Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Modelarea relatiilor industrie-agricultura in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea

agricultura


Modelarea relatiilor industrie-agricultura īn perspectiva aderarii Romāniei la Uniunea

Europeana



INTRODUCERE

De la celebra sintagma "laissez faire, laissez-passer" a lui Adam Smith (1776)

promovata de economistii clasici īn secolele 18 si 19, conform careia pe termen lung economia

ajunge la un echilibru general īn care toate "resursele sunt eficient alocate" evenimentele

economice care au avut loc mai ales īn secolul 20 (si īn special crizele economice din anii 30)

au contribuit la schimbarea paradigmei. Astfel John Maynard Keynes a recomandat interventia

guvernamentala īn economie pentru a sti 919x2313j mula sau frāna cresterea economica īn functie de

evolutia economica a unei tari la un moment dat.

Clasicului argument potrivit caruia pe termen lung economia ajunge la un echilibru

general, Keynes a raspuns cu un aforism la fel de celebru "pe termen lung suntem cu totii

morti". Astfel, el a sustinut importanta cresterii cheltuielilor guvernamentale sau reducerii

taxelor īn timp de recesiune pentru a stimula economia si a creste productia, investitiile si

consumul si reducerea cheltuielilor guvernamentale si cresterea taxelor īn perioade

inflationiste

Pozitia si argumentele lui Keynes au fost combatute prin anii 1960 de monetaristi

precum Friedman; acestia au sustinut ideea conform careia piata libera si competitia sunt

eficiente si ar trebui lasate sa opereze cu minimum de interventie guvernamentala. Īn sprijinul

acestei idei monetaristii au adus ca argument studii care au demonstrat ca factorul determinant

al cresterii PNB nominal este masa monetara si nu politica fiscala.

Īn ultimii patruzeci de ani a aparut o literatura de specialitate foarte bogata, bine

conturata, privitoare la efectul diverselor politici sau influenta anumitor variabile asupra

evolutiei unor sectoare economice sau asupra cresterii economice īn general, atāt īn diverse tari

ale lumii cāt si īn Romānia; pe acest fundal, lucrarea de fata īncearca sa surprinda influentele

variabilelor macroeconomice asupra agriculturii Romāniei, precum si relatia industrie -

agricultura

O data cu evenimentele din 1989 economia Romāniei si īn special sectorul agroalimentar

au trecut prin diverse socuri si au cunoscut schimbari majore ca urmare atāt a

politicilor agricole cāt si a politicilor macroeconomice practicate īn ultimii 15 ani. Prin urmare,

lucrarea īsi propune sa studieze cāt de importante sunt cadrul macroeconomic si relatiile dintre

agricultura si industrie pentru evolutia sectorului agro-alimentar romānesc.

Īn general, prin prisma teoriei economice, politica macroeconomica poate influenta

sectorul agro-alimentar si cāteva studii au demonstrat acest lucru (Serova, 1999). Īn cazul

Romāniei, este foarte important sa īncercam sa studiem influenta mediului macroeconomic si

socurile externe mai ales asupra preturilor inputurilor si outputurilor agricole. Prin urmare,

obiectivul acestei lucrari este studierea relatiilor industrie - agricultura precum si īntelegerea

si discutarea relatiilor si interdependentelor dintre macroeconomie si variabilele agricole.

Īn perioada de tranzitie, procesul de liberalizare a preturilor a fost implementat gradual;

preturile agricole au fost complet liberalizate īncepānd cu anul 1997 īn timp ce preturile

inputurilor agricole au fost liberalizate īncepānd cu 1990. Inflatia a crescut foarte mult

ajungānd pāna la 250% īn 1993, iar moneda nationala s-a depreciat īn mod accentuat; pentru a

depasi aceasta situatie, rata dobānzii a fost stabilita la un nivel foarte ridicat, ceea ce a

influentat īn mod negativ productia si investitiile īn agricultura. Aceste circumstante au condus

la decalaje majore īntre pretul inputurilor si pretul outputurilor agricole (pretul real al

producatorilor nu acopera costul inputurilor iar investitiile īn agricultura au fost descurajate).

Īn acelasi timp, preturile produselor agricole sunt mult mai flexibile la socurile

macroeconomice si sunt influentate de conditiile climatice īntr-o masura mult mai mare decāt

preturile neagricole. Aceasta īnseamna ca pe termen scurt preturile agricole pot depasi nivelul

lor de echilibru datorita unor socuri macroeconomice temporare sau unor conditii climatice

nefavorabile

Īn acest context, este important sa analizam tipul de politica monetara/fiscala

(expansiva sau restrictiva) ar trebui implementat pentru a influenta īn mod pozitiv evolutia

generala a economiei si a agriculturii īn particular, pentru ca 'schimbarile īn politica monetara

si fiscala afecteaza performanta agriculturii prin intermediul influentei asupra preturilor

inputurilor si outputurilor, pretul terenurilor si a cursului de schimb' (Snell si Marchant, 2004).

Legaturile industrie-agricultura si impactul macroeconomiei asupra agriculturii trebuie

studiate nu numai pentru a īntelege evolutiile trecute ale acestor sectoare dar si pentru a

identifica cele mai bune politici macroeconomice ce se pot avea īn vedere pentru a crea

premizele dezvoltarii unui sector agro-alimentar eficient.

Avānd īn vedere considerentele prezentate mai sus, īn lucrare ne propunem sa discutam,

analizam si sa gasim raspunsuri urmatoarelor īntrebari:

o īn ce masura variabilele macroeconomice influenteaza si au un efect statistic

semnificativ asupra preturilor inputurilor si outpurilor agricole;

o īn ce masura preturile agricole sunt mai corelate cu nivelurile trecute ale acestora

comparativ cu variabilele macroeconomice;

o īn ce masura preturile inputurilor agricole influenteaza evolutia preturilor outputurilor

(transmisia preturilor prin costuri) decāt vice-versa: preturile outputurilor influenteaza

preturile inputurilor (transmisia preturilor prin cerere);

o analiza raspunsurilor dinamice ale variabilelor agricole la socurile macroeconomice

prin intermediul functiilor de raspuns la soc.

De asemenea, lucrarea īncearca sa prezinte relatia dintre PIB-ul agricol si PIB-ul industrial

si sa analizeze principalii factorii ai cresterii PIB-ului agricol. Astfel, dorim sa ne aducem

contributia la diagnosticarea corecta a situatiei sectorului agro-alimentar romānesc īn contextul

cadrului macroeconomic al ultimilor 15 ani, īn scopul unei cāt mai bune modelari a relatiilor

industrie - agricultura si a cadrului macroeconomic īn general. Analizele cantitative, respectiv

utilizarea metodologiei cointegrarii si a vectorilor autoregresivi, si previziunile realizate ne vor

permite prezentarea unei noi perspective, econometrice, asupra sectorului agro-alimentar si a

cadrului macroeconomic romānesc īn pragul integrarii Romāniei īn Uniunea Europeana.

Lucrarea "Modelarea relatiilor industrie-agricultura īn perspectiva aderarii Romāniei la

Uniunea Europeana" este structurata īn sase capitole, acordāndu-se atentie atāt aspectelor

teoretice, metodologice cāt si diagnosticarii si realizarii de prognoze privind relatia industrieagricultura,

analiza influentei principalelor variabilelor macroeconomice asupra agriculturii

precum si determinarea factorilor cresterii PIB-ului agricol.

Primul capitol, intitulat "Politicile macroeconomice si sectorul agro-alimentar" releva

principalele abordari teoretice privitoare la relatia biunivoca agricultura-macroeconomie

abordānd evolutia principalilor indicatori macroeconomici si totodata prezinta īn detaliu

politica agricola a Romāniei īn contextul mediului macroeconomic al perioadei de tranzitie,

inclusiv repere macroeconomice si agricole ale Romāniei comparativ cu alte tari central si esteuropene.

Capitolul al II-lea, "Evolutia sectorul agro-alimentar al Romāniei" contine o analiza

cantitativa a principalilor factori de productie din agricultura, structura de productie si evolutia

productiei agricole, valoarea adaugata bruta si produsul agricol brut - evolutie si cāteva

prognoze comparativ cu Uniunea Europeana si noile state membre ale UE; este abordata de

asemenea dintr-o perspectiva analitica relatia industrie - agricultura.

Capitolul al III-lea, intitulat "Abordari conceptuale si studii empirice privind relatia

industrie-agricultura" face referire la cāteva studii teoretice si empirice anterioare privind

modelarea relatiilor industrie-agricultura si prezinta evidente empirice atāt la nivel national cāt

si international privind influenta variabilelor macroeconomice asupra agriculturii. Sintetic, este

expusa contributia proprie a autoarei, respectiv folosirea pentru prima oara a metodologiei

vectorilor auto-regresivi si a cointegrarii īn scopul realizarii obiectivelor propuse ale acestei

lucrari

Capitolul al IV-lea "Concepte si principii de baza īn analiza seriilor de timp" prezinta

conceptul de stationaritate si nestationaritate, concepte privind ordinul de integrare si

cointegrarea inclusiv tehnici de utilizarea a acesteia. De asemenea, sunt expuse principalele

aspecte privind metodologia vectorilor autoregresivi si a modelelor de eroare corectie.

Īn Capitolul al V-lea intitulat "Modelarea relatiilor industrie - agricultura si

determinantii cresterii PIB-ului agricol" s-a īncercat modelarea relatiei industrie - agricultura

utilizānd functii de productie Cobb-Douglas si determinarea factorilor cresterii PIB-ului agricol

utilizānd un model al cresterii PIB. De asemenea, au fost realizate cāteva prognoze pe baza

caror se pot trage anumite concluzii si se pot face cāteva recomandari.

Īn Capitolul al VI-lea "Modelarea impactului variabilelor macroeconomice asupra

preturilor agricole" sunt prezentate principalele variabilele macroeconomice studiate (cursul de

schimb, rata dobānzii, indicele preturilor de consum, PIB-ul per locuitor) si agricole (pretul

inputurilor si outpurilor agricole), tehnica de modelare utilizata, respectiv modele vector

autoregresive si cointegrarea, principalele rezultate si cāteva concluzii.

Lucrarea se īncheie cu concluzii finale si recomandari adresate factorilor decizionali

privind fundamentarea deciziilor īn ceea ce priveste abordarea relatiilor industrie-agricultura si

formularea politicilor macroeconomice.

Speram ca prin intermediul acestei lucrari se ne aducem si o contributie speciala la

fondul de cercetare din domeniul economiei agrare mai ales prin prisma metodologiei si

analizei econometrice folosite si nu in ultimul rānd ca am participat cu ceva nou in "sfera

ideilor" din acest domeniu.


Document Info


Accesari: 3081
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )