Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Modelareaaaa relatiilor industrie-agricultura in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea

agricultura


Modelarea relatiilor industrie-agricultura în perspectiva aderarii României la Uniunea

Europeana



INTRODUCERE

De la celebra sintagma "laissez faire, laissez-passer" a lui Adam Smith (1776)

promovata de economistii clasici în secolele 18 si 19, conform c&# 23523w2223x 259;reia pe termen lung economia

ajunge la un echilibru general în care toate "resursele sunt eficient alocate" evenimentele

economice care au avut loc mai ales în secolul 20 (si în special crizele economice din anii 30)

au contribuit la schimbarea paradigmei. Astfel John Maynard Keynes a recomandat interventia

guvernamentala în economie pentru a stimula sau frâna cresterea economica în functie de

evolutia economica a unei tari la un moment dat.

Clasicului argument potrivit caruia pe termen lung economia ajunge la un echilibru

general, Keynes a raspuns cu un aforism la fel de celebru "pe termen lung suntem cu totii

morti". Astfel, el a sustinut importanta cresterii cheltuielilor guvernamentale sau reducerii

taxelor în timp de recesiune pentru a stimula economia si a creste productia, investitiile si

consumul si reducerea cheltuielilor guvernamentale si cresterea taxelor în perioade

inflationiste

Pozitia si argumentele lui Keynes au fost combatute prin anii 1960 de monetaristi

precum Friedman; acestia au sustinut ideea conform careia piata libera si competitia sunt

eficiente si ar trebui lasate sa opereze cu minimum de interventie guvernamentala. În sprijinul

acestei idei monetaristii au adus ca argument studii care au demonstrat ca factorul determinant

al cresterii PNB nominal este masa monetara si nu politica fiscala.

În ultimii patruzeci de ani a aparut o literatura de specialitate foarte bogata, bine

conturata, privitoare la efectul diverselor politici sau influenta anumitor variabile asupra

evolutiei unor sectoare economice sau asupra cresterii economice în general, atât în diverse tari

ale lumii cât si în România; pe acest fundal, lucrarea de fata încearca sa surprinda influentele

variabilelor macroeconomice asupra agriculturii României, precum si relatia industrie -

agricultura

O data cu evenimentele din 1989 economia României si în special sectorul agroalimentar

au trecut prin diverse socuri si au cunoscut schimbari majore ca urmare atât a

politicilor agricole cât si a politicilor macroeconomice practicate în ultimii 15 ani. Prin urmare,

lucrarea îsi propune sa studieze cât de importante sunt cadrul macroeconomic si relatiile dintre

agricultura si industrie pentru evolutia sectorului agro-alimentar românesc.

În general, prin prisma teoriei economice, politica macroeconomica poate influenta

sectorul agro-alimentar si câteva studii au demonstrat acest lucru (Serova, 1999). În cazul

României, este foarte important sa încercam sa studiem influenta mediului macroeconomic si

socurile externe mai ales asupra preturilor inputurilor si outputurilor agricole. Prin urmare,

obiectivul acestei lucrari este studierea relatiilor industrie - agricultura precum si întelegerea

si discutarea relatiilor si interdependentelor dintre macroeconomie si variabilele agricole.

În perioada de tranzitie, procesul de liberalizare a preturilor a fost implementat gradual;

preturile agricole au fost complet liberalizate începând cu anul 1997 în timp ce preturile

inputurilor agricole au fost liberalizate începând cu 1990. Inflatia a crescut foarte mult

ajungând pâna la 250% în 1993, iar moneda nationala s-a depreciat în mod accentuat; pentru a

depasi aceasta situatie, rata dobânzii a fost stabilita la un nivel foarte ridicat, ceea ce a

influentat în mod negativ productia si investitiile în agricultura. Aceste circumstante au condus

la decalaje majore între pretul inputurilor si pretul outputurilor agricole (pretul real al

producatorilor nu acopera costul inputurilor iar investitiile în agricultura au fost descurajate).

În acelasi timp, preturile produselor agricole sunt mult mai flexibile la socurile

macroeconomice si sunt influentate de conditiile climatice într-o masura mult mai mare decât

preturile neagricole. Aceasta înseamna ca pe termen scurt preturile agricole pot depasi nivelul

lor de echilibru datorita unor socuri macroeconomice temporare sau unor conditii climatice

nefavorabile

În acest context, este important sa analizam tipul de politica monetara/fiscala

(expansiva sau restrictiva) ar trebui implementat pentru a influenta în mod pozitiv evolutia

generala a economiei si a agriculturii în particular, pentru ca 'schimbarile în politica monetara

si fiscala afecteaza performanta agriculturii prin intermediul influentei asupra preturilor

inputurilor si outputurilor, pretul terenurilor si a cursului de schimb' (Snell si Marchant, 2004).

Legaturile industrie-agricultura si impactul macroeconomiei asupra agriculturii trebuie

studiate nu numai pentru a întelege evolutiile trecute ale acestor sectoare dar si pentru a

identifica cele mai bune politici macroeconomice ce se pot avea în vedere pentru a crea

premizele dezvoltarii unui sector agro-alimentar eficient.

Având în vedere considerentele prezentate mai sus, în lucrare ne propunem sa discutam,

analizam si sa gasim raspunsuri urmatoarelor întrebari:

o în ce masura variabilele macroeconomice influenteaza si au un efect statistic

semnificativ asupra preturilor inputurilor si outpurilor agricole;

o în ce masura preturile agricole sunt mai corelate cu nivelurile trecute ale acestora

comparativ cu variabilele macroeconomice;

o în ce masura preturile inputurilor agricole influenteaza evolutia preturilor outputurilor

(transmisia preturilor prin costuri) decât vice-versa: preturile outputurilor influenteaza

preturile inputurilor (transmisia preturilor prin cerere);

o analiza raspunsurilor dinamice ale variabilelor agricole la socurile macroeconomice

prin intermediul functiilor de raspuns la soc.

De asemenea, lucrarea încearca sa prezinte relatia dintre PIB-ul agricol si PIB-ul industrial

si sa analizeze principalii factorii ai cresterii PIB-ului agricol. Astfel, dorim sa ne aducem

contributia la diagnosticarea corecta a situatiei sectorului agro-alimentar românesc în contextul

cadrului macroeconomic al ultimilor 15 ani, în scopul unei cât mai bune modelari a relatiilor

industrie - agricultura si a cadrului macroeconomic în general. Analizele cantitative, respectiv

utilizarea metodologiei cointegrarii si a vectorilor autoregresivi, si previziunile realizate ne vor

permite prezentarea unei noi perspective, econometrice, asupra sectorului agro-alimentar si a

cadrului macroeconomic românesc în pragul integrarii României în Uniunea Europeana.

Lucrarea "Modelarea relatiilor industrie-agricultura în perspectiva aderarii României la

Uniunea Europeana" este structurata în sase capitole, acordându-se atentie atât aspectelor

teoretice, metodologice cât si diagnosticarii si realizarii de prognoze privind relatia industrieagricultura,

analiza influentei principalelor variabilelor macroeconomice asupra agriculturii

precum si determinarea factorilor cresterii PIB-ului agricol.

Primul capitol, intitulat "Politicile macroeconomice si sectorul agro-alimentar" releva

principalele abordari teoretice privitoare la relatia biunivoca agricultura-macroeconomie

abordând evolutia principalilor indicatori macroeconomici si totodata prezinta în detaliu

politica agricola a României în contextul mediului macroeconomic al perioadei de tranzitie,

inclusiv repere macroeconomice si agricole ale României comparativ cu alte tari central si esteuropene.

Capitolul al II-lea, "Evolutia sectorul agro-alimentar al României" contine o analiza

cantitativa a principalilor factori de productie din agricultura, structura de productie si evolutia

productiei agricole, valoarea adaugata bruta si produsul agricol brut - evolutie si câteva

prognoze comparativ cu Uniunea Europeana si noile state membre ale UE; este abordata de

asemenea dintr-o perspectiva analitica relatia industrie - agricultura.

Capitolul al III-lea, intitulat "Abordari conceptuale si studii empirice privind relatia

industrie-agricultura" face referire la câteva studii teoretice si empirice anterioare privind

modelarea relatiilor industrie-agricultura si prezinta evidente empirice atât la nivel national cât

si international privind influenta variabilelor macroeconomice asupra agriculturii. Sintetic, este

expusa contributia proprie a autoarei, respectiv folosirea pentru prima oara a metodologiei

vectorilor auto-regresivi si a cointegrarii în scopul realizarii obiectivelor propuse ale acestei

lucrari

Capitolul al IV-lea "Concepte si principii de baza în analiza seriilor de timp" prezinta

conceptul de stationaritate si nestationaritate, concepte privind ordinul de integrare si

cointegrarea inclusiv tehnici de utilizarea a acesteia. De asemenea, sunt expuse principalele

aspecte privind metodologia vectorilor autoregresivi si a modelelor de eroare corectie.

În Capitolul al V-lea intitulat "Modelarea relatiilor industrie - agricultura si

determinantii cresterii PIB-ului agricol" s-a încercat modelarea relatiei industrie - agricultura

utilizând functii de productie Cobb-Douglas si determinarea factorilor cresterii PIB-ului agricol

utilizând un model al cresterii PIB. De asemenea, au fost realizate câteva prognoze pe baza

caror se pot trage anumite concluzii si se pot face câteva recomandari.

În Capitolul al VI-lea "Modelarea impactului variabilelor macroeconomice asupra

preturilor agricole" sunt prezentate principalele variabilele macroeconomice studiate (cursul de

schimb, rata dobânzii, indicele preturilor de consum, PIB-ul per locuitor) si agricole (pretul

inputurilor si outpurilor agricole), tehnica de modelare utilizata, respectiv modele vector

autoregresive si cointegrarea, principalele rezultate si câteva concluzii.

Lucrarea se încheie cu concluzii finale si recomandari adresate factorilor decizionali

privind fundamentarea deciziilor în ceea ce priveste abordarea relatiilor industrie-agricultura si

formularea politicilor macroeconomice.

Speram ca prin intermediul acestei lucrari se ne aducem si o contributie speciala la

fondul de cercetare din domeniul economiei agrare mai ales prin prisma metodologiei si

analizei econometrice folosite si nu in ultimul rând ca am participat cu ceva nou in "sfera

ideilor" din acest domeniu.


Document Info


Accesari: 2508
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )