarcat -descarcat, hala de sortare, hala pentru unelte si masini agricole, atelier mecanic, grup social, etc. Suprafata acestor constructii in cadrul fermei este de un ha.

5.3. Zonele de intoarcere

Zonele de intoarcere se proiecteaza la capatul parcelelor fiind perpendiculare pe directie randurilor si eu latimea de 6m. Se mentin permanent intelenite pentru a usura deplasarea masinilor si a preveni eroziunea.

CAPITOLUL VI

ALEGEREA SOIURILOR

a)      Riesling Italian

Este un soi intalnit in cultura in tarile din Centrul si estul Europei. La noi se cultiva dinainte de aparitia filoxerei fiind intalnit indeosebi in podgoriile din Moldova, Transilvania, Banat, Dobrogea, etc.

Caractere morfologice

Frunza este mijlocie, pentalobata cu mezofilul subtire verde inchis si scamos pe partea inferioara, dintatura ete accentuata si neregulata. Struguri au marime mica spre mijlocie, cilindrici adesea aripati. Boabele sunt in general mici si sferice, colorate in verde-galbui, prezentand un punct pistilar accentuat.

Insusiri biologice si caracteristici tehnologice

Soiul Riesling Italian are viguare mijlocie, este rezistent la inghet si ingeneral sensibil la seceta, mana si oidium soiul avand o buna fertilitate peste 75 %. Productivitatea este cuprinsa intre 8-10 t/ha. Soiul prezinta o capacitate mijlocie de acumulare in zaharuri de 210 g, avand capacitatea mijlocie de supra maturare pe fondul unei activitati accentuate si are o mare particularitete in coacere. Spre sfarsitul coaceri ritmul creste depasind multe din soiurile din acceasi grupa cu el.

Particularitati de cultura si repartizarea teritoriala

Soiul se preteaza bine in toate zonele la cultura seminalta cu cordon bilateral. Taierea aplicata soiului este scurta in cepi roditori, incarcatura fiind de 15- 20 ochi/m2.

Soiul are o capacitate mijlocie de acumulre in zaharuri acesta avand urmatoarea formula de fertilizare: N 150, P 150, K150. Acesta raspunde bine la irigare el irigandu-se aproape constant la Murfatlar si Bistrita. Cele mai bune vinuri se obtin pe Tarnave.

La noi in tarta se obtin in exclusivitate vinuri seci utilizate si pentru obtinerea distilatelor invechite si a vinurilor spumante.

b)      Feteasca regala

Sinonime: Danaseana, Konigsast, Kiraileanka

Este un soi inrtodus in cultura de aproximativ 50 de ani. Se intalneste cu predilectie in Transilvania. Se presupune a fi un hibrid natural intre Grasa de Cotnari si Feteasca alba. Are cea mai mare pondere in cultura, datorita productiei ridicate, si cerintelor destul de modeste care fac ca acest soi sa poata fi cultivat in toate zonele tarii.

Caractere morfologice

Frunza este de marime mijlocie, latita, intreaga, cu sinusul petiolar in forma de acolada inchisa, culoare verde - metalic. Strugurii au marime mijlocie, cilindrici sau cilindro - conici adesea aripati. Boabele sunt sferice de culoare verde - galbui, la maturitate deplina sunt galbene. Pielita este subtire, pulpa zemoasa.

Insusiti biologice si caracteristici tehnologice

Soiul Feteasca regala se deosebeste de Feteasca alba prin urmatoarele insusiri: cresterea mai putin luxurianta, rezistenta sporita la seceta, fertilitate sporita.

Productia de struguri este de 11,3 - 13,4 t/ha, cu reale posibilitati de crestere pana la 18 - 20 t /ha, prin perfectionarea tehnologiei de cultura.

Calitatea vinurilor obtinute in numeroase centre de cultura, nu depaseste nivelul vinurilor de consum curent.

Partilularitate de cultura si repartizarea teritoriala

Incarcatuta optima lasata la taierea in uscat este de 18 - 20 ochi/m2, repartizata pe 3-4 verigi de rod. Folosirea tipului de taiere Guyot pe tulpina, da un spor de productie de 12,1%. Ingrasarea cu doze anuale de N120 P120 K80 kg/ha s.a.pe un fond de 30 t/ha ingrasaminte organice incorporate odata la 4 ani, a dat un spor de 2,4 t/hastruguri.

Datorita registrului mare de adaptare la conditilor ecologice din tara noastra, soiul Feteasca Regala este prevazut la extindere pentru producerea vinurilor de buna calitate superioara, pentru producerea vinurilor albe de consum curent sau pentru vinuri spumante.

DESCRIEREA PORTALTOIULUI

Berlandieri x Riparia - Selectia Craciunel 2

A fost obtinut în anul 1937 prin selectie clonata din Kober 5BB, în comuna Craciunel (jud.Alba ), de unde îi provine si denumirea. În prezent ocupa suprafata de Circ 244 ha ( aproximativ 8,1 % din totalul ) cu prevederi de extindere în prespectiva.

Caracteristici morfologice

Caracteristcile morfologice sunt foarte asemanatoare cu cele ale portaltoiului Kober 5BB: aptitudini mari de inradacinare din scoala de vita, plantatia de portaltoi si cea cea de vita roditoare cresteri ale sistemului aerian, majoritaea insusirilor de rezistensa biologica, adaptata si longevitatea ridicata, unele caracteristici tehologice si chiar particularitatile de cultura.

La dezmugurire formeaza o rozeta foarte pubescenta, astfel încât frunza tânara are o culoare verde deschis cu un aspect alb. Marginile frunzei sunt de o culoare violacee.

Caracteristicile ampelografice ale inflorescentei si florii

Inflorescenta este mica, iar floarea hermafrodita functional femela având posibilitatea de a produce struguri.

Caracteristicile ampelografice ale frunzei

Frunza este mare, relativ asemanatoare cu cea de la Kober 5BB. Frunza este de culoare verde inchis cu reflexe aramii, de forma rotunda spre usor cuneiforma. Mezofilul este gros învalurat, accectuat pubesceta pe forma interiora, dintatura joasa aproape rotunjita regulat. Are mucronii mici, ascutiti, usor recurbati. Petiolul este scurt, castaniu- inchis, foarte fin striat, slab scamos.

Caracteristicile ampelografice ale coardei

Meritatele sunt de culoare cafenie, de marime mijlocie spre lunga, de 15- 18 cm, groase de 8- 10 mm dându-i o vigoare mijlocie. Raportul dintre lemn si maduva este în favoarea lemnului care este destul de dens (rezistenta la ger). Exfolierea se face în fâsii atoase longitudinale.

Însusiri biologice, de rezistenta agroecologice

Perioada de vegetatie este mai mica cu circa 6- 8 zile, maturarea lemnului este mai buna. Însusirile de rezistenta sunt asemanatoare cu cele ale Kober5BB. În plantatiile de portaltoi se semnaleaza frecvent atacul cancerului bacterian, ceea ce evidentiaza rezistenta mai mica la temperaturile scazute din timpul iernii.

Prezinta o buna afinitate cu soiurile nobile (indiferent de vigoarea lor), toleranta la seceta ca si la excesul de umiditate, rezistenta la filoxera forma radicola si in acelasi timp cea mai mare rezistenta la calcar 50 % .

Caracteristici tehnologice

Asigura obtinerea a 160.000 de butasi de 32 cm/ha. Înradacinarea în pepiniera este mare (60-80 %), uneori foarte mare (peste 80 %)afinitate la altrori foarte ridicata (47,1 %).

Particularitati de cultura

Productia de butasi este de 160.000 / ha, obtinându-se prin normarea în medie a 12 lastari / butuc. În timpul iernii butucii necesita protectie prin musuroaie, iar materialul portaltoi trebuie recoltat din toamna.

CAPITOLUL VII

Calculul suprafetelor

Suprafata totala: St = 255 ha

Scara 1: 5000

Calculul suprafetei triunghiului BDC

Calculul suprafetei triunghiului BDA

Calculul suprafetei triunghiului ADE

Suprafata totala calculata

Sc = 16,96+23,4+20,65 = 61,01 cm2

Calculul coeficientului de transpunere

K = 4,08

Calculul suprafetelor :

Scalc : 2539200,2m2 = 253,92 ha

Calculul tolerantei:

Calculul pantei:

6,68 (benzi înierbate).

Studiul suprafetei amenajistice

Suprafata totala: 255 ha;

Suprafeta ocupata cu drumul principal: 0,96 ha;

Suprafeta ocupata cu drum secundar: 0,54 ha

Suprafata ocupata de canale de coasta: 3,07 ha;

Zone de întoarcere: 1,43 ha;

Suprafate utila: 240 ha;

Distanta de plantare: 2m / 1,2m;

Nr.de butuci / ha: 24000 bucati;

Necesar de butuci pe suprafata totala: buc.5760000

Rezerva 10 % : 576000

Necesar total butuci: 5760000 + 576000 = 6336000 buc.

Deviz numarul 5

CHELTUIELI MATERIALE

Materiale

U.M.

Cantitate

P.U.

Valoare totala

Gunoi de grajd

t

Ingrasaminte chimice N

kg

Ingrasaminte chimice P

kg

Ingrasaminte chimice K

kg

Picheti

buc

Vite altoite

buc

Apa

mc

Ridomil

kg

Sulfat de cupru

kg

Var

kg

Sfoara

kg

Spalier

ha

Total

Deviz nr. 6

Denumire

U.M.

Cantitate

P.U.

Valoare totala

Drum principal

km

Drum secundar

km

Zone de intoarcere

km

Alei

km

Bazine pt. prep. solutiei

buc

Combinat viticol

buc

Sediu

buc

Benzi inierbate

ha

Total

Deviz nr. 7 General

Deviz

Valoare

Deviz nr 1 (înfiintsare)

Deviz nr. 2 (anul 1 )

Deviz nr. 3 (anul 2 )

Deviz nr. 4 (anul 3 )

Deviz nr. 5 (materiale)

Deviz nr. 6 (constructii)

Total

Eficienta economica

Denumire

U.M.

Suma valoare

Investitia totala

lei

Investitia speciala

lei

Suprafata totala

ha

Suprafata utila

ha

Productia medie

kg/ha

Productia totala

kg

Cheltuieli directe 5 %

lei

Cheltuieli indirecte 2 %

lei

Cheltuieli totale

lei

Venit brut anual

lei

Cota anuala de amortizare

lei

Venit net anual

lei

Durata de recuperare

ani

Durata normata de functionare

ani

Viteza de recuperare

Cost productie

lei/l

Rata profitului

Profit

lei

Randament de prelucrare

Pierdere

Pret de desfacere

lei / but.

Beneficiul total



loading...








Document Info


Accesari: 5167
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )