Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PARGHII JURIDICO-ECONOMICE SI INSTITUTIONALE DE PROTECTIE A MEDIULUI

Ecologie










ALTE DOCUMENTE

Accidente nucleare
ELEMENTELE CLIMATICE MAJORE
POLUAREA AERULUI,A APEI SI A SOLULUI
AER
Biotopul
Definirea si evolutia ecologiei
Ecologia comunitatii
ECOAQUA XXIA
Ecologia populatiei
DEFINIREA, ANTROPOLOGIA SI CARACTERUL INTERDISCIPLINAR AL BIOETICII

PÂRGHII JURIDICO-ECONOMICE sI INSTITUŢIONALE DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Protectia mediului pe calea diverselor masuri juridico-economice si institutionale constituie o preocupare constanta.



În SUA, unul din pionierii protectiei ecosferei, au aparut doua pozitii fundamentale: gândirea conventionala, având ca idee centrala ca modul cel mai sigur de ocrotire a naturii îl constituie reglementarile stabilite de stat, si asa-numitii "public choise theorists", care considera ca piata libera si proprietatea privata asigura protectia factorilor de mediu.

În Uniunea Europeana se propune un ansamblu diversificat de mijloace de actiune, instrumentele promovate fiind clasificate în patru categorii:

a) instrumente legislative;

b) instrumente economice, care "internalizeaza" costuril 20520r1717u e ecologice externe;

c) instrumente de "ajutor orizontal";

d) masuri stimulatorii.

Legislatiile nationale si practica diferitelor state aplica o serie de masuri stimulatorii economice si fiscale : taxele, subventiile, sistemele de consignatie si bursele de poluare.

- Taxele sunt folosite frecvent pentru penalizarea produselor ori activitatilor care aduc atingere mediului. Adeseori, când nu se vrea sa se interzica un produs, ci numai limitarea utilizarii sale, se instituie o taxa suplimentara care sa-i amplifice costul.

În raport cu scopul direct urmarit, taxele pot sa se prezinte în urmatoarele ipostaze:

- taxe percepute dupa cantitatea si calitatea substantelor poluante eliberate în mediu;

- taxe percepute pentru produsele învechite, pentru care a fost introdus un sistem de eliminare;

- taxe diferentiale pentru a favoriza un produs curat, produsul echivalent poluant fiind taxat suplimentar;

- redevente utilizate pentru acoperirea cheltuielilor colectivitatii, de pilda pentru tratarea deseurilor;

- taxe administrative platite pentru diverse servicii administrative.

- Subventiile si detaxarile. Suprimarea taxelor pentru unele produse, datorita semnificatiilor lor pentru ocrotirea naturii s-a dovedit a fi eficace. Astfel, s-a procedat în cazul benzinei fara plumb, a bicarburantilor.

Subventiile sunt reprezentate de fondurile pentru mediu. Subventiile sunt utilizate pentru acordarea de credite sau diminuarea dobânzilor aferente acestora.

Remarcabil  este conceptul de finantare ecologica, lansat de biologul american Thomas Lovejoy, datorii pentru schimbarea naturii. Conform acestuia, o parte din datoria externa a unor tari este preluata de organisme bancare sau guvernamentale, sume care se reinvestesc în respectivele tari în proiecte ecologice. De aceasta tehnica au beneficiat nu numai tari subdezvoltate ci si tari ca Polonia, care a beneficiat de investitii ecologice prin reducerea datoriei externe cu 10%.

- Sistemele de consignatie. Practicat de mai mult timp pentru ambalajele de sticla, sistemul de consignatie a fost extins la diverse ambalaje. De asemenea, se practica în cazul uleiurilor si a altor materiale regenerabile.

- Bursele de poluare. Acest sistem a fost experimentat în SUA, în privinta apei si aerului.

Chicago Board of Trade (cea mai mare bursa americana) a inventat o piata a drepturilor de a polua, în anumite limite, contra unei sume de bani. Se vând astfel creante de poluare.

În plan juridic, editia Clear Air Act - 1990 din SUA a consacrat acest sistem.

Sistemul se doreste introdus si la nivel international, în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, prin "permisele de emisie" negociabile.

În tarile occidentale, ca expresie a viziunii în plina afirmare, conform careia important este a descoperi si preveni problemele ecologice înainte ca acestea sa se manifeste, se acorda o însemnatate crescânda etichetajului (marcii) ecologic. Etichetajul ecologic (eco-label) reprezinta un instrument ecologic de promovare a produselor favorabile mediului. Sistemul a fost practicat pentru prima data în Germania, prin aparitia marcii "Îngerul albastru" în 1978, s-a extins apoi în Norvegia, Suedia, Finlanda, Austria, Franta etc. În cadrul Uniunii Europene a fost adoptat Regulamentul 880/1992 la 22 martie 1992, pentru a crea un sistem comunitar de eco-label bazat pe participarea voluntara a fabricantilor.




În România, desi folosirea instrumentelor economico-fiscale, juridice este la început, se remarca tendinta crearii unor fonduri speciale, alimentate prin taxe, folosite pentru finantarea diferitelor proiecte.

În plus, Legea nr. 137/1995 creeaza un cadru juridic general al promovarii instrumentelor economico-fiscale. Astfel, în art. 4 lit. d din lege, printre "modalitatile de implementare a principiilor si elementelor strategice" este enumerata si "introducerea pârghiilor economice stimulative sau coerctive". Totusi, sunt utilizate u precadere facilitatile fiscale (scutirile de taxe si impozite, reducerea acestora etc.) si mai putin este avut în vedere rolul disuasiv al unor asemenea instrumente. Asa, de pilda, guvernul poate acorda reduceri sau scutiri de taxe si impozite, precum si alte facilitati fiscale, pentru titularii activitatilor care înlocuiesc substantele periculoase în procesul de fabricatie sau investesc în procesele tehnologice si procese care reduc impactul sau riscul de impact negativ asupra mediului, ca si pentru cei care realizeaza masurile speciale de protectie, conservare si reconstructie ecologica (art. 64 lit. 1); sunt scutiti de impozit detinatorii de orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologica, iar cei particulari vor fi compensati în raport cu valoarea lucrarilor de refacere întreprinse (art. 3.4).

Trebuie remarcat însa ca aceste cazuri nu sunt limitative, legea conferind autoritatii centrale pentru protectia mediului competenta si obligatia de a pregati, în colaborare cu Ministerul Finantelor, "aplicarea de noi instrumente financiare care favorizeaza protectia si îmbunatatirea calitatii factorilor de mediu, în conformitate cu cele aplicate pe plan international" (art. 64 lit. n).

Reglementarile speciale consacra mai ales o serie de fonduri specializate, utilizate pentru subventii si acordarea unor prime stimulatoare si a unor "mecanisme economice" constând în stimularea economica a actiunilor de protectie si conservare, si descurajarea activitatilor contrare (deocamdata prezent doar în domeniul apelor, prin Legea nr. 107/1996).

- Fondul apelor, instituit prin art. 14 din H.G. 1001/1990 si reluat în noua lege a apelor 107/1996, fondul se constituie din taxele si tarifele pentru serviciile de avizare si autorizare. Este un fond special extrabugetar.

- Fondul de ameliorare a fondului funciar, a fost creat prin art. 67 si 71 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, la dispozitia Ministerului Agriculturii. Surse de constituire: taxele percepute pentru aprobarea scoaterii definitive a terenurilor din circuitul agricol si silvic.

- Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, instituit prin Ordonanta Guvernului nr. 29/1994. Acesta se aproba anual ca anexa la legea bugetului de stat.

- Primele de împadurire, instituite prin Legea nr. 83/1993, se suporta de la bugetul de stat si se acorda prin intermediul ocoalelor silvice, detinatorilor de terenuri care realizeaza împaduriri, perdele forestiere de protectie, ca masuri antierozionale.

- Fondul de conservare si regenerare a padurilor, instituit prin Codul Silvic, Legea nr. 26/1996, are ca scop de a facilita cumpararea si împadurirea unor terenuri, cu functii speciale de protectie.

- Fondul de protectie a vânatului, instituit prin legea fondului cinegetic (103/1996), se utilizeaza pentru actiuni de refacere a potentialului biogenetic al unor fonduri de vânatoare, combaterea infractiunilor de braconaj.

- Fondul national de mediu, instituit prin Legea 73/2000 ca instrument economico-financiar destinat realizarii obiectivelor de interes public major din Planul national pentru protectia mediului.













Document Info


Accesari: 1784
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )