Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































DEFINITIA SI IMPORTANTA VITICULTURII

agricultura




DEFINITIa Si IMPORTANTA VITICULTURII

DEFINITIA VITICULTURII

Termenul de viticultura ca denumire deriva etimologic din doua cuvinte latinesti, adaptate specificului limbii noastre, si anume: vitis (vita de vie) si cultura, ae (ingrijire, cultivare).




Viticultura, ca domeniu stiintific, s-a consolidat pe baza materialului informational din practica viticola (rod al multor generatii de viticultori), si datorita dezvoltarii stiintelor fundamentale (fizica, chimie si biologie), parcurgind traseul de la acumulari de cunostinte si experienta pina la generalizari, principii si legi. Prin urmare, viticultura ca stiinta, se poate defini ca fiind studiul particularitatilor biologice si productive ale vitei de vie si stabilirea tehnologiilor in functie de soi si areal, pe 535e44f ntru obtinerea unor productii mari de struguri, cu valoare alimentara ridicata, in conditii de profit.

Viticultura tehnologica (Vt), moderna (specializata), comparativ cu cea traditionala foloseste si lanseaza solutii tehnologice (St), in succesiune cronologica (Sc) si in concordanta cu particularitatile genetice ale soiurilor (Pg) si oferta ecologica din areal (Oe), pentru obtinerea unor productii de struguri ridicate (cantitativ si calitativ), relativ constante si sanatoase, in conditii de profit.

Viticultura tehnologica ca disciplina didactica transmite informatii privind particularitatile biologice si tehnice ale vitei de vie pentru deprinderea acestei indeletniciri.

Viticultura este o stiinta de sinteza. Ea apeleaza la alte stiinte: botanica, fiziologie si biochimie vegetala, genetica si ameliorare, agrometeorologie, agrochimie, pedologie, agrotehnica, imbunatatiri funciare, protectia plantelor, management, marketing s.a.

Viticultura se poate diviza in Viticultura generala si Viticultura speciala. Viticultura generala cuprinde informatii privind bazele biologice si tehnice comune ale vitei de vie. Viticultura speciala include informatii privind particularitatile biologice si tehnologice ale soiurilor, tehnologiile diferentiate care asigura valorificarea superioara a intregului potential al soiurilor si arealelor.

IMPORTANTA VITICULTURII

Importanta social economica

Sursa de existenta. Mecanizarea redusa a unor lucrari (taierile si legatul) determina ca viticultura sa necesite un consum ridicat de munca anual (in Franta 257 - 729 ore / ha; in Romania 1800 - 2000 ore / ha).

Sursa de profit. Un hectar de vita de vie poate asigura obtinerea unui profit ridicat. El este variabil de la an la an, in functie de soi, sistemul de cultura si centrul viticol.

Dezvoltarea industriilor Pentru cultivarea vitei de vie se folosesc cantitati importante de materiale, substante chimice, masini si utilaje, viticultura beneficiind astfel de evolutia tehnologica a industriilor de varf.

Furnizor de materii prime.

- Strugurii - consum in stare proaspata sau prelucrata ( sucuri, compoturi

dulceturi, si vinuri)

-Vinul -obtinerea de vermuturi, sampanie, distilate.

- semintele - extragerea uleiurilor.

-Tescovina - ingrasamant organomineral.

- Coardele eliminate prin taieri -ingrasamant,lemn de foc.

Valorificarea terenurilor slab productive. Vitele sunt plante bine echipate morfo-fiziologo-biochimic, cu posibilitati de a folosi conditiile naturale terenurile in panta, terenurile erodate si nisipurile

Protectia terenurilor si solurilor. - Combaterea eroziunii prin terasare ;cresterea proportiei de suprafata utila (plantata).

Rol peisagistic. Frumosul, care caracterizeaza podgoriile in general, nu are numai functie odihnitoare, de tihna, ca cea pe care o manifesta un parc natural, ci si pe aceea de rascolire a tuturor fortelor din om, pentru ca in frumosul unei podgorii se reflecta biruinta omului.

Importanta alimentara si terapeutica a strugurilor si produselor din struguri

- valoare energetica (potential caloric ridicat, intre 60 - 116 kcal. la 100 g) prin continutul de zaharuri(150-300 g/l de must) care se asimileaza repede si contribuie la refacerea capacitatii de efort a omului, indispensabil pentru functiile muschiului cardiac si ale sistemului nervos central.

-valoare alcalinizanta, prin existenta acizilor care de-termina formarea de carbonati si fosfati, contribuind la mentinerea echilibrului acido-bazic. Strugurii, prin continutul variat de saruri,

- valoare remineralizatoare, potasiu (cel mai important element din miez), calciu, magneziu, fosfor;

- importanta vitaminizanta la 100 g substanta proaspata 8 - 12 mg vitamina C, 20 - 25 mg vitamina B2, 0,1 mg provitamina A s.a., punandu-se in evidenta 10 vitamine.

- importanta terapeutica: efect antiinflamator; tratarea formelor usoare de reumatism; efect antitumoral , anticancerigen; antialergic

SISTEMATICA VITEI DE VIE

SISTEMATICA SI ARIA DE RASPANDIRE A GENURILOR SI SPECIILOR



Vita de vie face parte din familia Vitaceae (Lindl) - Ampelidaceae (Kunth), familie cu mare numar de taxoni si soiuri, cu mare arie de raspandire si valenta ecologica

Familia Vitaceae cuprinde genurile: Acareosperma, Parthenocissus, Ampelocissus, Pterocissus, Ampelopsis, Rhoicissus, Cayratia, Pterissanthes, Clematicissus, Tetrastigma, Cissus, VITIS.

Genul VITIS are doua subgenuri:

subgenul Muscadinia - Vitis rotundifolia, Vitis munsoniana, Vitis Popenoei

subgenul Euvitis, -Vitis vinifera, Vitis silvestris, Vitis riparia, Vitis rupestris,

Vitis berlandieri, Vitis labrusca, Vitis amurensis, Vitis cinerea,

Vitis arizonica, Vitis candicans, Vitis longii, Vitis champini,

Vitis aestivalis, Vitis cordifolia, Vitis caribaia Vitis lanata.

Principalele specii ale genului Vitis s-au format in cadrul ecologic a trei arii geografice diferite, care au imprimat caracteristici morfologice si productive diferite:

- in jumatatea sudica a Europei, (centrul de origine al vitelor europene nobile, producatoare de struguri buni, dar cu sensibilitate la filoxera si mana);

- orientala (de la Marea Caspica la cea Mediterana),

- pontica (din partea rasariteana si sudica a Marii Negre)

- occidentala (intre Portugalia si Marea Neagra).

- America de Nord, au aparut speciile rezistente la filoxera: Vitis riparia, Vitis aestivalis, Vitis cordifolia, Vitis labrusca, Vitis berlandieri, Vitis champini, Vitis rupestris. Vitis arizonica, Vitis Californica.

- Asia de Rasarit - Vitis amurensis erezistenta la temperaturi negative foarte scazute. (Centrul ei formativ este raul Amur).

SISTEMATICA SOIURILOR

Clasificarea dupA direcTiile de producTie

Soiuri pentru portaltoi

Selectiuni din speciile americane: Riparia gloire (din Vitis riparia); Rupestris du Lot (din Vitis rupestris); Berlandieri Resseguier nr. 1 si 2 (din Vitis berlandieri).

Hibrizi intre speciile americane: Berlandieri x Riparia Teleki 8 B; Berlandieri x Riparia Dragasani 37 si 57; Berlandieri x Riparia 125 AA; Berlandieri x Riparia se-lectiunea Oppenheim 4 (SO4); Berlandieri x Riparia Kober 5 BB; Berlandieri x Riparia Craciunel 2, 25, 26, 71; Berlandieri x Rupestris - Paulsen 1103, Ruggeri 140, 225; Riparia x Rupestris 101 - 14, 3306 si 3309; Solonis x Riparia 1616 C.

Hibrizi europeo - americani: Chasselas x Berlandieri 41 B; Fercal (Berlandieri x Colombard 1) x (Cabernet x Berlandieri 333 EM) = BC1 x 333 EM.

Soiuri de struguri pentru masa

Soiuri cu maturare timpurie si extratimpurie: Muscat Perla de Csaba, Cardinal, Regina viilor; soiuri nou create: Muscat timpuriu de Bucuresti, Milcov, Timpuriu de Cluj, Victoria, Augusta, Napoca.

Soiuri cu maturare mijlocie: Pance precoce, Chasselas doré, Raisin de Calabre, Ceaus alb si roz, Muscat de Hamburg, Muscat d'Adda, Cinsaut, Alphonse Lavallée; soiuri nou create: Triumf, Somesan, Cetatuia, Azur, Transilvania, Silvania, Splendid, Chasselas de Baneasa, Coarna neagra selectionata, Tamina.

Soiuri cu maturare tardiva: Coarna alba, Coarna neagra, Afuz Ali, Razachie alba si rosie, Bicane, Italia, Black rose, Regina Nera, Ohanez;

soiuri nou create: Xenia, Roz romanesc, Select, Greaca.



Soiuri apirene

Soiuri pentru stafide (tipice): Corinth alb, Corinth roz, Corinth negru.

Soiuri cu insusiri mixte (pentru stafide si pentru masa): Sultatina alba, Kis-Mis (alb, roz, negru), Delight, Calina, Otilia.

Soiuri pentru consum in stare proaspata: Perlette, Maria Pirovano, Bezsemen VI-4 si V-6, Askeri.

Soiuri de struguri pentru vin

Soiuri pentru vinuri albe de consum curent: Aligoté, Ardeleanca, Babeasca gri, Berbecel, Brumariu, Clairette blanche, Cramposie selectionata, Creata, Galbena de Odobesti, Iordana, Miorita, Mustoasa de Maderat, Majarca alba, Plavaie, Rkatiteli, Steinschiller roz, Saint Emilion, Selection Carrière, Zghihara de Husi.

Soiuri pentru vinuri albe de calitate superioara: Chardonnay, Feteasca alba, Feteasca regala, Francusa, Furmint, Frunza de tei (Harslevelü, Gros Sauvignon, Grasa de Cotnari, Muscadelle, Neuburger, Petit Sauvigon, Pinot gris, Riesling italian, Riesling de Rin, Semillon, Traminer roz.

Soiuri pentru vinuri rosii si roze de consum curent: Alicante Bouschet, Aramon, Haiduc, Oporto, Arcas, Babeasca neagra, Cadarca, Codana, Pandur, Rosioara, Sangiovese.

Soiuri pentru vinuri rosii de calitate superioara: Burgund mare, Cabernet Sauvigon, Cabernet franc, Feteasca neagra, Malbec, Merlot, Pinot noir, Saperavi.

Soiuri pentru vinuri aromate: Busuioaca de Bohotin, Busuioaca roz, Tamiioasa romaneasca, Muscat Ottonel, Sarba.

Soiuri de struguri pentru produse pe baza de must si vin

Soiuri pentru suc de struguri: Aligoté, Chasselas doré, Feteasca regala, Riesling italian. Soiuri pentru vinuri spumante: Babeasca neagra, Iordana, Feteasca alba, Feteasca regala. Soiuri pentru vinuri aromatizate (vermuturi si pelinuri): Oporto, Rosioara.

Soiuri pentru distilate invechite (tip Cognac): Ardeleanca, Babeasca gri, Plavaie, Zghihara de Husi, Colombard, Mustoasa de Maderat, Saint Emilion.

Soiuri de hibrizi producatori direct

Soiuri H.P.D. de provenienta americana: Delaware (alb, roz), Isabella, Jaquez, Lidia, Noah, Othello.

Soiuri H.P.D. vechi: Baco 1, Flot d'or, Ferdinand Lesseps, Rayon d'or, Seibel 1, Seibel 1000, Terras 20.

Soiuri H.P.D. moderni:

- Pentru vinuri albe si roze: Roucaneuf, Valerien, Villard blanc, Seyve Villard 12303, Seyval, Seyve Villard 12283;

- Pentru vinuri rosii: Chambourcin, Garonnet, Varousset, Villard noir.

Soiuri H.P.D. pentru masa: Perla de Zala, Dattier de Saint Vallier, Muscat de Saint Vallier, Moldova.

Soiuri H.P.D. nou create in Romania: Negru tinctorial, Purpuriu.

Clasificarea dupA caracterele morfologice

Criteriul morfologic permite o multitudine de clasificari, care se pot face pe baza caracterelor morfologice ale diferitelor organe. Larga raspandire are clasificarea soiurilor dupa caracterele morfologice ale limbului - frunza fiind organul cel mai diversificat si care poate fi folosita o lunga perioada de timp la recunoasterea soiurilor.

Dupa lobarea limbului (caracter morfologic important), soiurile se impart in: soiuri cu limb intreg sau usor trilobat; soiuri cu limb trilobat; soiuri cu limb 5 lobat si chiar 7 lobat:

Clasificarea dupa gradul de lobare, ajuta la identificarea soiurilor dar, soiurile cu acelasi numar de lobi, se deosebesc intre ele prin marimea lobilor, forma sinusurilor, marimea, forma si succesiunea dintilor, marimea unghiurilor dintre nervurile principale si secundare, marimea limbului, raportul dintre lungime si latime. De aceea, s-a stabilit posibilitatea de identificare a soiurilor dupa marimea unghiurilor dintre nervurile frunzelor, raportul dintre lungimea acestor nervuri etc. Valorile acestor parametrii sunt apropiate pentru mai multe soiuri si au generat discutii. Toate acestea au condus la folosirea pentru clasificarea caracterelor morfologice, ale tuturor organelor aeriene ale vitei de vie: mugure, lastar, frunza, inflorescenta, floare, strugure, bob, coarde s.a. (Branas J., Truuel P., 1968), precum si insusirile biologice si agroproductive (Teodorescu I.C., 1928 - 1937; Constantinescu Gh., 1971). Ca urmare, s-a acumulat un bogat si valoros material informational privind caracterizarea soiurilor, ceea ce a inlesnit intocmirea unor scheme di-, tri- si politomice, de determinare a soiurilor.

Intrebari de autocontrol

1. Definiti viticultura.

2. Care este importanta social economica si alimentara a viticulturii ?

3. Clasificati soiurile de vita de vie dupa directiile de productie.

4. Care sunt caracterele morfologice utilizate mai mult la clasificarea soiurilor ?



loading...








Document Info


Accesari: 7443
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )