Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































PROIECT Disciplina Ampelografie

agricultura


Universitatea de Stiinte Agricole si

Medicina - Veterinara

Cluj-Napoca



Facultatea de Horticultura

PROIECT

Disciplina Ampelografie

Student: UNGURIAN LAURIAN

HORTICULTURĂ V

GRUPA 3

2005

TEMA PROIECTULUI

            Infintarea unei plantatii viiticole in localitatea Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud, pe o suprafata de 255 ha, soiuri pentru vinuri albe superioare. Tehnologia de cultura se va orienta spre sistemul clasic jos, combinat vinticol.

CAPITOLUL  I

            IMPORTANTA

            Viticultura este un sector important in cadrul economie nationale, in primul rand prin suprafata pe care o ocupa. Avand in vedere si faptul ca strugurii consumati in stare proaspata furnizeaza organismului cantitati de glucide, acizi organici, cat si saruri sub forma unor asimilabile, sublineaza in mare masura importante cultivarii de vita de vie in toate zonele unde acesta este posibila.

            Vinul la randul lui precum si alte produse obtinute pe baza de struguri sau vin (vinuri spumante, distilate invechite ) au un aport insemnat in satisfacerea necesarului de componente biochimice pentru organismul uman

            Importante sunt vinurile prin alcoolii pe care ii contin si care au actiuni inhibitoare asupra organismelor patogene al caror mediu de viata in inhiba. Cura de struguri ajuta la dezinfectarea organismului si regleaza refacerea functiilor metabolice pana la optimum. Acestea sunt cateva din caracteristicile benefice ale componentelor strugurilor si a produselor obtinute prin prelucrarea lor .

                Se urmareste deci a se estinde cultura vitei de vie in scopul obtineri strugurilor pentru masa si calitate superioara dar si pentru struguri de vin ocupand suprafete mari in diferite zone ale tarii.

CAPITOLUL II

            STUDIUL CLIMATIC
            2.1. Conditiiless climatice

            Productia si dezvoltarea speciilor de vita de vie este deteriminata de conditiile climatice. Numai acele specii viticole se dezvolta bine, normal care pot sa se adapteze conditiilor de clima. Bazinul viticol este strajuit in mare parte de dealuri, in parte de Nord-Est, se afla un lant de munti cere creaza in apropierea lor o clima specifica regiunii muntoase si cu precipitatii bogate.

            Verile sunt scurte si calduroase, iernile sunt lungi, nu prea geroase.

In unii ani toamnele sunt lungi si calduroase , ceea ce permite prelungirea vegetatiei vitei de vie pana toamna tarziu. Factori care determina climatul bazinului viticol Bistrita sunt :

 temperatuta, precipitatiile, nobulozitatea si insolatia, umiditatea relativa si accidentele climatice.  Toate acestea vor fi analizate, datele fiind luate de la statia meteorologica a S.C.P.P Bistrita. Se vor analiza datele privitoare la perioada cuprinsa intre anii 1989-1998.

2.2. Temperatura 

            Temperatura este unul din factorii principali deoarece de ea depinde reusita culturilor viticole din zona.

Din analiza temperaturii medii lunare pe perioada 1989-1998 se observa ca luna cu temperatura medie ceea mai coborata de -2,4 oC este in luna ianuarie. Media cea ma mica s-a inregistrat in luna februarie a anului 1994 fiind de - 7,2 oC.

Temperatura medie lunara pe perioada 1989-1998 in grade  Celsius

Luna

Anul

Media lunara

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Ianuarie

0.9

-3.6

-3.1

-2.2

-4.1

-4.0

-0.1

-2.9

-1.7

-2.5

-2.40

Februarie

0.8

-0.5

2.5

-2.1

-4.2

-7.2

1.5

2.9

-2.3

-2.4

-1.10

Martie

2.5

1.8

7.3

5.5

2.3

1.2

5.6

4.3

0.2

1.7

3.20

Aprilie

8.0

10.8

8.9

7.6

7.5

8.2

11.2

8.4

10.0

5.3

8.60

Mai

14.5

13.4

13.9

10.9

9.8

17.9

14.3

13.6

16.7

14.2

13.90

Iunie

16.4

16.1

15.6

18.6

17.6

17.0

17.5

18.0

8.2

17.4

17.20

Iulie

20.9

17.2

17.9

20.2

20.6

18.1

21.7

21.9

18.0

17.9

19.40

August

19.2

18.3

19.2

18.0

19.5

19.0

19.8

18.6

16.5

18.3

18.80

Septembri

14.0

13.9

11.4

15.5

10.8

12.8

20.2

13.8

11.4

12.5

13.60

Octombrie

8.2

9.3

9.8

10.2

8.0

11.6

8.4

11.5

10.0

6.2

9.40

Noiembrie

-2.0

2.3

5.4

4.8

3.0

2.2

3.7

0.6

5.6

5.3

3.10

Decembrie

-1.7

-1.0

-0.3

-2.5

-3.8

1.7

-0.3

-2.1

-1.4

-0.4

-1.20

Media anuala

8.4

8.1

9.1

8.7

7.2

8.2

10.3

9

8.7

7.8

8.5

            Pe langa temperatura medie si lunara au rol important in desfasurarea normala a proceselor de crestere si dezvoltare a vitei de vie, temperaturile extreme inregiatrate in cursul anului. Variatia temperaturilor minime si maxime difera de la un an la altul si de la luna la luna dupa cum se observa in tabelul unu.

            Se observa o mare variatie a temperaturilor  in luna ianuarie pe cand temperaturile medii pe cei zece ani de studii din luna iulie inregiatreaza variatii mici de la un an la altul. Trecerea de la iarna la primavara se face brusc de le -1,5 oC cat este media in timpul iernii 8,58 oC  cat se inegistraza in medie primavara.

            Intr-adevar datele respective arata ca cea ma scazuta temperatura minima absoluta de -21,5 oC a fost inregistrata in luna decembrie 1998 si in luna noiembrie 1997, iar cea mai ridicata  maxima absoluta de plus 34,2 oC s-a inregiatrat in luna august 1995.

Se trage concluzia ca cea mai calduroasa este luna august iar cea mai friguroasa este ianuarie.

            Gerurile nu prea aspre, dar totusi frecvente produc in unii ani pagube, mai ales acolo unde nu s-au aplicat masurile agrotehnice corespunzatoare.

            Daca trecerea de la toamna la iarna se face prea brusc, apare pericolul degerarii tesuturilor si chiar a organelor. In timpul ierni temperaturile se mentin scazute, pana in adoua jumatete a lunii februarie, apoi incepsa creasca.

            Temperatura medie anuala se situeaza in jurul valorii de 8,5 oC, iar bilantul termic global este de 3,900 oC, bilantul activ de 3285 oC, bilamtul util de 1485 oC. Toate aceste valori determina o buna crestere a vitei de vie care este intr-o corelatie pzitiva cu marimea acestor indici.

Tabel 2 Temperatura maxima absoluta in perioada 1989-1998 grade Celsius

Luna

Anul

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Ianuarie

11.0

2.2

8.4

8.7

2.8

2.8

12.2

8.2

8.4

4.6

Februarie

12.3

10.5

13.5

10.2

5.2

3.0

15.5

13.3

8.8

11.4

Martie

13.5

12.0

20.2

5.5

10.3

16.0

17.3

18.0

11.8

15.0

Aprilie

19.6

24.2

21.2

17.0

23.5

22.0

24.0

24.5

24.3

19.4

Mai

24.0

26.5

29.2

22.6

24.6

25.6

29.8

28.3

30.6

28.3

Iunie

25.6

26.5

30.2

30.5

28.5

27.8

31.9

28.5

31.4

32.5

Iulie

32.0

29.7

31.5

29.5

29.3

32.0

31.9

32.0

31.4

28.8

August

30.3

31.0

32.0

28.8

34.0

30.6

34.2

29.8

31.2

27.0

Septembri

26.6

25.0

29.0

27.2

22.5

24.4

32.8

26.8

25.2

25.8

Octombrie

22.0

19.5

21.3

25.8

24.8

24.5

23.5

23.0

22.4

22.8

Noiembrie

6.0

18.2

15.5

15.9

14.2

15.7

18.0

11.8

19.4

19.6

Decembrie

5.8

14.0

8.5

7.6

7.4

12.2

7.0

7.9

8.3

10.8

2.3. Precipitatiile

               Apa este unul din factorii de vegetatie care prin rolul pe care il are in buna desfasurare a proceselor vitale se deosebeste a fii indispensabil in viata plantelor.  Ea constituie elementul care solubilizeaza substantele minerale din sol si le transporta pana la frunze, iar de aici vehiculeaza produsi fotosintetici spre diferite organe ale planteli. Pe drept cuvant se poate afirma ca fara apa nu este posibila viata.  De aceea in cultura oricarui plente si in  special a vitei de vie se urmareste aprovizionarea acesteia cu apa in functie de necesitati.

            Principala sursa de aprovizionare cu apa o constituie precipitatiile.

In legatura cu variatia acestora este ritmul de crestere. Rerefindu-se la ritmul precipitatiilor in ultimi 10 ani, din tebelul 3 reiese ca mediea precipitatiilor este de 720mm. Ceea mai bogata luna in precipitatii a fost luna iunie 101,45 mm, iar cea mai saraca a fost luna februarie cu  31,69 mm.

            Importanta este si repartizarea precipitatiilor pe anotimpuri. Din acest punt de vedere datele prezentate areta ca celae mai multe precipitati se inregisteaza vara, urmand primavara, toamna si iarna. Repartizarea precipitatiilor este buna deficitul de apa din luniile de iarna si toamna fiind compensate cu precipitatiile cazute primavara si vara.

            Urmarind precipitatiile din punt de vedere al uniformitatii, repartitiei in perioada analizata, se constata variatia pronuntata de la an la an, avand de exemplu valori de 579,7mm  in 1993 si 797,3 mm, cu un an mai tarziu.

            Din cele prezentate mai sus se desprinde concluzia ca regimul precipitatiilor in zona Bistritei are o buna repartizare in cursul celor partru anotimpuri, repartizare ce favorizeaza desfasurarea normala a fazelor de vegetatie a plantelor.

Tabel 3

Precipitatiile lunare in perioada 1989-1998 in mm

Temperatura medie lunara pe perioada 1989-1998 in grade  Celsius

Luna

Anul

Media lunara

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Ianuarie

66,6

9,7

41,5

2,9

22.2

45,2

46,2

91,5

35,6

11,5

37,29

Februarie

56,1

20,3

31,4

17,4

24,0

20,8

41,0

45,8

28,0

32,5

31,69

Martie

89,7

10,5

24,3

-

4,5

57,2

59,7

52,0

12,0

13,3

60,30



Aprilie

82,9

111,1

57.7

30.6

13.2

99.8

78.6

46.0

23.6

59.5

69.68

Mai

25.4

46.7

31.5

154

29.1

27.7

126.1

60.3

114

82.3

101.4

Iunie

6.2

125.7

66.2

70.3

106

117

47.3

119

168

134

83.53

Iulie

139

31.4

44.9

105

91.7

128

33.2

48.2

44.0

160

71.20

August

23.0

122.9

10.6

71.9

12.4

33.8

73.4

114

92.4

157

88.40

Septembri

63.5

57.6

58.2

66.5

89.7

106

65.8

139

172.

66.6

52.99

Octombrie

13.4

26.4

60.7

83.1

120

26.3

82.4

1.4

49.5

66.4

52.99

Noiembrie

40.8

34.7

68.3

31.8

40.2

37.3

22.9

49.2

34.7

37.0

39.68

Decembrie

126

40.7

22.5

26.5

26.2

99.3

73.3

84.0

74.5

32.0

60.47

Suma anuala

787

638

517

659

579

797

749

853

849

853

728.0

2.4. Umiditatea relativa a aerului

            In cadrul procesului de crestere si dezvolt are  a vitei de vie pe  linga  apa  din sol

are importanta si  [miditatea  relativa a  aerului

Din analiza datelor din tabelul 4 se poate observa ca umiditatea relativa maxima a inregistrat cele mai mari valori in lunile de iarna si toamna cu o medie de 80.3% si respectiv 80.8%. Cea  mai scazuta valoare s-a inregistrat primavara si vara de 68.8% si respectiv 72.26%.

Cu toate ca valorile sunt mai scazutein lunile de primavara si vara situatia nu este defavorabila dezvoltarii vitei de vie deoarece valorile minime nu scad sub 57% nici chiar in lunile cele mai calduroase.

In concluzie, se poate afirma ca pentru bazinul viticol Bistrita umiditatea relativa a aerului se incadreaza in limitele favorabile cresterii si dezvoltarii vitei de vie.

Luna

Anul

Media lunara

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Ianuarie

78

92

86

85

82

90

83

81

79

93

84.10

Februarie

69

68

75

71

73

80

65

77

72

87

73.70

Martie

74

72

65

68

71

72

68

66

57

64

67.70

Aprilie

66

65

68

71

75

69

70

65

56

65

67.00

Mai

88

71

65

80

78

68

72

69

69

57

71,70

Iunie

72

68

70

72

74

73

71

75

70

61

71,60

Iulie

69

64

69

79

82

81

64

60

84

85

73,70

August

71

85

83

81

85

72

69

69

79

71

74,50

Septembri

88

82

76

80

76

83

79

81

91

77

81,50

Octombrie

82

79

74

72

76

75

83

78

95

75

78,90

Noiembrie

94

76

83

80

81

82

81

81

90

73

82,10

Decembrie

93

82

79

81

84

79

80

84

91

78

83,10

2.5. Nebulozitatea si insolatia

Actioneaza asupra fenomenelor de fotosinteza, transpiratie si a proceselor de legare a fructelor. Lumina influenteaza habitusul vitei de vie si coloratia strugurilor. La Bistrita nebulozitatea medie este de 6,67 cu valori cuprinse intre 5,3 si 8,3 (tabelul 5).

In cursul anului cea mai mica valoare a nebulozitatii se inregistreaza vara in lunile iulie-august, iar cea mai mare valoare in luna decembrie.

Nebulozitatea scazuta din luna august favorizeaza coloratia frumoasa si uniforma a strugurilor.

Privitor la durata de stralucire a soarelui, analizand datele din tabelul 6 putem afirma ca in lunile de vara soarele straluceste cel mai mult, fiind urmate de cele de primavara si toamna. Insolatia ridicata din august si septembrie contribuie la obtinerea unei recolte de buna calitate.

Tabel 5

Nebulozitatea in perioada 1989-1998 in grade de nebulozitate

Luna

Anul

Media lunara

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Ianuarie

7,8

8,8

8,0

6,0

7,2

8,0

8,7

8,5

6,3

8,2

7,75

Februarie

7,7

7,5

5,5

7,5

6,3

7,2

7,3

6,8

7,3

6,0

6,91

Martie

7,8

7,3

5,7

6,8

7,2

6,8

7,3

7,2

6,6

7,9

7,06

Aprilie

7,0

6,4

8,0

6,2

7,1

6,6

5,9

6,6

6,0

7,0

6,61

Mai

5,8

6,0

5,4

7,0

6,3

6,8

5,9

6,3

6,0

6,0

6,15

Iunie

5,6

7,9

5,9

4,0

5,4

5,2

5,4

5,8

5,0

5,5

5,57

Iulie

5,8

6,2

4,7

6,0

6,5

5,8

4,7

3,6

5,0

7,2

5,55

August

6,8

5,0

4,2

6,2

7,0

6,5

5,1

5,5

6,5

6,4

5,92

Septembrie

7,1

5,3

8,0

7,5

7,2

7,6

7,0

7,2

9,0

7,0

7,29

Octombrie

4,6




6,0

4,3

5,2

5,6

5,0

6,3

4,0

6,5

7,0

5,40

Noiembrie

7,8

7,8

8,0

6,8

7,1

7,5

7,3

7,1

9,0

7,0

7,45

Decembrie

9,3

7,6

7,0

7,2

7,5

8,0

9,0

9,0

9,5

8,9

8,30

 

Tabel 6

Durata de stralucire a soarelui in ore in perioada 1989-1998

Luna

Anul

Media lunara

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Ianuarie

80,8

33,9

55

72,5

75,6

91,3

61,8

57

52,9

73,5

65,43

Februarie

95,9

65,7

139

86

86,7

114,2

75,9

82,7

125,8

95,7

96,76

Martie

89,5

127,3

215

157,8

149,3

109,4

180,5

193,9

146,6

128,3

150,12

Aprilie

172,4

149,7

177,7

185,8

180

165,4

154,4

209,4

183,4

170,5

174,84

Mai

243,3

242,0

275,8

141,1

249

265,5

218,2

305,6

180,4

231,4

235,23

Iunie

192,7

172

255,7

257,8

211,1

280

197,1

227,7

253,5

210,7

225,89

Iulie

292,3

264,5

298,1

271,1

285,7

242,4

306,5

223,8

329,1

292,9

280,64

August

284,4

228,5

295,5

241,8

299,9

272,7

258,7

259,7

208,3

253,6

263,91

Septembrie

131,5

172,5

139,6

206,4

208,2

174,9

194,6

259,7

228,7

170,5

188,66

Octombrie

223,8

138

186,8

153,1

103,7

160,3

160,3

181,4

178,7

164,8

165,47

Noiembrie

77,7

93,9

55,2

85,9

50,3

74,3

74,3

102,1

46,8

67,3

77,35

Decembrie

25,8

86,4

42,8

44,8

82,8

48,2

48,2

51,1

52,7

38,4

51,05

2.6. Accidente climatice

            Sunt reprezentate prin fenomene violente ale climei producand pagube in podgorii. Cele mai importante sunt: furtunile, grindinile, brumele si ingheturile tardive sau timpurii.

            Furtunile produc distrugeri in plantatiile de vita de vie datorita fortei mecanice ce o produc. Bazinul viticol Bistrita fiind inconjurat de masive muntoase cu altitudini mari, este ferit de furtuni violente, se produc furtuni, dar cu intensitati mai mici care nu au influenta mare asupra vitei de vie.

            Grindina produce pagube mari prin leziunile provocate organelor aeriene. In special, fructele se depreciaza, pierzand din calitate, iar lastarii nu se maturizeaza si raman uneori cu leziuni deschise. In bazinul viticol Bistrita, grindina insoteste ploile reci din luna mai, frecventa lor fiin mica, nu se produc pagube mari.

            Brumele impreuna cu ingheturile survenite in perioada de vegetatie a vitei de vie produc pagube mari in special cand survin primavara in timpul infloritului. Toamna timpuriu brumele si ingheturile pot produce pagube prin desfrunzirea prematura, inghetarea fructelor si deprecierea lor. Frecventa brumelor in zona Bistritei este redata in tabel 7. Din analiza acestuia reiese ca brumele din luna mai au o frecventa redusa.

            O influenta negativa asupra polenizarii si legarii fructelor o au temperaturile sub 12°C in timpul infloritului, in special cele cuprinse intre 0-5°C, care pot duce la compromiterea recoltei daca se mentin o perioada mai lunga de timp.

Tabel 7

Frecventa brumelor, ingheturilor si a grindinei in perioana 1989-1998, lunile mai septembrie

Luna

fenomene

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

Mai

Brume

-

2

-

2

-

2

-

-

2

Inghet

-

1

-

-

-

2

-

-

1

Grindina

-

-

-

-

4

-

1

-

-

Iunie

Brume

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Inghet

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Grindina

-

1

-

1

-

-

2

-

-

August

Brume

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Inghet

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Grindina

-

-

1

-

  -

-

-

-

-

Septembrie    

Brume

2

3

4

4

4

2

3

3

2

Inghet

-

1

1

1

-

1

-

-

-

Grindina

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2.7. Coeficientul hidrotermic

            Din datele prezentate reiese modul cum actioneaza factori de mediu, izolat, dar in tot deauna in complex. Temperatura si precipitatiile actioneaza simultan si se conditioneaza reciproc. Raportul in care se gasesc acesti doi factori in diferite perioade ale anului sta la baza productiei.

            Raportul intre cantitatea medie lunara constituie coeficientul hidrotehnic. Acesta ne intereseaza numai in perioada de vegeteaza, adica in luinile aprilie - octombrie.

            Valorile coeficientului hidrotehnic stabilite in zona Bistritei sunt redate in tabelul8

Din analiza datelor din tabel, rezulta ca temperatura si precipitatiile realizeaza o crestere si o scadere normala.

            Coeficientul hidrotermic in perioada aprilie - octombrie in bazinul viticol Bistrita, date medi 1989-1998; 

         Tabel 8

Luna

Parametri

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

Media

Precipitatii

60,3

69,68

104,4

82,53

71,2

88,4

52,99

-

Temperatura

8,59

13,93

17,24

19,44

18,84

13,63

9,41

8,5

P/T

7,01

5,00

5,88

4,25

3,78

6,49

5,63

5,3

Crestarea usoara a coeficientului hidrotermic in luna inie fata de luna, ai arata ca neoia de apa a vitei de vie este satisfacuta.

                Tabel centrelizator                                                                                      

Elemente de analizat

Valori medi

Limite minime

Limite maxime

Limita critica

Perioada de vegetatie

177

155

205

-

Bilant termic global

3900

2700

4000

2500

Bilant termic util

1485

100

2000

1000

Bilant termic activ

3285

2500

3800

2100-250

Insolatie reala

1534,64

1367,2

1667,3

1200

Insolatia potentiala

1920

1740

2000

-

Precipitati totale

728

517,4

852,5

600

Precipit in per de veget

485

344,9

568,33

400

Indicile heliotermic

1,91

1,55

1,58

-

Indicele hidrotermic

1,86

1,91

2,13

-

Indicele bioclimatic



4,64

4,61

3,82

-

           

CAPITOLUL III

STUDIUL HIDROLOGIC SI HIDROGRAFIC

3.1. Hidrografia si hidrologia

            Hidrografia teritoriului Bistritei este reprezentata de raul Bistrita Ardeleana care izvoresta din Carpatii Rarariteni si se indreapta spre vest, varsandu-se in afluntul Somesului raul Sieu in aproprierea localitatii Sarata.

            Adancimea apei freatice este foarte favorabila in functie de asezarea orizontului inpermeabil.  O parte insemnata din teritoriul pdgoriei are apa freatica la adancimea de 0,5- 3mm fapt care a determinat formarea lacovistelor de coasta. Totodata aceasta a dus la formarea numeroase izvoare de coasta al caror debit a putut fi colectat in bazine de beton pentru ca apa sa fie folosita la pregatirea solutiilor pentru stropit si eventual irigat in anii secetosi.

3.2. Vegetatia

            Dealurile si munltii bazinului sunt acoperiti cu o vegetatie ierboasa, culturi agricole, pasuni, fanete naturale, tufisuri, vita de vie si livezi de pomi. Muntii sunt acoperiti cu paduri care se ridica la mari inaltimi astfel incat nu avem de-a face cu farfuri plesuve lipsite de vegetatia lemnoasa, cea ce este foarte important pentru conditiile de clima.

            Relieful judetului, muntos si deluros, cuprinde intre 300-1600 m altitudine, zona padurilor cu cele patru etaje forestiere: -  etajul stajarului, fagului, coniferelor, apoi etajul superior al jneapanului intalnit mai mult in Muntii Calimani.

            Padurea este formata din Quercus sp. La care se adauga specie din genurile Acer, Carpenus, Fraxinus, Cornus, Malus sylvestris, etc.

            Etajul fagului se intinde intre 500-1300m cuprinzand sp. ca  Fagus sylvatica, Querqus Montana, Ulmus Montana, Platanus Orientalis, Prunus avium, etc.

            Padurile de conifere se intind pana la circa 1600 m la est si  coboara sub aceasta linie pe versantii cu expozitie vestica. Esentele dominate ce formeaza acesta zona sunt: Molidul, Bradul, Pinul, Ienuparul.

            Fanetele naturale sunt caracterizate prin prezenta unor asociatii de plante din vegetatia ierboasa spontana ca : Festuca Pratensis, Agroris Alba, Deschantia sp.

            Dintre speciile cultivate caracteristica intregului bazin al vai Bistritei este prezenta marului ca specie dominanta - circa 60 % din totalul pomilor fructiferi, prunul 30 %, parul 7 %. Se ma cultiva ciresul, visinul, nucul, gutuiul, alunul, arbust fructiferi si capsuni.

            Bogatie naturala a formelor de teren face ca bazinul Bistrita sa conrtituie o regiune viticola importanta in plina dezvoltare si modernizare.

CAPITOLUL IV

STUDIUL PEDOLOGIC

4.1. Geologia si relieful

                Din punct de vedere geologic, depresiunea Bistritei se incadreaza in unitatea depresiunii Transilvaniei, care s-a format prin scufundare la sfarsitul peroadei Cretacice. Dealurile din jurul Bistritei s-au format pe depozite argilo- nisipoase, neomogene, de origine sedimentara; intre aceste sedimente se pot observa intercalatii si conglomerate cacacteristice depunerilor de ape curgatoare. Ca o particularitate se remarca prezenta unor orizonturi conglomeratice. Rocile marno - argiloase au influentat compozitia granulometrica a solurilor precum si continutul in substante minerale.  Solul format a fost influentat mai ales de prezenta straturilor conglomerate care se resimte atat din punct de vedere al alcatuiri granulometrice cat si de faptul ca aceste conglomerate acopera unele unitatii lde sol in proportie de 30-60 %.  

4.2. Solul

            Teritoriul statiunii este situat in zona solurilor din formatia vegetala lemnoasa de padure. Solurile formate sub acesta asociatie vegetala, in conditiile climaticedin Bistrita se incardeaza din punct de vedere al genezei in directia podzolica in solidificare, in care procesele de podzolire seproduc cu intensitati moderate.

            Descompunerea litieriei datorita actiunii ciupercilor si a bacteriilor anaerobe, formarea humusului moderat  acid   in care predomina acizii fulvici, alterarea intensa a mineralelor si puternica levigare determinata de un regim abundent de precipitatii sunt principalele cauez ce determina podzolirea.

            Solurile din acest bazin au fost incluse in  zona solurilor brune de padure, care in functie de cronografia terenurilui, precipitatii si vegetatiie au dus la formarea a 3 sub zone de soluri:

            -     subzona podzolului schelet intalnita in partea muntoasa a bazinului;

-         subzona podzolului propriu-zis, care cuprinde regiunea dealurilor in partea nordica;

-         sub zona solului brun - roscat de padure care se afla intr-o mica parte a bazinului, spre Campia Transilvaniei.

In cadrul fiecarei subzone se deosebesc numeroase tipuri si subtipuri de soli. Studii asupra soluilui au deterninat urmatoarele unitati taxonomice de slol;

a)      sol brun - eumezobazic, lutos de marna;

b)      podzol secundar, lutos de conglomerate;

c)      soluri potzolite, pe marne si conglomerate erodate.

a) Solul brun de padure, lutos  de marna se gaseste situat la sud-est-ul teritoriului fermei, ocupand o portiune relativ restraisa din suprafata acestuia. Terenul pe care s-a format acest sol este un camp plat asezat pe o marna argiloasa. Acest sol se caracterizeaza pin urmatoarea succesiune de orizonturi:

-         orizontul A - de acumulare a humusului - are o grosime de 30-40 cm; structura orizontului cu humus este granulata mare, in general afanata.  La fel este si strucura stratuilui arat;

-         orizontul iluvionar  B - are o grosime de 125-150 cm si poate  fi in urmatoarele suborizonturi:

                  - B1: are o grosime de 20-30 cm este compact si poros

                  - B2: are o grosime de 100-120 cm.

Culoarea este castanie - galbuie cu pere ruginii datorita concretiunilor feromanganoase. Nu se distinge un orizont de acumulare a carbionatilor si se trece la suborizontul B2 la roca mama, care este marna argiloasa.

            Textura solului este lutuoasa in orizontul A si argilo - lutuoasa in orizontul B. Compozitia granulometrica a acestui sol este:

-         nisip grosier 6,51 %;

-         nisip fin 38,22 %;

-         praf 31,30 %;

-         argila 23,27 %.

Orizontul de acumulare a humusului se caracterizeaza printr-un continut de 3,11- 3,15 % humus. Cantitatea de humus scade brusc in orizontul B la circa 1 %, iar la adancimea de 60-70 cm scade sub 1 %,ajungandu-se in suborizontul B2 ca acesta sa nu contina humus.

b) Podzolul secundar, lutos pe conglomerate - se gasesta situat la sud-vest de teritoriul podgoriei, cuprinzand o portiune relativ restrinsa din suprafata ei. Terenul pe care s-a format acest tip de sol este in panta, asezatpe un substrat de conglomerate. Se caracterizeaza prin urmatoarea succesiune de orizonturi:

-         orizontuol A1 are o grosime de 25 cm, culoare cenusie;

-         orizontul A2 are o grosime de 20-25 cm, se dostinge de orizontul A1 prin culoarea sa cenusiu albicioasa, prezentand pete feromagnetice;

-         orizontul iluvionar B: are grosimea de 80-120 cm, la care se disting doua suborizonturi B1-B2.

In compozitia granulometrica, nisipul grosier ocupa un loc mai important, el provenind din dezagregarea  pietrisului. Cantitatea de argila creste de le 19,70 % la 39,59% catre adancime. La suprafata pH- ul ete de 5,5 si scade la 5,2 in orizontul podzolic astfel creste cu  adancimea ajungand la 6,4. Continutul in elemente nutritive scade in adancime.

c) Solurile podzolite pe marne si conglomerate erodate se gasec in zone cu terenusi framantat si pante accentuate. Aceste soluri, ca urmare a gradului diferit de erodare difera foarte mult de la un profil la altul. In general se caracterizeaza prin urmatoarea succesiune de orizonturi:

-         orizontul A de acumulare a ahumusului are culoarea brun- negricioasa, grosimea este de 10-35 cm pe suprafata lui sunt pietre de 1,2 cm diametru;

-         suborizontul A / B face parte din orizontul B, grosime de 20 cm, culoare castanie- roscata cu structura grauncioasa, mare;

-         orizontul B are o grosime de 100-120 cm prezinta urmatoarele suborizonturi;

-         B1: 40 cm, culoare castaniu- roscata, structura nuciforma;

-         B2: 30-35 cm, culoare castanie;

-         B3: 30 cm, culoare visinie, structura prismatica.

Compozitia granulometrica acestui tip de sol este:

- nisip grosier                11,89 %;

- nisip fin                      37,74 %'

- praf                            25,65 %;

- argila                        24,63 %.

            Continutul in elemente nutritive si alte caracteristici ale acestor soluri prezentate sunt redate in tabelul 9.

        Tabelul 9

Tipul de sol

Humus

N%

P%

PH

Suma bazelor schimbate %

Acidit. hidrilotic

Capacitatea de schimb

Gradul de saturatie in baze

Brun eumezo-baizc podz. Lutos

3,1

01,8

0,20

6,6

11,50

6,47

22,00

70,86

Podzol secundar lutos

2,30

0,20

0,15

5,6

10,65

5,78

14,40

73,76

Soluri podzolice

1,4

0,20

0,05

6,7

-

5

-

-

CAPITOLUL V

ORGANIZAREA TERITORIULUI

5.1. Stabilirea retelei de drumuri

a)      Drumuri principal

Pentru a sigura buna exploatare a plantatei in tot cursul anului se stabileste reteaua de drumuri, respectiv drumul principal cu o latine de 6 m, care face legatura cu drumurile secundare din cadrul plantatiei.

b)      Drumurile secundare

Au latimea de 3m si delimiteaza parcelele pe latura lunga amplasate pe curbele de nivel. La intersectia drumului cu canale de scurgere se construiesc podete din tuburi de beton.

5.2. Amplasarea constructiilor

            Se amplaseza astfel in cat sa aiba acces direc si usor la drumuri, sa fie ferite de inundatii, de vanturi puternice, asigurate cu apa potabila. Pozitia lor in cadrul fermei va fi centrala pentru a scurta tansporturile si a permite organizarea si supravegherea a intregii activitati din ferma.

            Constructiile se compun din: sediul fermei, crama pivnita, magazie pentru unelte, magazie pentru ingrasaminte chimice, magazie pentru pestricide platforma pentru incarcat -descarcat, hala de sortare, hala pentru unelte si masini agricole, atelier mecanic, grup social, etc. Suprafata acestor constructii in cadrul fermei este de un ha.

5.3. Zonele de intoarcere

            Zonele de intoarcere se proiecteaza la capatul parcelelor fiind perpendiculare pe directie randurilor si eu latimea de 6m. Se mentin permanent intelenite pentru a usura deplasarea masinilor si a preveni eroziunea.

CAPITOLUL VI

ALEGEREA SOIURILOR

a)      Riesling Italian

Este un soi intalnit in cultura in tarile din Centrul si estul Europei. La noi se cultiva dinainte de aparitia filoxerei fiind intalnit indeosebi in podgoriile din Moldova, Transilvania, Banat, Dobrogea, etc.

Caractere morfologice

Frunza este mijlocie, pentalobata cu mezofilul subtire verde inchis si scamos  pe partea inferioara, dintatura ete accentuata si neregulata. Struguri au marime mica spre mijlocie, cilindrici adesea aripati. Boabele sunt in general mici si sferice, colorate in verde-galbui, prezentand un punct pistilar accentuat.

Insusiri biologice si caracteristici tehnologice

Soiul Riesling Italian are viguare mijlocie, este rezistent la inghet  si ingeneral sensibil la seceta, mana si oidium soiul avand o buna fertilitate peste 75 %. Productivitatea este cuprinsa intre 8-10 t/ha. Soiul prezinta o capacitate mijlocie de acumulare in zaharuri de 210 g, avand capacitatea mijlocie de supra maturare pe fondul unei activitati accentuate si are o mare particularitete in coacere. Spre sfarsitul coaceri ritmul creste depasind multe din soiurile din acceasi grupa cu el.

Particularitati de cultura si repartizarea teritoriala

Soiul se preteaza bine in toate zonele la cultura seminalta cu cordon bilateral. Taierea aplicata soiului este scurta in cepi roditori, incarcatura fiind de 15- 20 ochi/m2.

Soiul are o capacitate mijlocie de acumulre in zaharuri acesta avand urmatoarea formula de fertilizare: N 150, P 150, K150. Acesta raspunde bine la irigare el irigandu-se aproape constant la Murfatlar si Bistrita. Cele mai bune vinuri se obtin pe Tarnave.

La noi in tarta se obtin in exclusivitate vinuri seci utilizate si pentru obtinerea distilatelor invechite si a vinurilor spumante.

b)      Feteasca regala

Sinonime: Danaseana, Konigsast, Kiraileanka

Este un soi inrtodus  in cultura de aproximativ 50 de ani. Se intalneste cu predilectie in Transilvania. Se presupune a fi un hibrid natural intre Grasa de Cotnari si Feteasca alba.  Are cea mai mare pondere in cultura, datorita productiei ridicate, si cerintelor destul de modeste care fac ca acest soi sa poata fi cultivat in toate zonele tarii.

            Caractere morfologice

            Frunza este de marime mijlocie, latita, intreaga, cu sinusul petiolar in forma de acolada inchisa, culoare verde - metalic. Strugurii au marime mijlocie, cilindrici sau cilindro - conici adesea aripati. Boabele sunt sferice de culoare verde - galbui, la maturitate deplina sunt galbene. Pielita este subtire, pulpa zemoasa.

                        Insusiti biologice si caracteristici tehnologice

            Soiul Feteasca regala se deosebeste de Feteasca alba prin urmatoarele insusiri: cresterea mai putin luxurianta, rezistenta sporita la seceta, fertilitate sporita.

            Productia de struguri este de 11,3 - 13,4 t/ha, cu reale posibilitati de crestere pana la 18 - 20 t /ha, prin perfectionarea tehnologiei de cultura.

            Calitatea vinurilor obtinute in numeroase centre de cultura, nu depaseste nivelul vinurilor de consum curent.

    

                        Partilularitate de cultura si repartizarea teritoriala

            Incarcatuta optima lasata la taierea in uscat este de 18 - 20 ochi/m2, repartizata pe 3-4 verigi de rod. Folosirea tipului de taiere Guyot pe tulpina, da un spor de productie de 12,1%. Ingrasarea cu doze anuale de N120 P120 K80 kg/ha s.a.pe un fond de 30 t/ha ingrasaminte organice incorporate odata la 4 ani, a dat un spor de 2,4 t/hastruguri.

            Datorita registrului mare de adaptare la conditilor ecologice din tara noastra, soiul Feteasca Regala este prevazut la extindere pentru producerea vinurilor de buna calitate superioara, pentru producerea vinurilor albe de consum curent sau pentru vinuri spumante.

DESCRIEREA PORTALTOIULUI

                        Berlandieri x  Riparia - Selectia Craciunel 2 

           

            A fost obtinut în anul 1937 prin selectie clonata din Kober  5BB, în comuna Craciunel (jud.Alba ), de unde îi provine si denumirea. În prezent ocupa suprafata de Circ 244 ha ( aproximativ 8,1 % din totalul ) cu prevederi de extindere în prespectiva.

Caracteristici morfologice

            Caracteristcile morfologice sunt foarte asemanatoare cu cele ale portaltoiului Kober 5BB: aptitudini mari de inradacinare din scoala de vita, plantatia de portaltoi si cea cea de vita roditoare cresteri ale sistemului aerian, majoritaea insusirilor de rezistensa biologica, adaptata si longevitatea ridicata, unele caracteristici tehologice  si chiar particularitatile de cultura.

            La dezmugurire formeaza o rozeta foarte pubescenta, astfel încât frunza tânara  are o culoare verde deschis cu un aspect alb. Marginile frunzei sunt de o culoare violacee.

                        Caracteristicile  ampelografice ale inflorescentei si florii

            Inflorescenta este mica, iar floarea hermafrodita functional femela având posibilitatea de a produce struguri.

                        Caracteristicile ampelografice ale frunzei

            Frunza este mare, relativ asemanatoare cu cea de la Kober 5BB. Frunza este de culoare verde inchis cu reflexe aramii, de forma rotunda spre usor cuneiforma. Mezofilul este gros învalurat, accectuat pubesceta pe forma interiora, dintatura joasa aproape rotunjita regulat. Are mucronii mici, ascutiti, usor recurbati. Petiolul este scurt, castaniu- inchis, foarte fin striat, slab scamos.

                        Caracteristicile ampelografice ale coardei

            Meritatele sunt de culoare cafenie, de marime mijlocie spre lunga, de 15- 18 cm, groase de 8- 10 mm dându-i o vigoare mijlocie. Raportul dintre lemn si maduva este în favoarea lemnului care este destul de dens (rezistenta la ger). Exfolierea se face în fâsii atoase longitudinale.

                        Însusiri biologice, de rezistenta agroecologice

            Perioada de vegetatie este mai mica cu circa 6- 8 zile, maturarea lemnului este mai buna. Însusirile de rezistenta sunt asemanatoare cu cele ale Kober5BB. În plantatiile de portaltoi se semnaleaza frecvent atacul cancerului bacterian, ceea ce evidentiaza rezistenta mai mica la temperaturile scazute din timpul iernii.

            Prezinta o buna afinitate cu soiurile nobile (indiferent de vigoarea lor), toleranta la seceta ca si la excesul de umiditate, rezistenta la filoxera forma radicola si in acelasi timp cea mai mare rezistenta la calcar 50 % .

                        Caracteristici tehnologice

Asigura obtinerea a 160.000 de butasi de 32 cm/ha. Înradacinarea în pepiniera este mare (60-80 %), uneori foarte mare (peste 80 %)afinitate la altrori foarte ridicata (47,1 %).

                        Particularitati de cultura

            Productia de butasi este de  160.000 / ha, obtinându-se prin normarea în medie a 12 lastari / butuc. În timpul iernii butucii necesita protectie prin musuroaie, iar materialul portaltoi trebuie recoltat din toamna.

CAPITOLUL VII

Calculul suprafetelor

Suprafata totala: St = 255 ha

Scara 1: 5000

Calculul suprafetei triunghiului BDC

Calculul suprafetei triunghiului BDA

Calculul suprafetei triunghiului ADE

Suprafata totala calculata

Sc = 16,96+23,4+20,65 = 61,01 cm2

Calculul coeficientului de transpunere

K = 4,08

Calculul suprafetelor : 

Scalc : 2539200,2m2 = 253,92 ha

Calculul tolerantei:

Calculul pantei:

6,68 (benzi înierbate).

            Studiul suprafetei amenajistice

Suprafata totala: 255 ha;

Suprafeta ocupata cu drumul principal: 0,96 ha;

Suprafeta ocupata cu drum secundar: 0,54 ha

Suprafata ocupata de canale de coasta: 3,07 ha;

Zone de întoarcere: 1,43 ha;

Suprafate utila: 240 ha;

Distanta de plantare: 2m / 1,2m;

Nr.de butuci / ha: 24000 bucati;

Necesar de butuci pe suprafata totala:  buc.5760000

Rezerva  10 % : 576000

Necesar total butuci: 5760000 + 576000 = 6336000 buc.

Deviz numarul 5

CHELTUIELI MATERIALE

Materiale

U.M.

Cantitate

P.U.

Valoare totala

Gunoi de grajd

t

29400

25000

735000000

Ingrasaminte chimice N

kg

94340

7500

737550000

Ingrasaminte chimice P

kg

920400

4500

4141800000

Ingrasaminte chimice K

kg

649000

6000

3894000000

Picheti

buc

999000

3000

2997000000

Vite altoite

buc

1098900

113000

32967000000

Apa

mc

12358,6

113000

1396521800

Ridomil

kg

1054

105000

110670000

Sulfat de cupru

kg

8784

75000

6564100000

Var

kg

8784

3000

26244000

Sfoara

kg

2924

7250

158949000

Spalier

ha

240

30400000

7296000000

Total

551168348000

Deviz nr. 6

Denumire

U.M.

Cantitate

P.U.

Valoare totala

Drum principal

km

1,375

1250000000

1718750000

Drum secundar

km

1,815

900000000

1633500000

Zone de intoarcere

km

1,636

80000000

130880000

Alei

km

1,304

400000000

521600000

Bazine pt. prep. solutiei

buc

2

2500000

5000000

Combinat viticol

buc

1

14000000000

14000000000

Sediu

buc

1

900000000

900000000

Benzi inierbate

ha

1,8

25000000

45000000

Total

18954730000

Deviz nr. 7 General

Deviz

Valoare

Deviz nr 1 (înfiintsare)

3443617000

Deviz nr. 2 (anul 1 )

3159045150

Deviz nr. 3 (anul 2 )

6018927293

Deviz nr. 4  (anul 3 )

3404338900

Deviz nr. 5 (materiale)

55116834800

Deviz nr.  6 (constructii)

18954730000

Total

90097493143

Eficienta economica

Denumire

U.M.

Suma valoare

Investitia totala

lei

90097493143

Investitia speciala

lei

375406221,4

Suprafata totala

ha

255

Suprafata utila

ha

240

Productia medie

kg/ha

7000

Productia totala

kg

1680000

Cheltuieli directe 5 %

lei

4060247157,15

Cheltuieli indirecte 2 %

lei

1624038860,8

Cheltuieli totale

lei

5684346020

Venit brut anual

lei

109200000000000

Cota anuala de amortizare

lei

2976323492

Venit net anual

lei

106223676508

Durata de recuperare

ani

5

Durata normata de functionare

ani

25

Viteza de recuperare

4,20

Cost productie

lei/l

7088

Rata profitului

%

61 %

Profit

lei

68988511750

Randament de prelucrare

%

75%

Pierdere

%

3,4%

Pret de desfacere

lei / but.

65000

Beneficiul  total

16126183365












Document Info


Accesari: 4640
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )