Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















Urbanizarea si problemele ei

geografie



loading...








ALTE DOCUMENTE

Africa
VULCANUL
Vatra Dornei, judetul Suceava
PADUREA AMAZONICA
capitala continentala Africa
ALPINISM IN BUCEGI - cai de urcare - coborare - vai
MUNTII BUCEGI
Academia Romana
Timisoara
Comportarea celui prins in avalansa


Urbanizarea si problemele ei

I.                   Introducere în Geografia umana

În evolutia sa, societatea omeneasca a adus modificari neîntrerupte mediului natural al planetei pe care l-a transformat în mediu umanizat.

Geografia umana studieaza populatia Terrei cu asezarile si activitatile ei economice

Evolutia omului a început acum cateva milioane de ani. Conform descoperirilor arheologice stramosii omului actual traiau în zonele centrale si sudice ale Africii, Asiei si Europei. Din aceste regiuni a început si popularea altor continente. Multa vreme populatia lumii a fost putin numeroasa. La nasterea lui Hristos (anul 1) traiau circa 200 miloane de oameni. Cresterea populatiei a fost lenta datorita datorita epidemiilor, foametei si razboaielor. Îmbunatatirea conditiilor economice si sanitare, mai ales în Europa, au dus la cresterea populatiei lumii, care a atins în 1830 1 miliard de locuitori. Explozia demodrafica face ca în 1930 populatia a crescut la 2 miliarde, în 1987 la 5 miliarde iar în 1994 la 5,7 miliarde. Se estimeaza ca în anul 2000 sa atinga 6,3 miliarde locuitori.

Împartind nr. populatiei la suprafata uscata (circa 150 milioane km patrati) zezulta ca valoarea medie a densitatii populatiei este circa 40 loc/Km patrati.

Dar populatia nu este raspândita uniform. Exista regiuni cu o densitate foarte mare, 250 - 1000 locuitorii pe Km patrat ( Campia Chinei de E, vaile Nilului si Gangelui ) dar si unele cu densitate foarte redusa ( Sahara, Arabia, Siberia, padurile ecuatoriale si regiunile muntoase foarte înalte ).

În România densitatea este de 96 locuitori per Km patrat, valori ridicate înregistrandu-se în zona Bucurestiului si pe Valea Prahovei.

Cele mai mari aglomerari ale populatiei se gasesc în zonele industriale si urbane.

II.                Asezarile urbane

1.     Orasele sunt asezari umane cu un mare numar de locuitorii, cu cladiri    numeroase si dotari superioare având functii economice si sociale deosebite.

Ex: Orase portuare (Singapore, Rotterdam, Constanta)

industriale (Kiruna, Katowice, Petrosani)

comerciale (Leipzig, Viena, Damasc)

culturale (Oxford, Venetia, Florenta)

turistice (Nice, Innsbruck, Busteni)

politico-administrative (Canberra, Brasilia, Washington D.C.)

metropole (Tokio, Paris, Londra, New York, Roma)

2.Cele mai vechi civilizatii urbane au aparut în Asia cu peste 7000 de ani în urma, în regiunile cu agricultura avansata, bazata pe irigatii. Cel mai vechi oras din lume, care exista înca din mileniul al V - lea I.H., este Ierusalimul (Ierihon).

Între mileniul al V - lea si al II - lea I.H. s-au dezvoltat orase înfloritoare în Mesopotamia (Ur, Uruk, Babilon), pe valea Indusului (Mohonjo - Daro), pe valea Gangelui în N. Chinei, în Fenicia (Tyr, Sidon).

Începând din mileniul al III - lea Î.H. se dezvolta orase si în N. Africii, pe valea Nilului (Memfis) si la tarmul Mediteranei (Cartagina).

În Europa civilizatia minoica a creat primele orase în insula Creta (Cnossos), în mileniul al II - lea I.H. Ulterior în Grecia Antica apar orase - state denumite polisuri (Micene, Argos, Corint, Atena) si colonii în Asia Mica (Efes, Milet) ca si pe tarmurile Marii Negre (Histria, Tomis, Callatis).

În epoca romana orasele au cunoscut progrese evidente, având strazi pavate, canalizare si alimentare cu apa, bai publice, piete centrale (forum).

Romanii au dus o politica de urbanizare a Daciei înfiintând colonii si municipii (Sarmizegetusa - Ulpia Traiana, Apulum, Napoca si Drobeta).

Cele mai mari orase ale Imperiului Roman au fost Roma si Constantinopol.

Multe dintre orasele imperiului stau la baza marilor orase ale Europei (Londra, Paris, Viena, Köln, Torino).

În Islamul de Est se cunosc orasele Bagdad, Damasc, Cairo iar în Islamil de Vest, Cordoba în Europa.

În Antichitate orasele erau înconjurate de ziduri puternice pentru aparare iar în centru erau temple si palate.

În Evul Mediu au fost fortificate cu ziduri si santuri de aparare. Ele aveau un teritoriu restrâns si constructii îndesite. Multe erau târguri cu functii comerciale, mestesugaresti, administrative. Mai târziu au aparut noi orase la încrucisarea marilor drumuri comerciale.

În epoca Renasterii, când se dezvolta burghezia, orasele cunosc o perioada de mare înflorire. Se construiesc biserici, palate si cladiri monumentale cu arhitectura deosebita (Florenta, Venetia, Roma, Amsterdam).

În Epoca moderna orasele lumii s-au înmultit si au crescut datorita avântului comercial, dezvoltarii transporturilor pe apa si feroviare, revolutiei industriale si mai ales, exploziei demografice. Pe lânga orasele din Europa si Asia au aparut si s-au dezvoltat intens orasele înfiintate de colonisti în cele doua Americi.

3.   În secolul nostru orasele au o puternica influenta asupra locuitorilor din localitatile învecinate. Multi oameni din mediul rural se muta în orase pentru un trai mai bun.

Prin urmare, orasele cresc ca suprafata si ca nr. de locuitori. Acest fenomen se numeste urbanizare (urbis = oras, în limba latina).

La nivelul mondial general de urbanizare este de 40%, dar el difera de la tara la tara. Cel mai mare procent de urbanizare exista în America de Nord, Europa si Australia atingând în unele locuri 75%.

Urbanizarea exploziva din zilele noastre consta atât din extinderea oraselor cât si din cresterea numarului populatiei, ambele fenomene conitionându-se reciproc.

Extinderea se face în imediata vecinatate, prin crearea zonelor industriale si construirea cartierelor de locuinte (ex. Bucuresti).

O alta forma de extindere a oraselor este conurbatia, adica gruparea mai multor orase vecine între care exista legaturi economice (ex. Ruhr: Duisburg, Essen, Dortmund).

Metropolele (mater = mama ; polis = cetate în limba greaca), orase cu peste 2 milioane locuitori, au în jurul lor orase satelit unde locuiesc salariatii care muncesc în marele oras.

Marile metropole ale lumii sunt: Londra, Paris, Moscova, Istanbul, Tokyo, Beijing, Shanghai, Seul, Bombay, Cairo, New York, Mexico City, Sao Paulo, Buenos Aires, Rio de Janeiro etc.

Cea mai mare forma de extindere în teritoriu a oraselor o reprezinta megalopolisul (mega = mare ; polis = oras). Acesta este format din mai multe metropole în jurul carora s-au dezvoltat alte orase, adevarate punti de legatura. Megalopolisul se întinde pe sute de mii de Km patrati si are zeci de milioane de locuitori (ex. Tokyo - Osaka - Nagaya în Japonia - circa 70 milioane de locuitori ; Boston - New York - Philadelphia - Baltimore - Washington D.C. în S.U.A. cu 50 milioane de locuitori, etc.).

Astfel de areale urbane mai sunt în Europa si America de Sud.

4.      Marile orase ale lumii, prin dimensiunile lor, dispun de locuri de munca si atrag numerosi imigranti, forta de munca ieftina si slab calificata. De aceea populatia acestor orase este un adevarat mozaic etnic si rasial.

          În toate marile orase spatiul urban se dezvolta nu numai pe orizontala ci si

          pe verticala. Zgârie - norii, constructii cu zeci de etaje din beton sticla si                

          metal sunt specifice tuturor oraselor din America de Nord, America de Sud

          si chiar si Asia. Ele se datoreaza nevoii de spatiu pentru hoteluri, banci si

          locuinte.

          Suprafete însemnate sunt ocupate de autostrazi supraetajate, centre

          comerciale, zone de agrement etc.

          Cartierele de locuit ocupa o mare suprafata a oraselor formând zonele

          rezidentiale. Cele de la periferie sunt mai modeste. Cartierele cele mai   

          saracacioase, numite bidonvilles în limba franceza sunt locuite de

          numerosi imigranti si de oameni lipsiti de posibilitati.

III.   Problemele urbanizarii.

1.      Poluarea

Circulatia autovehiculelor în marile orase este extrem de intensa si polueaza atmosfera cu gaze toxice. Poluarea se datoreaza si marilor industrii.

Masurile ecologiste care se iau în prezent vizeaza:

·        Interzicerea traficului rutier în anumite zone.

·        Interzicerea benzinei poluante la automobile.

·        Folosirea mijloacelor de transport nepoluante (metrou, trenuri magnetice).

·        Folosirea filtrelor pentru industriile poluante.

·        Crearea de noi spatii verzi.

2.      Criza de locuinte

Urbanizarea excesiva prin atragerea unui mare numar de oameni de mirajul orasului duce la o criza acuta de locuinte si de locuri de munca. Cartierele mizere de la periferie numite shanty town sau bidonville, barrios sau favellas nu pot cuprinde întreaga saracime. În multe orase mari locuitorii saraci dorm pe trotuare (India), sub poduri, în canale, sau în parcuri.

Primariile si mai ales bisericile s-au implicat în ameliorarea acestor situatii tragice înfiintând aziluri de noapte si cantine pentru saraci.

3.      Curatenia strazilor si strângerea resturilor menajere

Pentru a preveni contaminarea si chiar aparitia unor epidemii în rândul populatiei urbane, o armata întreaga de lucratori dotati cu masini si substante specifice muncesc neîntrerupt, ziua si noaptea, pentru curatenia orasului.

S-au creat gropi de gunoi ecologice si întreprinderi de reciclare a gunoiului menajer.

4.  Alimentarea cu apa si canalizarea                                                                                 

Construirea unei retele subterane de apa, supravegherea si mentinerea ei în conditii optime asigura sanatatea populatiei orasului. Apa infectata poate provoca epidemii de hepatita virala si alte epidemii grave. Deversarea canalelor în râuri se face prin statiile de epurare.

5.  Asigurarea mijloacelor de transport în comun si locurilor de parcare

Mijloacele rapide de transport (metroul, trenurile electrice, autobuzele) micsoreaza marile distante din megalopolisuri. Întretinerea cailor de circulatie si asigurarea parcarilor (subterane sau supraetajate), ca si iluminatul public asigura un flux continuu si o viata civilizata.

6. Nu în ultimul rând o problema a marilor orase este cea a animalelor daunatoare: insecte (gândaci, tântari) si mamifere (sobolani, câini vagabonzi).                                                                            

Actiunile de dezinsectie, de deratizare, de strângere a câinilor în adaposturi canine sau de sterilizare a lor, rezolva în general prevenirea multor boli si fac din oras o casa curata si primitoare.

IV.  Concluzii

  Din materialele studiate am înteles ca în viitor urbanizarea va atinge cote si mai mari datorita în primului rând exploziei demografice si conditiilor optime de trai si de munca create de stiinta si tehnologie.

Se vor extinde arealele urbane în regiuni pâna acum nepopulate (polare sau desertice) si poare chiar marine (Exista un proiect japonez al unui oras pe fundul oceanului.). Într-un viitor mai îndepartat poate vor fi si orase cosmice (pe statii orbitale, pe Luna .).

Aceste previziuni vor fi posibile însa numai prin munca si priceperea oamenilor într-un climat de pace, cooperare si întelegere.      


Document Info


Accesari: 9027
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )