Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













ASPECTE DISTINCTIVE ALE TURISMULUI ORGANIZAT IN TABARA

Turism



loading...











ALTE DOCUMENTE

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Moeciu
Aer de vacanta
TOUR - OPERATORII
BAILE TUSNAD
POSIBILITATI DE PRACTICARE A SPORTURILOR MONTANE
Comoara de sub podea
SUCEAVA
BISTRITA NASAUD
GIURGIU
TURISMUL INTERNATIONAL - parametri economici si starea de fapt


CUPRINS

INTRODUCERE..............................................................................................................3

CAPITOLUL I. Caracteristici si particularitati ale serviciilor turistice............................4

1.1. Continutul turismului.......................................................................................5

1.2.Caracteristicile serviciilor..................................................................................7

CAPITOLUL II. Forme de organizare a turismului..........................................................9

2.1. Coordonate ale organizarii tursmului...............................................................9

2.2. Forme de integrare a activitatii turistice.........................................................11

2.3. Organisme internationale de turism................................................................11

2.4. Organizarea turismului în România................................................................13

            2.4.1. Structura institutionala actuala a turimului românesc......................13

            2.4.2. Strategia dezvoltarii turismului în România....................................14

CAPITOLUL III. Studiu de caz: Cabana Cumpana........................................................17

            3.1. Comuna Arefu. Renume national....................................................................17

                        3.1.1. Resurse naturale ale zonei................................................................18

                        3.1.2. Conditii climatice.............................................................................25

                        3.1.3. Hodrografia......................................................................................26

                        3.1.4. Învelisul biogeografic si pedogeografic...........................................28

                        3.1.5. Asezari omenesti..............................................................................31

                        3.1.6. Industria zonei..................................................................................32

                        3.1.7. Agricultura........................................................................................33

                        3.1.8. Cai de comunicatie si transporturi....................................................34

                        3.1.9. Obiective turistice.............................................................................35

            3.2. Societatea Comerciala de Turism Posada S.A................................................39

                        3.2.1. . Societatea Comerciala de Turism Posada S.A...............................40

                        3.2.2. Complexul Turistic Capra***..........................................................42

                        3.2.3. Popasul Casa Argeseana...................................................................43

                        3.2.4. Cabana Cumpana..............................................................................43

            3.3. Turismul la tabara de copii de la Cabana Cumpana........................................45

                        3.3.1. Prezentarea taberei............................................................................45

                        3.3.2. Descrierea activitatiilor.....................................................................47

                        3.3.3. Regulamentul taberei........................................................................51

CONCLUZII sI PROPUNERI.......................................................................................55

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................57

ANEXE.............................................................................................................................58


Introducere

Turismul repezinta un fenomen economico-social propriu civilizatiei moderne, puternic ancorat în viata societatii. Dinanismul, profunzimea si amploarea transformarilor din toate sectoarele vietii economice si sociale se reflecta, între altele, în modificarea structurilor economice, în reierarhizarea ramurilor componente în concordanta cu cerintele progresului stiinsifico-tehnic, cu exigentele îmbunatatirii calitatii vietii.

            Tendintele înregistrate în evolutia economiei mondiale, atât cele pozitive exprimate de sporirea productiei si a prosperitatii generale, intensificarea schimburilor internationale si largirea cooperarii dintre state, de industrializare cât si cele negative exprimate de crizele sau perioadele de recesiune economica, extinderea saraciei si somajului, inflatia, deteriorarea mediului au influentat cantitativ si structural activitatea turistica, stimulând calatoriile si diversificând orientarea lor spatiala.

            România dispune de un bogat si variat potential natural si antropic, cât si de o veche traditie în organizarea calatoriilor. Evolutia miscarii turistice românesti s-a reflectat în domeniul organizarii prin sporirea ariei de referinta, cresterea volumului de activitati, diversificarea formelor de petrecere a vacantei.

            Turismul în tara noastra contituie o componenta distincta, cu un continut bine delimitat fata de celelalte ramuri, cu un rol si obiective precise. El beneficieza de o organizatie proprie, de un sistem de verigi specializate, al caror scop îl reprezinta asigurarea conditiilor pentru desfasurarea eficienta a activitatii.

            Prezenta lucrare este structurata pe 3 capitole în care mi-am porpus sa studiez o tematica noua si de actualitate turismul organizat în tabara.

            Pentru a aprofunda aceasta tema, am efectuat un studiu de caz, privind turismul organizat într-o tabara si anume tabara de copii TopTrips Summer Camp de la cabana Cumpana.

În primul capitol, am efectuat o scurta prezentare teoretica a caracteristicilor si particularitatiile serviciilo 717f518h r turistice, punând accent pe continutul turismului si pe caracteristicile serviciilor turistice.

În al doilea capitol, am abordat formele de organizare a turismului în care am mentionat în primul rând, integrarea turismului în sistemul functional unitar al economiei si în al doilea rând am exemplificat conexiunea puternica dintre turismul intern si cel international, tendinta de globlizare a fenomenului turistic, integrarea internationala au impus necesitatea ca, în multe tari, organizarea turismului la nivel macroeconomic national sau regional, sa fie pusa în corespondenta cu organismele interntionale si stucturile acestora.

În capitolul trei a lucrarii, am prezentat un studiu de caz cu o tema noua si de actualitate turismul organizat într-o tabara de copii.

Tabara TopTrips Summer Camp este organizata de agentia de turism S.C. TopTrips S.R.L., si are ca locatie de organizare Cabana Cumpana, cabana aflata în patrimoniul S.C. Posada S.A.. Cabana Cumpana este situata pe malul vestic al Lacului Vidraru, lânga comuna Arefu, la 45 km de Curtea de Arges si 15 km de Barajul Vidraru, în depresiunea Cumpana la 840 m altitudine. Cabana este înconjurata de un peisaj feeric dominat de maretia celor mai înalti munti din România.

CAPITOLUL  I

CARACTERISTICI sI PARTICULARITĂŢI ALE SERVICIILOR TURISTICE

TURISMUL - FENOMEN CONTEMPORAN

            Desi aparitia turismului se pierde în negura timpurilor si în consecinta, din cauza lipsei unor informatii istorice nu se poate stabili o data exacta a detasarii sale ca activitate distincta, se pare totusi ca unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai vechi timpuri.

            Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata în alte sectoare-cheie din economia mondiala (industrie, agricultura, comert).        Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenând deopotriva economisti, geografi, psihologi si sociologi. Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului Strabon. Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sau asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei.

            Turismul devine un complex fenomen de masa la sfârsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat în mediul înconjurator.

            Privit ca un fenomen social-economic creator de benificii, turismul a fost definit în variante dintre cele mai felurite: ,,arta de a calatori pentru propria placere" (M. Peyromaure Debord); ,,activitate din timpul liber care consta în a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, îmbogatirea experientei si culturii, datorita cunoasterii unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute" (Jan Medecin); ,,fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii, de refacere a sanatatii si de schimbare a mediului înconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturii ca rezultat al dezvoltarii comertului, industriei si al perfectionarii mijloacelor de transport" (Guy Freuler).

            Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic - natural-antropic - diferentiat de la tara la tara, sunt organizate diferite tipuri de turism. Privit în corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global deoarece antreneaza o crestere în sfera productiei bunurilor si serviciilor, dezvoltarea bazei tehnico-materiale si stimularea ramurilor participante la construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalatii pentru agrement; este un mijloc de diversificare a structurii economiei, prin crearea unor activitati sau ramuri proprii acestuia sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele existente.

            Turismul este o activitate complexa, capabil sa determine mutatii si în dezvoltarea în profil teritorial; din acest unghi, el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, privite la scara nationala. El favorizeaza, de asemenea, utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilitatilor de forta de munca.

            Pe plan social, turismul se manifesta ca mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultura si cuvilizatie a oamenilor. Are un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populatiei si reprezinta, de altfel, una din principalele destinatii ale timpului liber la sfârsitul saptamânii sau al vacantelor.

            1.1.Continutul turismului

            Obiectul turismului fiind satisfacerea nevoilor persoanelor aparute cu ocazia si pe durata calatoriilor, poate fi privit în continutul sau si ca o succesiune de servicii, cum sunt cele de organizare a voiajului, de transport, de odihna si alimentatie, de recreere. Prin natura lor serviciile turistice trebuie sa creeze conditii pentru refacerea capacitatii fizice a organismului, simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber; ele trebuie concepute astfel încât, turistul sa dobândeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi noi, astfel se poate vorbi de un continut al prestatiei turistice în concordanta cu cerintele epocii moderne, cu exigentele turistului contemporan.

            O alta cerinta a consumului turistic, la care serviciile prin continutul lor sunt chemate sa contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ea tinde sa devina o componenta tot mai importanta a turismului, reprezentând totodata un procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament pentru consecintele nefavorabile ale suprasolicitarii cerebrale. Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacante, respectiv aranjamente turistice, cu multiple posibilitati de desfasurare a unor activitati recreative-culturale, artistice, sportive, deprinderea si practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor hobby-uri ale turistilor, menite sa diversifice agrementul traditional si sa sporeasca atractivitatea manifestarilor turistice, sa raspunda criteriilor unei odihne active.

            Un alt element ce argumenteaza continutul turismului de activitate prestatoare de servicii îl constituie modul însusi de definire a produsului turistic si corespunzator a ofertei. Produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre atractivitatea zonei (resurse) si facilitatile (serviciile) oferite cumparatorului; resursele vor lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestarilor de servicii specifice: gazduire, alimentatie, transport si agrement. De aici se desprinde importanta deosebita a serviciilor si mai ales în, individualizarea produselor turistice accentul cade pe servicii. Experienta mondiala a demonstrat ca existenta unui patrimoniu turistic valoros nu înseamna automat si un turism dezvoltat, ca resurse de exceptie pot ramâne în afara circuitului economic, în absenta serviciilor care sa le puna în valoare, sa fie accesibile turistilor.

Turismul se integreaza în sfera tertiarului datorita continutului activitatii, care ia forma unei suite de prestatii cum sunt cele de organizare a calatoriei, de transport, de odihna, de divertisment. El se afla la interferenta multor domenii ale economiei nationale, este angajat direct în servirea turistilor prin activitatea unitatilor de transport, de alimentatie publica, hoteliere, a agentiilor de voiaj, iar prin cea a agentilor economici din constructii, agricultura, industrie alimentara, perstarii servicii, se angajeaza doar indirect[1].

Continutul particular al produsului turistic, modul sau de determinare demonstreaza nu numai caracteristica turismului de activitate prestatoare de servicii, ci si nota de specificitate. Astfel, turismul reprezinta unul din domeniile tertiarului, poate chiar singurul, unde nu se opereaza cu servicii pure, având un continut complex, asa cum s-a aratat, luând forma unei combinatii de elemente tangibile si intangibile, iar produsul turistic este unitatea organica a efectelor  resurselor, bunurilor si serviciilor. Fiecare componenta având trasaturi proprii, mecanisme specifice de functionare si intrând în proportii variate în alcatuirea ofertei turistice, influenteaza diferit realizarea efectului global, imprimându-i o multitudine de forme de manifestare.

            Specificitatea turismului în sfera serviciilor decurge si din modul în care se realizeaza unele dintre trasaturile sale, cum ar fi: dinanismul, mobilitatea si capacitatea de adaptare la exigentele fiecarui consumator-turist. De exemplu, includerea într-un pachet de vacanta de noi servicii se concretizeaza într-o oferta noua, asocierea lor diferita echivaleaza cu sporirea diversitatii ofertei sau reprezinta una din modalitatile de particularizare la nivel de grup sau individualizare a actiunilor.

Aceste câteva considerente demonstreaza ca serviciile reprezinta, într-un anumit sens, componenta dominanta si determinanta a ofertei turistice, partea flexibila a complexului de activitati, elementul cel mai dinamic, iar caracteristicile acestora se regasesc, în forme specifice, în întreaga activitate.

1.2. Carcteristicile serviciilor

            Definitiile si carcteristicile prezentate mai jos delimiteaza serviciile în ansamblu, prin luarea în considerare a elementelor care le deosebesc de bunuri. Evaluarea cât mai exacta a continutului acestora necesita însa reliefarea si a altor aspecte la fel de importante, care particularizeaza, în detaliu serviciile de bunuri.

            Serviciile sunt caracterizate prin trasaturile caracteristice principale ale serviciilor si anume: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea, perisabilitatea, lipsa de proprietati, nestocabilitatea, inseparibilitatea serviciilor de persoana prestatorului.

1.      Intangibilitatea. Serviciile spre deosebire de bunurile materiale, ele nu pot fi vazute, gustate, simtite, auzite sau mirosite înainte de a fi cumparate (ex. Un elev care priveste o revista despre olarit nu va putea niciodata sa îsi imagineze starea pe care o va avea la efecturarea unei asemenea lucrari de îndemânare practica). Daca vânzarea unor produse sau servicii trebuie sa se apeleze la idei abstracte pentru a comercializa produsele, prestatorii de servicii trebuie sa produca dovezi palpabile si sa apeleze la imagini pentru ca oferta lor sa fie vandabila( exemplu: numele si sigla unei întreprinderi prestatoare de servicii, hotel sau  agentie constituie argumente pentru concretizarea imaginii privind calitatea serviciilor prestatoare sau intermediate).

2.      Inseparabilitatea. Serviciul este furnizat de o persoana, prestatorul devine parte componenta a serviciului respectiv. Clientul fiind si el prezent în momentul serviciului, relatia dintre prestator si cumparator  influenteaza rezultatele prestarii serviciului.

3.      Varibilitatea. Depinde de cine, unde si când le presteaza având un grad ridicat de variabilitate. Firmele prestatoare de servicii pot mentine calitatea prestatiilor prin mai multe procese si anume: recrutarea si pregatirea unui personal calificat, capabil sa presteze servicii de calitate superioara, cu personal amabil si atent cu clientii; standardizarea procesului de servire în cadrul întreprinderii; masurarea gradului de satisfactie a nevoii consumatorilor prin intermediul sondajelor.

4.      Perisabilitatea. Serviciile nu pot fi stocate, diparitia lor nu reprezinta o problema daca cererea este ferma si se aloca din timp personal de servire corespunzator pentru a face fata cererii. Pentru o buna sincronizare între cerere si oferta de servicii se recomanda: preturi diferentiate, stimularea cererii în perioadele de solicitari minime, serviciile complementare oferite în perioada de vârf etc.

5.      Lipsa proprietatii. La achizitionarea unui bun tangibil, cumparatorii au acces la acest produs o perioada nelimitata de timp, dupa care îl pot vinde, dar serviciilor le lipsesc aceste proprietati deoarece consumatorul de servicii are acces la prestatia respectiva pentru o perioada de timp limitata. (ex. Petrecerea unui concediu într-o statiune turistica ramâne o amintire, spre deosebire de un bun tangibil, care ramâne la dispozitia cumparatorului.

Spre deosebire de procesele de productie, în cazul serviciilor calitatea si productivitatea intra adesea în conflict. Dilema prestatorilor de servicii este de a oferi clientilor servicii exceptionale deservind în acelasi timp cât mai multi clienti pe angajat. Productivitatea si calitatea ridicata a serviciilor vor putea fi corelate daca se elimina toate erorile.


CAPITOLUL II

FORME DE ORGANIZARE A TURISMULUI

      În modul general, organizarea este înteleasa ca "un ansamblu de masuri, forme,

metode si tehnici, având un caracter social-economic si tehnico-organizatoric destinate realizarii unui scop bine definit". Abordata la nivel macroeconomic si particularizata la sfera turismului, organizarea activitatii urmareste, în primul rând, sincronizarea si corelarea acestui domeniu cu celelalte ramuri ale economiei, integrarea turismului în sistemul functional unitar al economiei, în strategia generala a dezvoltarii. În al doilea rând, organizarea este sinonima cu un ansamblu de masuri legislative, administrative, capabil sa construiasca un cadru propice derularii calatoriilor.

            2.1. Coordonate ale organizarii turismului

            Turismul ca un domeniu de activitate pentru a evolua unitar, coerent, eficient, are nevoie de un cadru institutional corespunzator, cu atributii bine definite, cu un sistem de relatii functionale între acestea, un sistem informational adecvat etc. Particularitatile sale, exprimate de sfera larga de cuprindere, dinamismul înalt, dependenta de alte sectoare ale economiei, numarul mare de participanti la realizarea si comercializarea vacantelor, imprima trasaturi specifice organizarii turismului.

            Acest proces include în opinia a numerosi specialisti, probleme referitoare la:

ü      structurile organizatorice

ü      formele de integrare

ü      rolul statului

ü      lantul de distributie a produselor turistice

În industria turismului diversitatea activitatilor se reflecta în varietatea celor implicati în organizarea si derularea propriu-zisa a calatoriilor. Acestia pot fi din sectorul public sau privat, societati comerciale sau asociatii profesionale, organisme cu activitate locala, nationala sau internationala. În organizarea activitatii turistice pot fi identificate:

            - organizatii sectoriale, specializate pe verigi ale lantului de distributie a produsului turistic, de exemplu: întreprinderi hoteliere, de alimentatie, de transport, agentii de voiaj, touroperatori si centre de formare profesionala, birouri de promovare.

            - organizatii pe destinatii, statiuni turistice, pe zone geografice sau administrativ-teritoriale, adica încurajarea cooperarii între diferitele societati de turism si coordonarea activitatii într-un anumit spatiu.

            - organizatii ale turismului privit ca un întreg, pe plan national sau mondial având atributii în studierea si previzionarea fenomenului turistic, în elaborarea strategiilor si politicilor în domeniu.

            Se desfasoara între aceste organisme relatii de cooperare si de subordonare, aria lor de activitate se intersecteaza, deci exista un sistem de organizare structurat pe trei trepte:

            - organismul central, coordonator

            - organismul local (regional)

            - organizatii sectoriale

Un astfel de model (vezi fig. 2.1.) cunoaste adaptari la conditiile proprii fiecarei tari. Ele se refera la prezenta unuia sau mai multor sisteme, la existenta celor trei trepte sau a numai doua, la relatiile dintre ele. Trebuie mentionat ca adesea organizarea la nivel national este pusa în corespondenta cu organismele internationale si structura acestora. De exemplu, o companie aeriana nationala, care este o organizatie sectoriala, poate face parte dintr-o structura internationala, cum este  IATA,  fiind dublu subordonata organismului international si cel intern, de transport sau turism.

Text Box:

Fig.2.1. Schema generala de organizare a turismului

2.2. Forme de integrare a activitatii turistice

            Integrarea activitatii turistice, respective a prestatorilor de servicii, prezinta o serie de avantaje, esentiale pentru supravietuire în conditiile concurentei, acestea pot fi: acordarea unor facilitati de plata a turistilor, asigurarea perfectionarii permanente a fortei de munca, organizarea de compartimente de marketing si vânzari cu angajarea unor specialisti în domeniu, realizarea unor studii de piata etc.

            Forme de integrare:    - grupurile cu obiect limitat de activitate si anume:

ü      lantul voluntar

ü      sistemul franchising (fransiza)

ü      asociatiile profesionale sau sindicale

- concentrarea propriu-zisa si anume:

ü      concentrarea orizontala

ü      concentrarea verticala

ü      conglomeratul

Grupurile cu obiect limitat de activitate sunt asocieri voluntare de societati comerciale sau organizatii principalul obiectiv fiind promovarea propriilor interese pe o piata, în relatiile cu guvernul sau cu alti parteneri. Specific acestor forme este independenta juridica si financiara si paticipantii în anumite conditii pot parasi întelegerea respectiva, acest gen de asociere se utilizeaza, în domeniul industriei hoteliere.

Concentrarile sunt, adesea, asocieri fortuite, rezultate fie din preluarea de catre societatile comerciale puternice a celor mai mici sau aflate în dificultate, având în vedere modul de constituire a concentrarilor, membrii acestora nu dispun de independeta juridica si financiara.

           

2.3. Organisme interntionale de turism

Conexiunea puternica dintre turismul intern si cel international, tendinta de globalizare a fenomenului turistic, integrarea internationala au impus necesitatea ca, în multe tari organizarea turismului la nivel macroeconomic (national si regional) sa fie pusa în corespondenta cu organismele internationale si structurile acestora.

            Cunoasterea principalelor organisme internationale, a atributiilor acestora si a modului de functionare contribuie la crearea cadrului general favorabil turismului.

            Unul din cele mai largi si mai reprezentative organisme internationale de turism este Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), acesta este un organism interguvernamental, deschis, cu vocatie universal.

OMT a fost fondat în 1970, la Adunarea generala a Natiunilor Unite, întrunita la Mexico. Obiective principale OMT îsi propune promovarea si dezvoltarea turismului în scopul progresului economic si prosperitatii tarilor membre; încurajarea consultarii între statele membre în domeniul turismului; colectarea, prelucrarea si difuzarea de informatii privind turismul intern si international; elaborarea de studii privind evolutia turismului, pietele internationale, efectele sociale, amenajarea zonelor; organizarea de conferinte si seminarii internationale de specialitate; initierea de programe de formare profesionala si acordarea de consultanta.

            România are statutul de fondator al OMT, fiind membru UIOOT (Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism), participând în toate fazele impuse de procesul de organizare si orientare programatica a noului organism, a manifestat un rol activ, luând parte la programele desfasurate sub egida OMT.

            Organizatiile internationale neguvernamentale, sunt reprezentate de asociatiile profesionale, sociale si stiintifice constituite între organisme similare din diverse tari, organisme implicate direct în productia sau furnizarea unor servicii specifice. Aceste organisme au ca scop încurajarea schimbului de informatii, a întâlnirilor între expertii în domeniu, elaborarea de studii, organizarea de seminarii si reuniuni, dar deseori urmaresc si reprezentarea diferitelor profesii sau activitati în cadrul organizatiilor guvernamentale OMT.

Cele mai importante organizatii neguvernamentale sunt:

Ř      Federatia Universala a Asociatiilor Agentiilor de Voiaj (FUAAV)

Ř      Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism (FIJET)

Ř      Federatia Mondiala a Bucatarilor si Cofetarilor

Ř      Asociatia Internationala a Hotelurilor si Restaurantelor (AIHR)

Ř      Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC)- organism privat si sunt reprezentate 31 din cele mai importante companii aeriene si organizatii turistice internationale si nationale.

            Organizatiile în care turismul nu reprezinta decât unul dintre sectoarele în care îsi exercita atributiile, putând fi organizatii guvernamentale sau neguvernamentale, acestea sunt:

۴        Organizatia Internationala a Aviatiei Civile (OACI), fondat în 1944, el cuprinde 183 de membri; România a aderat în 1965. Ea îsi desfasoara activitatea în directia dezvoltarii navigatiei aeriene internationale.

۴        Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni (AITA/IATA), fondat în 1945, având 177 de membri ocupându-se, de promovarea si protejarea transporturilor turistice aeriene. România a aderat în 1992.

۴        Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), chiar si Banca Mondiala se implica în finantarea unei parti a investitiilor turistice din diverse tari de regula, slab dezvoltate.

۴        Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, stiinta si Cultura (UNESCO).

2.4. Organizarea turismului în România

            În tara noastra, turismul se constituie, ca o componenta dinsticta, cu un continut bine delimitat fata de celelalte ramuri, cu rol si obiective precise. Organizarea turismului românesc, începând cu 1990, a suferit o serie de trasformari, de adaptari la noile obiective ale dezvoltarii economico-sociale, acestea fiind crearea cadrului adecvat implementarii mecanismelor economiei de piata si aplicarea principiilor, metodelor si tehnicilor managementului modern. Prin aceste obiective s-a urmarit afirmarea si dezvoltarea proprietatii private, stimularea concurentei, cresterea eficientei în desfasurarea activitatii, îmbunatatirea calitatii serviciilor oferite turistilor.

            2.4.1. Structura institutionala actuala a turismului românesc

            Experienta internationala a facut ca organizarea actuala a turismului din tara noastra sa bineficieze de o structura complexa, de participarea unui numar mare de agenti economici si organisme nationale, cu rol si activitate diferita. În functie de modul lor de implicare, organismele cu artibutii în domeniul turismului pot fi grupate în:

·                    organisme specializate, având activitatea de baza, turismul, înteles în complexitatea sa (proprietate sau administrare a bazei materiale, organizarea calatoriilor, prestarea de servicii specifice - cazare, alimentatie, agrement) sau alte activitati si anume transport turistic, cercetare stiintifica, formare profesionala.

·                    organisme generale, cu rol auxiliar pentru turism, a caror activitate de baza se desfasoara în alt domeniu, dar care, prin specificul ei, raspunde necesitatilor turismului (comert, îngrijirea sanatatii, educatie, transport etc.)

Armonizarea activitatii acestor organisme si asigurarea caracterului unitar al turismului se realizeaza prin adoptarea unui cadru legislativ[2] adecvat si prin rolul si atributiile Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (M.T.C.T)[3] si Autoritatii Nationale pentru Turism.

            Fiind un organism de specialitate al administratiei publice, M.T.C.T., prin structura interna si competente, raspunde functiilor statului de coordonare si reglementare a activitatii turistice. Prin H.G. nr.740/2003, H.G. nr.412/2004, împreuna cu sarcinile similare din alte tari, M.T.C.T. înscrie atributiile sale, acestea fiind urmatoarele:

·      promovarea, elaborarea si monitorizarea strategiei si politicii nationale în domeniul turismului;

·      promovarea si initierea de acte normative si reglementari specifice;

·      promovorea si reprezentarea intereselor statului, ale turismului românesc pe plan international;

·      acordarea de consultanta de specialitate societatilor comerciale ce desfasoara activitate turistica, precum si în domeniul privatizarii acestora;

·      organizarea si monitorizarea programelor de valorificare si protejare a patrimoniului turistic;

·      controlul si urmarirea aplicarii legilor si a celorlalte acte normative specifice turismului;

Aceste atributii sunt exercitate prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Turism, a compartimentelor din organizarea sa interna, precum si a unui sistem de intitutii specializate, aflate în subordinea sau coordonarea sa.

            2.4.2. Strategia dezvoltarii turismului în România

            Dezvoltarea turismului reprezinta,  pentru multe dintre tari un obiectiv important al politicii economice, având în vedere efectele benefice asupra productiei, consumului, ocuparii fortei de munca, relatiilor internationale, rolul sau  de factor stimulator al progresului , al cresterii. Dinamica turismului este conditionata, în buna masura, de realizarile din alte ramuri si sectoare ale economiei. Relatiile sale de interdependenta din economie impun corelarea cresterii turismului cu ritmurile dezvoltarii de ansamblu si implicit, integrarea dinamicii acestuia în strategia general a evolutiei economice.

            Coordonarea dezvoltarii turismului la nivel macroeconomic este argumentata si de particularitatile organizarii acestuia, în principal, de farâmitarea exagerata a agentilor economici si corespunzator, de raza lor limitata de actiune, de puterea lor economica redusa, de viziunea îngusta asupra propiilor interese. Aceste trasaturi fac imposibila suportarea, de catre agentii economici, a costurilor legate de elaborarea unei strategii, angajarea de specialisti, efectuarea de studii de piata si totodata, asigurarea caracterului obiectiv, echidistant al orientarilor în dezvoltarea turismului.

            Dezvoltarea turismului este determinata de existenta resurselor specifice, de cantitatea si calitatea acestora, de modul de utilizare a lor si posibilitatea de a fi reînnoite. Pentru turism resursele naturale au o semnificatie deosebita si ca reînnoirea lor este lenta si costisitoare, exploatarea exagerata a acestora, prin inscrierea unor ritmuri înalte ale cresterii turistice, absenta unor masuri adecvate de proctetie pot duce la deteriorarea sensibila a atractiilor si la limitarea dezvoltarii turistice.

            Resursele turistice prezinta si alte trasaturi cu impact asupra ritmurilor si orientarilor fenomenului în ansamblul sau; este vorba de eterogenitate, distributia inegala în teritoriu, calitatea diferita si mai ales, faptul ca, în cele mai multe situatii, acestea nu sunt destinate în exclusivitate turismului. Dezvoltarea turismului trebuie sa tina seama de contextul economic, social si ecologic în care se înscrie (vezi fig. 2.2.). Toate acestea argumenteaza, odata în plus, necesitatea unei evolutii coordonate si controlate a turismului, integrarea lui în strategia generala a cresterii.

            Strategia dezvoltarii turismului se refera la identificarea principalelor obiective, a modalitatiilor de realizare a lor si la evaluarea efectelor acestor obiective în plan economic, social, cultural, politic, ecologic. Pentru a fi viabila, realista, strategia dezvoltarii turistice trebuie sa fie supla, flexibila, obiectivele prevazute sa aiba un caracter indicativ, nu imperativ, sa urmareasca concentrarea actiunilor individuale ale agentilor economici si colectivitatilor locale, sa fie dublata de un sistem de pârghii economice menit sa asigure transpunerea în practica a obiectivelor.

Text Box:
Fig. 2.2. Constrâgerile strategiei dezvoltarii turismului

Turismul românesc, aflat înca într-un proces de tranzitie, la nivel macroeconomic au fost conturate principalele obiective strategice si anume:

!          finalizarea procesului de trecere în proprietate privata a echipamentelor turistice;

!          recunoasterea rolului turismului de motor al cresterii economice;

!          integrarea mai larga a turismului românesc în circuitul mondial de valori;

!          dezvoltarea si diversificarea ofertei de vacante;

!          utilizarea rationala a resurselor, protejarea si conservarea lor;

!          formarea unei forte de munca cu un nivel ridicat de pregatire profesionala;

Realizarea tuturor acestor obiective presupune elaborarea unor programe complexe, la nivel macroeconomic. Ele trebuie sa cuprinda, sarcini specifice din detalierea obiectivelor, desfasurarea pe etape cu termene de îndeplinire si responsabilitati, modalitati de atragere a agentilor economici la realizarea obiectivelor.

Materializarea acestor programe si a obiectivelor strategice astfel concretizate va asigura, o mai buna valorificare a resurselor specifice de care dispune tara noastra, si pe aceasta cale, sporirea aportului turismului la cresterea economica.


CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

TABĂRA DE COPII DE LA CABANA CUMPĂNA

Text Box:

Primaria Comunei Aref

           

3.1.Comuna Arefu, renume national

Comuna Arefu se afla în judetul Arges, este compusa din satele Arefu, Capatânenii-Pamânteni, Capatânenii-Ungureni si este asezata între, Valea Argesului, Muntii Fruntii si Ghitu si Lacul Vidraru.

Punctul forte al comunei sunt atractiile turistice, de renume national si nu numai. Iubitorii muntelui au la dispozitie numeroase trasee montane, putând fi ajutati la nevoie de catre echipele de salvamontisti, care au doua puncte de lucru: la cota 2000 si pe pârâul Capra. La doar patru kilometri de barajul Vidraru si foarte aproape de pensiunile din Capatâneni se gaseste Cetatea Poienari, locul în care Vlad Ţepes s-a retras din calea turcilor. Cladita se pare în secolul al XIV lea, cetatea este vestita atât prin legendele ce o înconjoara, dar si prin cele 1480 de trepte zidite în deal, care reprezinta singura cale de acces. Mai sus, turistul se poate bucura de privelistea de pe barajul Vidraru si de complexele turistice de pe Transfagarasan. Nici satele Capatâneni nu stau rau la capitolul cazare, existând pensiuni pentru toate gusturile, una dintre ele chiar lânga centrala electrica,  practic "sub" Cetatea Poienari. Numarul spatiilor de cazare este în crestere Primarul Gheorghe Stoican spune ca, din fericire, ritmul de dezvoltare al pensiunilor si unitatilor hoteliere este impresionant.

Text Box:
Cetatea Arefu

3.1.1. Resurse naturale ale zonei: asezare geografica si cadrul natural: alcatuire geologica, relief si subdiviziuni

Comuna Arefu este situata în extremitatea nord-vestica a judetului Arges si ocupa o suprafata de 42025 ha. Se afla la o distanta de 67 km de municipiul Pitesti si la 32 km de municipiul Curtea de Arges.


Text Box:

Text Box:
Comuna este situata în zona montana a masivului Fagaras si dealurilor subcarpatice din imediata apropiere, într-un cadru pitoresc deosebit, fiind strabatuta de apele râului Arges si pârâului Arefului; pe teritoriul ei se afla lacul artificial Vidraru.

Muntii Ghitu si Albina

Comuna Arefu, pe vârfurile Masivului Fagaras, este una dintre cele mai atractive din tara, din punct de vedere turistic. La intrare, turistul este întâmpinat de un complex de pensiuni si hoteluri, continuând apoi cu Cetatea Poienari, barajul Vidraru si Transfagarasanul.

În componenta comunei intra trei sate: Arefu (resedinta comunei), Capatâneni - Pamânteni si Capatâneni - Ungureni. Satul Arefu se afla la distanta de 1km fata de Capatâneni - Pamânteni si 7 km fata de Capatâneni - Ungureni. Legatura comunei cu resedinta de judet este asigurata de DN 7C Pitesti- Lac Vidraru.

Satele comunei Arefu sunt situate în depresiunea Arefu, care este adapostita la nord de muntii Fruntii si Ghitu, flancata pe pârti de dealuri.

Text Box:
Muntele Ghitu

La contactul dintre munti si dealuri, de-a lungul râurilor, apare sirul Subcarpatiilor Getici cuprinsi între: la est Dâmbovita (spre Subcarpatii Curburii) si la vest Valea Motrului (spre Podisul Mehedinti) se aseamana cu cei de la curbura prin marea fragmentare a reliefului si prin dublul sir de depresiuni, dar care se deosebesc prin disparitia pintenilor de munte, si anume Depresiuni Subcarpatice Câmpulung (pe Râul Târgului), Nucsoara (pe râul Doamnei), Bradet (pe Vâlsan), Arefu-Capatâneni (pe Arges) si Salatruc (pe Topolog), între ele întâlnindu-se dealurile subcarpatice care trec adesea de 1000 m altitudine: Matau, Platica, Chicerea, Tamas.

Relieful este accidentat si variat pe întreg teritoriul. Se poate urca pe muntele Ghitu, pornind din Capatâneni. Prin izolarea sa fata de creasta Fagarasului si fata de masivul Iezer, acest munte are un privilegiu rar. Perspectiva ce se desfasoara în toate directiile si poate fi cuprinsa de ochiul nostru este unica în varietatea ei.

Text Box:
Muntele Ghitu si Valea Argesului

Spre nord, creasta Fagarasului se profileaza clar în linie dreapta, peste 40 de km. Patru vai, adânc modelate de ghetarii de obârsie, dinspre creasta, de la V spre E: Topologul, Capra, Buda si Vâlsanul coboara spre S.

Culmile flancate de aceste vai fac loc spre S depresiunii Cumpana, în prezent acoperita de apa lacului de acumulare, si depresiunii Arefu. Venind din S, la intrarea în satul Corbeni se deschide depresiunea Arefu, adapostita la N de Muntii Fruntii si Ghitu, înconjurata de doua rânduri de dealuri.

Aici, unde muntele lasa loc colinelor, înca de veacuri s-au adapostit satele cu bogat trecut istoric: Arefu, Capatâneni, Corbeni.

Varietatea reliefului este data de succesiunea formelor, de la cel mai înalt masiv muntos - Fagaras, continuând cu cel mijlociu - Ghitu si culmi ca: Obârsia, Albina, Tamas, Magureaua.

Text Box:
Muntele Magureaua

Comuna Arefu se învecineaza la N cu judetul Brasov si judetul Sibiu, la S cu comunele Corbeni si Cicanesti, la E cu comuna Nucsoara si la V cu comuna Salatruc. Localitatile comunei Arefu s-au dezvoltat pe versanti sau de-a lungul unor drumuri si cursuri de apa.

Întreg versantul pe care se afla satul Arefu este putemic fragmentat, existând numeroase denivelari cu pante abrupte, rezultat al numeroaselor alunecari de teren.

Stratificatia terenului, formata din prafuri si argile nisipoase, conduce la alunecari, în perioadele cu precipitatii abundente.


Sfatul batrânilor din Valea Argesului

Text Box:

Text Box:

În satul Capatâneni-Ungureni, panta terenului este abrupta, întreg versantul este puternic denivelat, indicând faptul ca acesta a fost supus alunecarii, pe versant exista puncte numeroase cu infiltratii. si în satul Capatâneni-Pamânteni, relieful prezinta aspectul specific zonei.

Muntele Ghitu

Subcarpatii Getici sunt formati din roci neogene cutate, fiind în acest fel o regiune de orogen asemanatoare Carpatilor. Cutele (succesiunea de anticlinale si sinclinale) sunt mai slab exprimate comparativ cu Subcarpatii Curburii.

Relieful de dealuri îi aseamana cu regiunile de deal si podis, iar altitudinile (pe alocuri de peste 1.000 m) cu regiunile montane. Pe alocuri apar si cute "diapire" (cu sâmburi de sare), cum ar fi la Ocnele Mari.

Altitudinea medie este de 500-600 m, mai coborâta în partea de vest (400-500 m) si mai ridicata în est (700-1.000 m).

Altitudinea maxima din zona propriu zisa este de 1.018 m (Magura, Matau), desi spre contactul cu muntele se întâlnesc si înaltimi mai mari (1.150 m).

            Altitudinea minima coboara sub 300 m în Depresiunea Târgu Jiu. Subcarpatii Getici (asemanator sectorului de la curbura) se afla în prezent într-o miscare de ridicare.

Caracteristica esentiala a Subcarpatilor Getici o reprezinta succesiunea - dinspre Carpatii Meridionali spre Podisul Getic - a câte doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri, astfel:

            a) în apropierea muntelui, un sir de depresiuni "submontane" puse în evidenta în cea mai mare parte de eroziune, cum ar fi Depresiunea Câmpulung (pe râul Târgului), Arefu (pe Arges), Jiblea (pe Olt), Horezu, Polovraci (pe Oltet) si depresiunile submontane dintre Gilort si Motru (mai cunoscute fiind Novaci pe Gilort si Tismana pe râul cu acelasi nume;

b) un sir de dealuri, cu structura cutata, care prin pozitie au un caracter "intern" (dealuri subcarpatice interne), cum ar fi: Magura Matau (1.018 m), Dealul Cârlige (871 m), Magura Slatioarei (767 m) si Dealurile Gorjului;

c) un al doilea sir de depresiuni "intracolinare", cum ar fi depresiunile intracolinare dintre Arges si Argesel si Depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare;

d) un alt sir de dealuri, situate spre exterior dealuri "externe" foarte slab cutate, de unde începe marginea Podisului Getic; Dealul Negru (581 m), Dealul Bârzei (560 m), Dealul Bran (333m).

3.1.2. Conditii climatice

Climatul comunei, este determinat de pozitia geografica a Muntilor Fagaras precum si de   Subcarpatii Getici, si de aspectul fizico-geografic al reliefului. Asezarea ei într-o regiune muntoasa nu prea înalta, îi confer climei un caracter de "adapost", fara variatii exagerate.

Text Box:
Clima este specifica zonei montane. Temperatura medie anuala este de 4-6 grade C, temperaturile minime se înregistreaza în luna februarie -25 grade C, iar maxima în luna august +32 grade C. Media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 800-1000 mm, numarul mediu anual de zile cu strat de zapada este de 80-120 zile, iar a zilelor cu ninsoare este de 30-40 zile.

Muntele Ghitu

Zona se caracterizeaza prin directia predominanta de la N la S a vânturilor, de-a lungul Argesului. Numarul mediu anual de zile senine este de 100-110, iar a zilelor cu cer acoperit de 140-160 zile.

3.1.3. Hidrografia

Elementele hidrogafice din jurul comunei Arefu constituie resurse naturale de importata turistica ridicata, ele implicându-se prin elementele estetice pe care le introduc în peisaj.

Cel mai important curs de apa de pe teritoriul comunei Arefu este râul Arge în albia caruia s-a amenajat lacul de baraj artificial Vidraru. În partea de V se afla râul Vâlsan, de-a lungul caruia se desfasoara hotarul comunei.


Confluenta Vaii Argesului cu Valea lui Stan

"SFINXUL" de pe Valea Argesului

Text Box:
Teritoriul comunei este strabatut de o serie de gârle si pâraie, din care cele mai importante sunt: Buda, Moldoveanu, Capra, Valea cu Pesti, Valea Limpedea, Valea Arefului.

Lacul Vidraru si Creasta Fagarasului

            Râurile principale care strabat Subcarpatii Getici sunt Jiu, Olt, Arges si afluentii acestora. Jiul primeste ca afluenti (în afara zonei subcarpatice) Motru si Gilortul, iar în apropierea lacului Ceauru, râul Tismana. Oltul are ca afluenti pe Oltet (cu Cerna) si Topolog, iar Argesul primeste pe Vislan, Râu Doamnei, Râu Târgului, Argesel si Dâmbovita.

Lacurile din Subcarpatii Getici sunt de mai multe categorii:

        lacuri în masive de sare: Ocnele Mari;

        lacuri hidroenergetice: pe Olt în sectorul dintre Cozia si Ocnele Mari si pe Arges între Vidraru si Curtea de Arges;

            Apele subterane sunt relativ discontinui datorita reliefului. În unele locuri apar la suprafata sub forma unor izvoare minerale, Baile Olanesti, Baile Govora.

3.1.4. Învelisul biogeografic si pedogeografic

 Marea varietate de tipuri de sol a determinat o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei spontane. Coborând de la N la S, se disting, în regiunea de munte, zona pajistilor si tufisurilor alpine care se întind de la padurile de conifere la vârfurile muntilor. Vegetatia

caracteristica este alcatuita din plante pitice paioase si tufisuri de jneapan, Text Box:
ienupar pitic, afin.

Gospodarie din satul Arefu

Aceste plante au un rol important în modelarea temperaturii si a vânturilor, protejând padurile, împiedicând eroziunile, viiturile.

Zona padurilor montane, înconjoara muntii la limita superioara a pajistilor si se compune din doua etaje: padurile de foioase si padurile de molid. Padurile de foioase ocupa o mare parte a dealurilor subcarpatice si podisul piemontan. În padurile de molid cresc si afinul, macrisul, bradisorul si muschi de pamânt. În padurile de foioase cresc, în amestec, fagul, bradul si molidul. Spre S, spre cote de 1000-1200 m apar ulmul, frasinul, platanul (pe versantii sudici), mesteacanul si gorunul (în cea mai coborâta zona).

Fauna este reprezentata de: capra neagra, acvile, corbi, ursul carpatin, râsul, mistretul, bursucul, caprioara, pisica salbatica, cocosul de munte si alte mamifere si pasari.

Text Box:
Muntii Fruntii-Albina

Vegetatia predominanta este vegetatia forestiera cuprinzând paduri de stejar (pâna la 500 m), paduri de amestec stejar-fag (între 400 si 600 m) si paduri de fag (pe dealurile mai înalte).

Etajul stejarului cuprinde cer, girnita, stejar pedunculat, gorun, la care se adauga alte foioase carpen, ulm, tei. Etajul fagului caracterizeaza dealurile subcarpatice. În partea de vest a Subcarpatilor Getici, îndeosebi în Depresiunea Târgu Jiu - Câmpu Mare apar si specii meridionale, submediteraneene. Asemanator vegetatiei altor regiuni si cea a Subcarpatilor Getici este de data relativ recenta (postglaciara) si destul de mult transformata de activitatea antropica.            

Fauna este, de asemenea, postglaciara. Predomina speciile comune padurilor de foioase, specifice fiind mistretul si viezurele, plus animale de prada, ca lupul, vulpea, pisica salbatica, pasari, cum sunt: ciocanitoarea, cinteza s.a., la care se adauga animale venite din silvostepa iepurele sau din padurile de munte, caprioara, veverita. Râurile cuprind specii de pesti, între care predomina cleanul si mreana. În partea de vest exista specii submediteraneene. Solurile sunt, ca si în alte unitati geografice determinate de conditiile de relief, alcatuire geologica, clima, vegetatie. Predomina argiluvisolurile (soluri argiluviale; cenusii si brun roscate) si la altitudini mai mari, cambisolurile favorizate de un climat mai racoros si umed; exista si soluri azonale.Resursele naturale ale Subcarpatilor Getici sunt: petrolul, gazele naturale, lignitul, masivele de sare, paduri, pasuni, hidroenergie, izvoare minerale, la care se adauga suprafete de terenuri arabile.

3.1.5. Asezarile omenesti.

Conditiile naturale (relief, clima, ape, vegetatie, soluri, resurse) sunt deosebit de favorabile vietii si activitatii societatii omenesti. Relieful depresionar permite concentrarea populatiei, localitatilor si activitatilor agricole. Reteaua de râuri influenteaza transporturile si asezarile. Resursele naturale au dus la aparitia unor industrii noi. Subcarpatii Getici reprezinta o zona de straveche si continua populare umana. Aici au aparut primele capitale ale Ţarii Românesti: Câmpulung si Curtea de Arges.

Text Box:
Densitatea populatiei este de peste 100 loc/km˛ pe ansamblul Subcarpatilor Getici. În depresiunile mari ajunge la 150 loc/km˛, iar pe dealuri se diminueaza corespunzator. Exista deplasari de populatie cu caracter definitiv (spre orasele mari, spre centre industriale noi), periodic, prilejuite de unele lucrari, cum ar fi constructiile hidroenergetice de pe Olt si Arges si zilnic navetism spre orasele mari. Asezarile rulare sunt în general mijlocii (500-1.500 loc.) si mici (sub 500 loc.) au o structura rasfirata (cu case printre gradini si vii), functii agricole, iar mai recent, functii miniere, industriale sau mixte.Batrâna din satul Aref

Subcarpatii Getici au fost o regiune predominant necooperativizata, ceea ce s-a rasfrânt favorabil asupra functiilor economice si aspectului asezarilor rurale. Asezarile urbane. În Subcarpatii Getici se afla situate urmatoarele orase: Câmpulung, Curtea de Arges, Râmnicu Valcea, Baile Govora, Calimanesti, Baile Olanesti, Horezu, Bumbesti-Jiu, Ticleni, Târgu Carbunesti (ultimele doua în zona de contact), Ocnele Mari, Novaci, Târgu Jiu. Curtea de Arges (36.000 loc.), are în prezent si o vocatie industriala (industrie electrotehnica, industria lemnului) si turistica. Curtea de Arges este un municipiu în judetul Arges, este localizat în partea de nord a judetului Arges, în depresiunea intracolinara a bazinului superior al râului Arges, la o altitudine de 450 m deasupra nivelului marii, si este înconjurat de dealurile si muscelele sudice ale Muntilor Fagaras. Suprafata orasului este de aproximativ 75 km˛, cadrul natural fiind conditionat de prezenta zonei montane din apropiere, care se afla la circa 28 km distanta si care introduce variatie si diversitate. Fiind situat în zona depresionara, orasul se bucura de clima favorabila, cu temperaturi moderate tot timpul anului si precipitatii relativ abundente; iernile sunt mai putin aspre decât la câmpie, iar verile sunt în general placute, cu zile însorite.

3.1.6. Industria zonei

Pe ansamblul tarii, Subcarpatii Getici au o industrie notabila, bazata pe resurse proprii (petrol, gaze naturale, carbuni, sare) sau din zone apropiate (calcare, lemn, resurse agroalimentare).  Industria energetica cuprinde exploatari de petrol, gaze naturale si carbuni. Petrolul se extrage de aproape patru decenii: exploatarile sunt situate la limita cu Podisul Getic; Babeni, Ţicleni, Scoarta, Albeni, iar prelucrarea se realizeaza la rafinaria de la Râmnicu Vâlcea si Combinatul petrochimic Pitesti.

Subcarpatii Getici dispun, de asemenea, si de exploatari însemnate de lignit; zona traditionala se afla situata în est si cuprinde exploatarile de la Berevoiesti, Jugur, Godeni, Aninoasa, Boteni; o zona noua se afla la limita cu Podisul Getic, cu centre la Alunu, Babeni, Cernisoara, Cucesti, iar pentru transportul carbunelui de aici a fost construita calea ferata Babeni-Alunu.

Energia electrica se obtine în câteva termocentrale mai mici (Râmnicu Vâlcea, Govora) si hidrocentrale  (pe Olt, pe Arges), centralele mari (hidrocentrala Arges, termocentralele Rovinari, Turceni) fiind situate în exteriorul subcarpatilor, dar în imediata apropiere a acestora.

Industria chimica cuprinde exploatari de sare (la Ocnele Mari), produse clorosodice (la Govora si Râmnicu Vâlcea, pe baza materiei prime de la Ocnele Mari), fire sintetice (Câmpulung).

Industria lemnului este bazata îndeosebi pe materii prime (lemn de fag si rasinoase) din Carpatii Meridionali; cheresteaua de rasinoase (pe baza lemnului din grupa Fagaras) se prelucreaza la Curtea de Arges, iar furnire, placi aglomerate, fibrolemnoase si mobila se produc la combinatele de la Preajba (lânga Târgu Jiu) si Râmnicu Vâlcea.

Industria materialelor de constructie este reprezentata de întreprinderile de lianti (ciment si var) de la Câmpulung (care se aprovizioneaza cu calcar din Muntele Mateias) si de la Bârseti, lânga Târgu Jiu (cea mai mare din tara, care se aprovizioneaza cu calcar din Muntii Vilcanului, din cariera de la Suseni), precum si de întreprinderi de ceramica fina de la Târgu Jiu si Curtea de Arges.

3.1.7. Agricultura

Fondul funciar, conform conditiilor naturale, are calitati medii. Solurile mai slabe calitativ, alunecarile de teren si substratul argilos diminueaza calitatile naturale ale fondului funciar, chiar daca conditiile de clima sunt foarte favorabile. Terenurile accidentate (dealurile) si extinderea relativ redusa a suprafetelor orizontale din depresiuni reduc considerabil cultivarea plantelor agricole.

Text Box:

            Cercetarile au pus în evidenta existenta unei mari varietati de soluri. Partea de nord si centru a comunei Arefu se încadreaza în zona de munte si dealuri piemontane. În partea nordica au o larga raspândire solurile montane cu areale foarte mici. Sunt soluri brune acide, soluri brune podzolice, feriiluviale, soluri humicosilicatice, regosoluri, renzine si roca la zi, specifice pajistilor alpine.

Aspect de pe Valea Argesului

Solurile din zona padurilor de rasinoase sau rasinoase în amestec cu fag, au un profil mai complex. Pe partea inferioara a muntilor predomina solurile brune montane de padure si cele brune montane de padure podzolite.

În zona dealurilor piemontane se întâlnesc solurile silvestre podzolice brune si brune galbui. De aceea în Subcarpatii Getici predomina suprafetele cu pasuni si fânete si cele prielnice culturii pomilor fructiferi.

Cultura plantelor cuprinde, pe suprafete mici, culturi cerealiere (porumb îndeosebi), plante tehnice, cartofi, legume, leguminoase pentru boabe (în zonele periurbane) si îndeosebi pomi fructiferi (pruni, meri, peri etc.); Subcarpatii Getici împreuna cu Subcarpatii Curburii si portiunea nordica a Podisului Getic formeaza principala regiune pomicola a tarii, în care predomina prunul, dar noile plantatii extind cultura marului; judetele Arges si Vâlcea au cele mai mari livezi din tara. Mari plantatii pomicole exista la Câmpulung, Râmnicu Vâlcea si Tismana.

Cresterea animalelor se bazeaza predominant pe pajisti de dealuri, mai modeste calitativ, datorita eroziunii si suprapasunatului si mai putin pe cultura plantelor furajere. Se cresc ovine - favorizate si de apropierea muntelui Novaci - bovine, pasari.

3.1.8. Cai de comunicatie si transporturi.

Caile ferate sunt situate pe culoarele de vale:  pe Jiu, pe  Ilt,  pe Arges calea ferata dintre Pitesti si Curtea de Arges, pe Râu Târgului, calea ferata Pitesti - Câmpulung. Soselele sunt axate, de asemenea, pe vai (Jiu, Olt, Arges, Râu Târgului), dar penetreaza mai mult în interiorul Subcarpatilor. Exista si sosele longitudinale, cum ar fi între Râmnicu Valcea - Horezu - Târgu Jiu - Baia de Arama sau între Câmpulung si Curtea de Arges. Aceasta se racordeaza cu soselele transcarpatice cunoscute: Novaci - Sebes "Transalpina" si Curtea de Arges - Vidraru - Depresiunea Fagaras "Transfagarasanul".

Text Box:

Transfagarasanul vedere din cetatea Arefu

3.1.9. Obiective turistice.

Subcarpatii Getici au obiective naturale relativ reduse (Albesti, Valea Oltului, izvoarele minerale de la Baile Olanesti, Baile Govora), dar, datorita apropierii de zona montana (Iezer, Cozia, Muntii Capatânii, cu Pestera Muierii, Parângului, Muntii Vulcanului - cu Cheile Runcului - Defileul Oltului, Defileul Lainici), reprezinta o cale de tranzit importanta. Exista însa numeroase obiective cultural istorice, localizate la Câmpulung, Curtea de Arges, Horezu, Tismana, Târgu Jiu. Datorita conditiilor naturale s-au dezvoltat si cunoscutele statiuni balneoclimaterice Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti. Cele mai cunoscute obiective turistice din zona comunei Arefu sunt:

Lacul de acumulare si Barajul Vidraru  

Text Box:
Lacul si Barajul Vidraru

Lacul de acumulare Vidraru a luat fiinta în luna martie 1966 si este amplasat pe râul Arges pe un sector de 28 km lungime. Situat între muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele râurilor Capra, Buda si ale câtorva afluenti directi (Râul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 mł /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2 km în zona Valea Lupului - Calugarita. Adâncimea maxima a apei este de 155 m lânga barajul înalt de 166 m, iar volumul apei este de 465 milioane mł. Nivelul normal de retentie este de 830,00 metri deasupra marii (mdM).

Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 mł de roca, din care aproximativ 1 milion mł în subteran, s-au turnat 930.000 mł de beton, din care 400.000 mł în subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.

Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea în Europa si al noualea în lume între constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, având înaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, într-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an. De la Capâtineni pleaca D.N. 7C, care ajunge la Vidraru (29 km). Pe malul drept s-a construit hidrocentrala, în subteran, la 104 m adâncime, având cu cele patru turbine ale sale o putere instalata de aproape 220 MgW si o productie anuala de 400 milioane kw/ora. Imensa stavila de beton, barajul domina de la 165 m vechiul fir al vaii Argesului, situându-se, prin înaltime, pe locul cinci în Europa, ceea ce face ca lacul de acumulare sa ajunga la un volum de 465 milioane metri cubi si o suprafata de 14 kmp. Numai soseaua de contur, care înconjoara lacul, are o lungime totala de 51 km, si gazduieste doua cabane de prestigiu - Valea cu Pesti (pe malul stâng - estic) si Cumpana (pe malul drept - vestic), situate la 9 si respectiv 15 km de baraj. Din gura Vaii Caprei porneste catre înaltimile Fagarasului

Text Box:

Transfagarasanul, care leaga Curtea de Arges de Transilvania.

Monumentul " Energia"

Lunca Argesului se mai îngusteaza îndata ce trecem de Oesti, si o data cu intrarea în satul Corbeni se deschide depresiunea Arefu, adapostita la nord de Muntii Fruntii si Ghitu, si înconjurata de doua rânduri de dealuri. Dincolo de acestea, pe vârf coltos de munte, la 850 m, pe pintenul Caprisoara, s-a construit cetatea Poenari. La doar patru kilometri de barajul Vidraru si foarte aproape de pensiunile din Capatâneni, Cetatea Poienari este locul în care Vlad Ţepes s-a retras din calea turcilor. Cladita se pare în secolul al XIV lea, cetatea este vestita atât prin legendele ce o înconjoara, dar si prin cele 1480 de trepte zidite în deal, care reprezinta singura cale de acces. În trecerea ei prin veacuri si-a schimbat numele, fiind denumita când cetatea lui Negru Voda, când a lui Vlad Ţepes, pâna ce documentele de la începutul veacului al XVI-lea o pomenesc sub numele de Poenarilor. Turnul patrat, din piatra bruta, se aseamana cu constructiile romane, în cursul timpurilor primind adaosuri si influente apusene, bizantine, si capatând într-un târziu aspectul de cetate medievala.



Posada - Partenerul vacantelor tale!

3.2. Societatea Comerciala de Turism Posada S.A.

Curtea de Arges, leaganul istoriei românesti, defineste un colt de tara inedit nu numai prin ceea ce-i ofera trecutul glorios si natura generoasa, dar si prin ceea ce i-a adaugat în farmec si maretie harnicia si spiritul inovator al argesenilor, fiind punctul de plecare catre crestele pitoresti ale Muntilor Fagaras.

basarab_statuie

" Pe Arges în jos, Pe un mal frumos..."

Orasul, legat pentru totdeauna de legenda si jertfa Mesterului Manole, îsi întâmpina vizitatorii cu o îmbinare fascinanta de trecut si prezent. Plin de verdeata, cu oameni primitori, Curtea de Arges si împrejurimile sale reprezinta pentru orice turist un popas de neuitat.

Încarcat de trecut, orasul cheama turisti pentru a descoperii tainele lui, purtându-le pasii pe aceleasi drumuri pe care au pasit cândva înaintasii nostri. Acestia pot face un popas pentru a vizita orasul sau pot continua drumul urcând spre munte pe serpentinele spectaculoase ale Transfagarasanului.

 3.2.1. Societatea Comerciala de Turism Posada S.A., ofera conditii ideale de cazare si masa în hotelurile si cabanele sale, împreuna cu un ansamblu de evenimente si programe de week-end, vacanta, dar si de afaceri concepute special pentru iubitorii de frumos, natura, arta si distractie.

 Firma a fost înfiitata în 1991, cu capital integral privat cu actionari români si straini; conducerea este asigurata de un Consiliul de Administratie format din 6 membrii.

Activitatea de baza: S.C. POSADA S.A. are ca principal domeniu de activitate turismul. În consecinta, firma desfasoara activitati de cazare, alimentatie publica, tratament, agrement, organizare de simpozioane si conferinte, transport, activitate de agentie de turism (bilete de odihna-tratament, bilete pe litoral, excursii în tara si în strainatate), prin unitatile sale (hoteluri, cabane, campinguri) desfasurate de-a lungul DN7C "Transfagarasan".

Zona si aria de activitate: Sediul administrativ societatii se afla în incinta Hotelului Posada din Curtea de Arges. Zona în care S.C. Posada S.A. îsi desfasoara activitatea începe din Curtea de Arges si se continua înspre nord, în Muntii Fagaras, pe o distanta de aproape 100 km. Aceasta zona înca virgina este una dintre cele mai frumoase si mai pitoresti zone din România, singurele investitii notabile în turism fiind unitatile S.C. Posada S.A.

Patrimoniul: este constituit dintr-o serie de locatii de cazare si alimentatie publica (hoteluri cu restaurante, cabane de munte cu restaurante proprii, camping-uri), totalizând peste 21.000 m2 de suprafata construita si mai mult de 90.000 m2 de teren.

Evenimente: Societatea de turism Posada a învatat în cei peste 30 de ani de existenta sa ofere turistilor sai nu numai servicii traditionale de cazare si masa, ci însa si alte servicii si programe care sa le aduca acestora pe lânga bucuria petrecerii unui sejur de neuitat în zona Argesului, dorinta de a reveni si a încerca noi programe organizate de Posada. De la seminarii si conferinte, nunti si botezuri, programe de "team-building" si expozitii gastronomice, la programe tematice cu ocazia diferitelor sarbatori (1 si 8 Martie, Valentine's Day - Ziua Îndragostitilor, Dragobetele - Sarbatoarea iubirii la români, Halloween - Sarbatoarea spiritelor) si programe turistice complexe.


Posada S.A. dovedeste a fi partenerul ideal pentru vacantele dumneavoastra.

Seminarii si conferinte. În unitatile S.C. Posada S.A. s-au organizat cu profesionalism congrese, seminarii, conferinte, training-uri, workshop-uri si festivale la care au fost invitati atât participanti români, dar si straini. Printre evenimentele de acest tip organizate în ultimii ani putem aminti:

φ        Seminarii organizate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor;

φ        Seminarii organizate de Ministerul Sanatatii - Directia de Sanatate Publica (SANEPID)

φ        Seminarii organizate de Asociatia Internationala a Endocrinologilor din România;

φ        Seminarii ale diferitelor companii din România (Connex, Orange, Raiffeisen Bank, ABN Amro Bank, S.C. Hidroelectrica S.A., Dr. Oetker, Fuchs Romania, Steinel Trading);

φ        Seminarii organizate de Asociatia de Tineret Caltun - Club UNESCO pe teme de ecologie si protectie a mediului înconjurator (anual);

Momente festive. Unele dintre cele mai frumoase si importante momente din viata noastra sunt: nunta si botezul copiilor nostrii, de aceea trebuie acordata o atentie deosebita acestor evenimente care vor ramâne pentru totdeauna în amintirea noastra, dar si în albumul de poze. Profesionalismul angajatilor, serviciile de calitate si întreg pachetul de oferte pus la dispozitia turistilor de S.C. Posada S.A. duc la convingerea ca au facut cea mai buna alegere.

Team building. Pentru a fi eficienti, oamenii trebuie sa-si cumuleze eforturile pentru a atinge anumite obiective astfel încât team building -ul este un proces gândit sa îmbunatateasca raporturile si relatiile dintre membrii unui grup pentru depasirea barierelor în atingerea scopurilor comune. Scopul acestor programe este de a integra talentul, abilitatile si creativitatea membrilor grupurilor. Se doreste astfel, ca atingerea obiectivelor comune ale echipei sa se faca prin interactiunea punctelor forte ale membrilor ei.

Programe speciale. Printre programele noastre speciale se numara organizarea de reuniuni si petreceri cu ocazia unor zile cu semnificatie deosebita: Haloween, Valentine's Day, Pasti 2008, Revelion, oferte speciale.

Pentru iubitorii de natura, pentru împatimitii drumetiilor montane, dar si pentru cei care vor sa se relaxeze în linistea si frumusetea Muntilor Fagaras, cabanele societatii Posada situate de-a lungul Transfagarasanului si în jurul Lacului Vidraru sunt gazdele ideale, oferind o gama variata de servicii, programe speciale si posibilitati de petrecere a timpului liber, a vacantelor si a week-end -urilor, dar si de sarbatorire a evenimentelor speciale din viata noastra.


3.2.2. Complexul Turistic Capra*** situat pe Transfagarasan la 75 km de Curtea

de Arges, la limita golului alpin, la o altitudine de 1585 m a fost complet modernizat în toamna anului 2006. Dispune de 52 locuri de cazare în 26 camere duble, toate cu grup sanitar propriu cu cabina cu dus, TV color, conectat la un sistem de televiziune prin satelit, centrala termica automata proprie, salon restaurant (categoria I - capacitate 80 locuri).

3.2.3. Popasul Casa Argeseana casa_argeseana
situat la 300 m de Barajul Vidraru si 30 km de

 

Curtea de Arges, Popasul Casa Argeseana este punctul de plecare spre Cabanele Cumpana si Valea cu Pesti, aici gasindu-se debarcaderul unde acosteaza vaporul (100 locuri) si salupa (12 locuri) care sunt în proprietatea societatii. Vaporasul se poate închiria pentru plimbari pe Lacul Vidraru. Restaurantul Casa Argeseana (categoria 2 stele) are o capacitate de 40 locuri în salon si 60 locuri pe terasa.


3.2.4. Cabana Cumpana

Cabana Cumpana situata la numai 15 de km de Barajul Vidraru si la 45 de km de Curtea de Arges, la altitudinea de 860 m pe malul apusean al lacului Vidraru, în depresiunea Cumpana, la adapostul muntilor - ofera posibilitati de odihna si agrement într-un peisaj montan pitoresc.

Cabana Cumpana dispune de:

ˇ          84 de locuri de cazare dintre care: 18 camere duble, 12 camere triple, 2 combinate, compuse dintr-o camera dubla si o camera tripla cu grup sanitar comun, 1 apartament cu baie;

ˇ          apa calda si încalzirea furnizate de o centrala termica automata proprie;

ˇ          discoteca;

ˇ          teren de sport;

ˇ          camping (3000 mp) - corturi si rulote;

ˇ          26 casute din lemn cu 2 paturi;

Cabana Cumpana: agrement si legaturi  utile

ˇ          debarcader;

ˇ          posibilitati de închiriere mijloace de agrement pe Lacul Vidraru (barci cu vâsle 4-6 pers, salupe, hidrobiciclete 2 pers);

ˇ          închiriere caiace;

ˇ          închiriere Mountain Bike;

ˇ          jocuri si material sportiv (sah, table, masa de biliard);

ˇ          vaporas cu capacitate de 100 de locuri care realizeaza transferul între Barajul Vidraru si Cabana Cumpana;

ˇ          piscina plutitoare pe Lacul Vidraru;

ˇ          seri traditionale cu foc de tabara;


Tabara de vara Summer Camp 2007

3.3. Tabara de copii de la Cabana Cumpana: Summer Camp 2007

3.3.1 Prezentarea taberei

Traim în secolul vitezei. Suntem din ce în ce mai ocupati sa oferim copilului nostru tot confortul material si poate ca uneori nu mai avem timp sa-i aratam copilului cum sa se joace.

Odata cu terminarea scolii vine vremea sa ne gândim ce facem cu micutii pe perioada vacantei. Îi luam cu noi în concediu, îi trimitem la tara la bunici sau într-o tabara? Lucrul la care trebuie sa ne gândim înainte de luarea unei decizii este ca ei trebuie sa aiba si pe perioada verii activitati care sa-i stimuleze, sa fie educative si sa le dezvolte imaginatia.

Taberele trebuie sa-i îndrume pe copii spre descoperirea naturii în timp ce acestia învata si se distreaza în siguranta. Desfasurarea taberelor într-un mediu adecvat asigura experiente care pot duce la dezvoltarea cunostintelor si încrederii în sine, patrunzând în întelegerea importantei celor doua obiective: munca în echipa si dezvoltarea individuala, în timp ce constientizeza importanta frumusetilor naturale si nevoia de protectie si conservare a acestora.

Vine vara, ne gândim la vacanta, distractie, natura, prieteni, noi experiente, este timpul pentru Summer Camp, ca sa creezi noi amintiri. Dupa placuta experienta de anul trecut, Summer Camp se transforma deja într-una dintre cele mai îndragite tabere.

Aflata la a doua editie, tabara Summer Camp 2007 îsi pastreaza locatia si programul, aducând în program si câteva elemente noi: cursuri de engleza, noi jocuri de echipa, un nou site, premii si multe alte surprize.

Locatie

Tabara TopTrips Summer Camp este organizata de agentia de turism S.C. TopTrips S.R.L., si are ca locatie de organizare Cabana Cumpana, cabana aflata în patrimoniul S.C. Posada S.A.. Cabana Cumpana este situata pe malul vestic al Lacului Vidraru la 45 km de Curtea de Arges si 15 km de Barajul Vidraru, în depresiunea Cumpana la 840 m altitudine. Cabana este înconjurata de un peisaj feeric dominat de maretia celor mai înalti munti din România, departe de agitatia citadina.

Perioada

Între 29 iulie si 4 august, pe parcursul a 7 zile (6 nopti). Grupul va fi format din 45 de copii cu vârste cuprinse între 6 si 12 ani.

Înscrieri

Pretul taberei este 1200 RON, tariful include transport cu autocarul, transfer cu vaporasul, cazare cu pensiune completa (3 mese/zi), organizarea programului, TVA. Înscrierile se fac telefonic sau online pe www.summer-camp.ro

Cum platesc?

·        Numerar

·        Transfer bancar în urmatoarele conturi:

         RO58BTRL04301202571663XX la Banca Transilvania

         RO43BRDE410SV53086084100 la BRD

·        Pentru alte modalitati de plata,  puteti contacta pesoana de legatura.

Organizarea

Grupul va fi alcatuit din 45 de copii din Bucuresti si din provincie, si va fi supravegheat pe parcursul taberei de 14 persoane cu experienta (3 profesori, 1 medic, 5 instructori Fun Science, 1 instructor de echitatie, 1 mester olar, 2 organizatori, 1 profesor engleza), pentru a lucra la buna desfasurare a taberei.

Ca si anul trecut, s-a pregatit pentru copii o sumedenie de activitati interactive: calarie, tir cu arcul, ateliere 'Fun Science', olarit, drumetie, orientare cu busola, bal mascat, foc de tabara, lectii de engleza, multe jocuri de echipa si distractie pe masura.   Summer Camp este o tabara de vara interactiva, destinata copiilor pentru a putea descoperii o alta fata a lumii, bucurându-se din plin, descoperând noi valente ale personalitatii lor.

Programul taberei

În aceasta tabara, copii vor avea parte de un program variat, adaptat vârstei si adaptabil în functie de dorintele fiecaruia. Prin activitatile desfasurate vizam dezvoltarea personalitatii, a creativitatii, a imaginatiei copilului, cunoastere si autodepasire, lucrul în echipa, responsabilitatea fata de tot ce-l înconjoara, dând astfel curs afirmarii de sine într-o maniera personala. Toate activitatile propuse sunt concepute si desfasurate în functie de particularitatile si nevoile fiecarei categorii de vârsta.

Jocurile de echipa sunt activitati, care sunt introduse în programele de Team Building pentru companii. Aceste activitati sunt adaptate, unele dintre ele la capacitatile, cerintele si asteptarile copiilor.

Iata cum arata pe scurt o zi din Summer Camp:

         trezirea se face la 8:00; la 8:30 se serveste micul dejun, iar de la 9:00 începe programul;

         masa de prânz este programata la ora 13:00, urmând sa se  continuie programul dupa o ora de odihna de la ora 15:00 si pâna la ora 19:00, când se va servi cina;

         de la ora 20:00 si pâna la culcare  se învata engleza, se asculta muzica, se joaca si danseaza;

         la ora 22:30 se merge la somn pentru a putea repeta schema si urmatoarea zi;

3.3.2. Descrierea activitatiilor

Ziua 1 - Sosire si acomodare

Se pleaca din Bucuresti cu autocarul pe ruta Bucuresti - Pitesti - Curtea de Arges - Baraj Vidraru. De la barajul Vidraru se va face transferul la Cabana Cumpana traversând Lacul Vidraru cu vaporasul. Aceasta prima zi a taberei este rezervata prezentarii regulamentului si acomodarii copiilor cu locatia si cu grupul.

Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 1 -  Poza 8 Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 1 -  Poza 5 Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 1 -  Poza 3

Pentru acomodarea cu grupul se va face un mic exercitiu: copiii vor forma un cerc în mijocul caruia fiecare dintre ei va pasi pe rând spunându-le celorlalti câteva cuvinte despre el/ea (nume, vârsta, hobby etc).

Ziua 2: Calarie, tir cu arcul, piesa de teatru, jocuri de echipa

Lectia de calarie: fiecare elev va avea ocazia sa calareasca timp de 15 minute asistat de un instructor de calarie.

Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 2 -  Poza 4 Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 2 -  Poza 7 Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 2 -  Poza 9

Tir cu arcul: Cu ajutorul unui arc special conceput pentru copii si a unei tolbe cu 3 sageti, elevii se vor întrece în a nimeri cu precizie cât mai mare o tinta fixa rotunda. Primii 3 câstigatori vor fi premiati.

           

Ziua 3: Program rezervat "Profesorilor Trasniti" de la Fun Science

Fun Science este o companie internationala care se ocupa cu organizarea de evenimente si programe educationale si distractive pentru copii. Structura programelor consta în principal în organizarea unor ateliere pe diferite teme: stiintifice, sociale, etice. Atelierele sunt moderate de asa numitii "Profesori trasniti", actori cu experienta în domeniu, absolventi ai unor cursuri de specialitate în Spania (tara mama a companiei Fun Science) si sunt bazate pe învatarea prin experiente.

Atelierele selectate pentru aceasta zi a taberei sunt urmatoarele: "Protejati solul" , "Apa - miracolul vietii", "Atentie! Poluarea - o mare primejdie", "Plantele si ciclurile O2 si CO2", "Ecologia, pasiunea mea", "Cei 3 R salvatori Reciclare, Refolosire, Reducere", "Fabricutele de reciclare si refolosire".

Toate subiectele mentionate mai sus vor fi abordate într-o maniera distractiva folosind diverse jocuri, resurse si experimente care îi vor amuza si învata pe copii .

Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 3 -  Poza 12 Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 3 -  Poza 15 Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 3 -  Poza 17

Ziua 4: Orientare cu busola si bal mascat

În aceasta zi copii vor învata cum sa foloseasca busola si cum functioneaza aceasta. Vor învata punctele cardinale si cum sa se orienteze dupa acestea, precum si cum utilizeaza o busola în orientarea catre un punct de pe o harta.

Aplicatia se va finaliza cu un mini-concurs de orientare în padure, într-un cerc special amenajat: Copiii se vor împarti în echipe, fiecare echipa primind câte o lista cu coordonate (de ex: 50 grade, 33 pasi). Aceste coordonate îi vor ghida pe rând catre niste copaci pe care sunt lipite foi cu câte o litera. La sfârsit echipele vor forma câte un cuvant cu literele gasite pentru a dovedi ca au respectat traseul. Câstiga echipa care a parcurs traseul corect în cel mai scurt timp.

Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 4 -  Poza 10

În programul de dupa amiaza copiii vor avea de confectionat masti pentru balul mascat organizat seara. Ei vor fi aprovizionati cu resurse speciale pentru confectionarea mastilor si vor fi supravegheati si îndrumati de profesori.

Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 4 -  Poza 4
 Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 4 -  Poza 5
 

Ziua 5: Drumetie, jocuri de echipa si picnic

Fiecare elev va primi câte un rucsacel si o sepcuta. Rucsacelul va fi umplut cu toate cele necesare organizarii unui picnic. Se va pleca pe un traseu turistic prin padure catre o poienita unde se va face un adevarat picnic. Fetele vor culege flori si vor face coronite, baietii vor juca fotbal si toti vor servi o masa pe cinste în mijocul naturii. La sfârsit ei vor strânge toate resturile adunate si le vor transporta înapoi la cabana pentru a proteja natura.

Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 5 -  Poza 3

Ziua 6: Olarit si foc de tabara

Un olar din judetul Vâlcea va organiza un atelier de ceramica si va preda copiilor mestesugul olaritului. Fiecare copil va încerca sa confectioneze un vas de ceramica sub atenta îndrumare a mesterului olar.

Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 6 -  Poza 12

Seara se va construi un foc de tabara împreuna cu copiii. Va fi o cina festiva, cu gustari traditionale românesti, servita afara în apropierea focului de tabara. Seara va continua cu o petrecere de final.

Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 6 -  Poza 1
 Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 6 -  Poza 7
 

Ziua 7: Ramas bun

Dupa micul dejun si împachetarea bagajelor, copiii se vor aduna în sala de mese pentru a schimba impresii despre tabara si a spune organizatorilor ce le-a placut si ce nu precum si ce ar dori sa mai învete într-o viitoare tabara. Dupa aceasta se serveste prânzul si se face îmbarcarea pe vaporas pentru transferul la autocar.

 

Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 7 -  Poza 3 Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 7 -  Poza 5 Tabara Summer Camp 2006 :: Cabana Cumpana :: Ziua 7 -  Poza 2

logoooo

 

Text Box:


3.3.3. Regulamentul taberei: termeni si conditii

Art 1. Tabara TopTrips Summer Camp este organizata de agentia de turism S.C. TopTrips S.R.L., si are ca locatie de organizare Cabana Cumpana, cabana aflata în patrimoniul S.C. Posada S.A.. Perioada în care se organizeaza tabara este în intervalul 29 iulie 2007 - 4 august 2007, pe parcursul a 7 zile, 6 nopti.

Art 2. În tariful taberei sunt incluse serviciile de transport cu autocarul, cazare cu pensiune completa (3 mese/zi) precum si organizarea tuturor activitatilor mentionate în programul taberei.

Art 3. Persoanele delegate pentru organizarea programului si supravegherea copiilor sunt persoane cu experienta în organizarea de tabere si evenimente pentru copii. Aceste persoane vor fi responsabile în întregime pentru buna desfasurare a programului si securitatea copiilor pe parcursul taberei, cu respectarea termenilor mentionati în prezentul regulament.

Art 4. Grupul va fi alcatuit din 45 de copii din Bucuresti si din provincie, si va fi supravegheat pe parcursul taberei de 14 persoane (3 profesori, 1 medic, 5 instructori Fun Science, 1 instructor de echitatie, 1 mester olar, 2 organizatori, 1 profesor engleza).

Art 5. Transportul copiilor va fi asigurat cu un autocar (50 locuri). Plecarea se va face pe data de 29 iulie 2007 la ora 08:00 din Piata Revolutiei. Autocarele vor astepta maxim 15 minute pentru cei aflati în întârziere. Sosirea va fi pe data de 4 august 2007 la ora 19:00.

Art 6. Copiii vor avea o geanta de voiaj/rucsac si un bagaj de mâna. Geanta de voiaj/rucsacul va fi depozitata în cala autocarului iar bagajul de mâna se va transporta în autocar. Bagajul depozitat în cala nu va contine obiecte casabile, materiale toxice, materiale inflamabile/explozibili (ex.artificii), produse alimentare. Bagajul de mâna va putea contine doar cele necesare calatoriei cu autocarul si nu va depasi 5-6 kg.

Art 7. Copiii vor avea dreptul sa transporte produse alimentare pentru drum. Produsele alimentare perisabile (ex.: carne, oua, lactate) nu vor fi pastrate decât maximum pâna la sfârsitul primei zile a taberei, pentru a evita cazurile de intoxicare cu produse alimentare alterate.

Art 8. Parintii sunt direct raspunzatori pentru produsele alimentare pe care le furnizeaza copiilor pentru drum si vor evita pe cât posibil sa furnizeze produse care sunt aproape de termenul de expirare (sau se pot altera rapid din cauza caldurii, ex.: lapte).

Art 9. Nu au dreptul sa participe la tabara copiii care sufera de boli contagioase sau diferite afectiuni din cauza carora le este interzis sa faca efort. Parintii vor furniza informatii complete despre starea de sanatate a copiilor, posibile alergii, predispozitii la diferite boli, precum si alte afectiuni cum ar fi lipsa de calciu, anemie, astm bronsic, tahicardie si altele. Parintii pot face recomandari referitoare la alimentatia copilului pe parcursul taberei (ex.: vegetarian).

Art 10. Copiii nu vor transporta medicamente decât în cazul în care acestia urmeaza un tratament special recomandat de catre un medic, iar starea lor de sanatate le permite sa participe la tabara si nu afecteaza sub nici o forma siguranta grupului. Copiii pot transporta doar pansamente, picaturi de ochi sau picaturi nazale. Medicul taberei va avea grija de toate posibilele probleme de sanatate aparute pe parcursul taberei si va fi dotat corespunzator cu tot ce îi este necesar. Toate problemele semnalate vor fi trecute într-un raport unde se va nota si tratamentul prescris de medicul taberei pentru respectiva afectiune. În caz de urgenta, medicul poate lua legatura cu unul dintre parinti pentru a-i pune întrebari ce pot ajuta la rezolvarea problemei. De asemenea, în situatii de maxima urgenta medicul poate lua decizia de a transporta copilul la spital, existând ti posibilitatea transferului cu elicopterul pentru cazurile foarte grave.

Art 11. Pe tot parcursul taberei, copiii vor fi atent supravegheati de personalul taberei si li se va impune o anumita disciplina necesara bunei desfasurari a programului. Din pacate, pot exista cazuri de abateri foarte grave de la aceasta disciplina, abateri care pot pune în pericol siguranta copilului respectiv, dar si a grupului. În aceste cazuri, organizatorii îti rezerva dreptul de a lua masuri pentru parasirea taberei de catre copilul în cauza si asigurarea transportului pentru întoarcere. În aceste cazuri, parintii vor fi anuntati în prealabil, dar contravaloarea taberei nu le va fi restituita.

Art 12. Camerele în care vor fi cazati copiii sunt de doua si trei paturi, fiecare cu tv si baie proprie. În camere vor sta numai copii de acelasi sex si de vârste apropiate. Sunt permise exceptii (frate-sora) numai în cazul în care respectivii copii împart o camera de doua paturi.

Art 13. Orele de trezire si culcare sunt 8:00 respectiv 22:30, dar exista si exceptii în serile dedicate balului mascat si focului de tabara când stingerea se va da la ora 23:00.

Art 14. Meniul taberei este în principal stabilit. Cu toate acestea, el poate fi modificat în functie de preferintele copiilor, la cererea acestora. Sugestiile referitoare la meniu se pot da seara pentru a doua zi, existând maxim doua variante de meniu pentru fiecare zi. Prin aceasta flexibilitate încercam sa evitam consumul de chips-uri, snacks-uri, înghetata si alte produse mai putin hranitoare care pot înlocui una din mesele zilei în cazul în care unii copii au preferinte diferite referitor la meniu.

Art 15. Pe tot parcursul taberei, toti copiii vor fi egali în drepturi si obligatii. Nu vor exista copii favorizati în nici un fel fata de ceilalti sau copii carora li se permite încalcarea anumitor reguli, toti bucurându-se de aceeasi atentie din partea personalului taberei.

Art 16. Parintii îsi pot vizita copiii pe parcursul taberei, cu recomandarea de a nu îi retine de la participarea la programul din ziua/zilele respective.

Art 17. Parintii care vor furniza bani de cheltuiala copiilor au posibilitatea de a lasa banii în grija unuia dintre organizatori spre a-i gestiona cu atentie si a asigura copilului fonduri pe toata durata taberei. Astfel, pot fi evitate situatiile în care copilul ramâne fara bani de cheltuiala din primele zile ale taberei.

Art 18. Copiilor li se vor prezenta aspectele din cadrul acestui regulament care îi privesc direct, în prima zi a taberei.

Acest document are rol de regulament al taberei. El va fi semnat de toti parintii copiilor participanti la tabara si va fi respectat cu strictete, cu exceptia articolelor care au rol de recomandare, ele nefiind considerate reguli.

BENEFICIAR

 


SC TOPTRIPS SRL

 
PRESTATOR                                                                                                                                                              

Concluzii si propuneri

Activitatea turistica se numara printe cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o trasatura caracteristica secolului nostru.

            Turismul este un element care favorizeaza comunicarea, schimbul de idei, de informatii, stimulând largirea orizontului cultural cu efect asupra formarii intelectuale. Una dintre cele mai importante fuctii ale turismului consta în rolul sau reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitatii de munca a populatiei, prin formele de odihna, recreere si tratament. Turismul reprezinta un mijloc de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilizatie a oamenilor. Daca privim activitatea turistica ca pe una de productie, cu intrari si iesiri, se observa ca aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale având un rol fundamental, în consecinta turismul exercita influenta asupra mediului si componentelor sale.

Lucrarea de fata a fost elaborata pentru a pezenta o tema noua si de tendinta ascendenta, gândindu-ma la cea mai importanta resursa a copiilor, timpul liber din vacanta.

Pe lânga atentia si grija oferite de familie, educatia si îndrumarea pe care gradinita si mai târziu scoala le-o asigura, gasim si alte optiuni care pe lânga relaxare dezvolta si multe alte laturi ale personalitatii copilului nostru. Un exemplu foarte elocvent în acest sens este tabara. Chiar daca ne referim la prescolari sau scolari si adolescenti, vacantele petrecute în tabere la munte sau la mare ajuta la integrarea lor în grupuri complexe, le dezvolta capacitatea de adaptare, de interactiune si socializare cu mediul în care se integreaza, si nu în ultimul rând, este benefic din punct de vedere al climatului si ambientului natural în care este situata respectiva tabara.

            Prezenta lucrare este structurata pe 3 capitole în care mi-am porpus sa studiez o tematica noua si de actualitate turismul organizat în tabara.

            Pentru a aprofunda aceasta tema, am efectuat un studiu de caz, privind turismul organizat într-o tabara si anume tabara de copii TopTrips Summer Camp de la cabana Cumpana.

În urma acestei prezentari am costatat ca activitatea si organizarea taberei este foarte bine pusa la punct, fiind supravegheata de 14 persoane cu experienta, pe parcursul a celor 7 zile, având ca scop buna desfasurare a taberei. Toate activitatile propuse, pentu copii, sunt concepute si desfasurate în functie de particularitatile si nevoile fiecarei categorii de vârsta.

Pentru a se dezvolta mai departe aceasta tabara as propune ca:

         aceeasi tabara cu acelasi tip de organizare sa se extinda si în alte zone ale tarii;

         promovarea în mass-media mai buna, pentru a putea colabora si cu alte scoli;

         oferirea de preturi promotionale când va fi mai cunoscuta;

         în perioada de iarna sa fie functionala, având cadrul natural deosebit, pentru a putea practica sporturile de iarna;

         sa se prezinte pe site-ul taberei un film cu activitatile copiilor;

         mai multe informatii despre conditiile unde locuiesc: camere, sala de mese cu prezentare a câtorva meniuri, precum si punctele sanitare;

         prezentarea pe site în scris sau verbal, parerile copiilor si a parintilor despre aceasta tabara;   

BIBLIOGRAFIE

Alexandru D., Negut S., Geografia turismului, Bucuresti, Editura Academiei 2000.

Cocean P., Vlasceanu Gh., Negoescu B., Geografia generala a turismului, Meteor Press, 2003.

Cosmescu I., Turismul, fenomen complex contemporan, Editura Economica, Bucuresti, 1998.

Emilian R. coord., Managementul serviciilor, Editura Expert, Bucuresti, 2000.

Glavan V., Geografia turismului în România, Editura Institutului Eden, Bucuresti,1996.

Ioncica M., Economia serviciilor. Teorie si practica, ed. a-III-a, Editura Uranus, Bucuresti, 2003.

Ioncica M., Minciu R., Stanciulescu G., Economia serviciilor, ed. a-II-a, Editura Uranus, Bucuresti, 1998.

Isac F. L., Rusu S. Management si marketing în turism, Editura Mirton, Timisoara, 2007.

Nicolescu O. Verboncu I., Management, Editura Economica, Bucuresti, 1995.

Maxim O. I., Economia Turismului, Editura UAV, Arad 2008.

www.comunaarefu.lx.ro

www.summer-camp.ro

www.posada.ro

www.ro.wikipedia.ro

www.taberecopii.ro

A N E X E


 
FORMULAR DE ÎNSCRIERE

Nume si prenume elev ________________________________________________________________

Vârsta_______ ani

Elev la scoala ____________________________________________ în clasa_____________________

Nume si prenume parinte_______________________________________________________________

Domiciliul___________________________________________________________________________

Telefon fix_____________________________ Telefon mobil__________________________________

Confirm ca am achitat contravaloarea taberei prin factura nr_________________________din _________

Confirm ca starea de sanatate a copilului meu nu pune în pericol siguranta sa, sau a grupului prin participarea la aceasta tabara si la toate activitatile incluse în program.

As dori totusi sa excludeti participarea copilului meu din urmatoarea activitate inclusa în program_________________________deoarece______________________________________________

Semnatura parinte___________

Probleme ale copilului ce ar trebui semnalate organizatorilor (alimentatie speciala, alergii, predispozitii la anumite afectiuni, probleme de caracter, atentionari cu privire la posibile probleme specifice) __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ma angajez sa anexez pâna la data de 29.07.2007 o adeverinta medicala si un aviz epidemiologic pentru copilul meu, obtinute de la medicul de familie. 

Semnatura parinte____________________

De unde ati aflat de TopTrips Summer Camp_________________________________________________

Confirm ca am luat la cunostinta termenii si conditiile de participare la tabara si sunt de acord cu participarea copilului meu la aceasta tabara în perioada 29.07.2007 - 04.08.2007.

Semnatura parinte__________

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2006 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 156043



Tip situatii financiare depuse

BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005

Indicatori din BILANT

lei

Active imobilizate TOTAL

4729571

Active circulante TOTAL, din care

176479

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)

52223

Casa si conturi la banci

80905

Creante

43351

Capitaluri - Total, din care

3667464

Capital social subscris si varsat

Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Datorii Total

1127659

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri

1864439

Venituri totale

1941763

Cheltuieli totale

1907395

Profitul brut al exercitiului

34368

Pierderea bruta a exercitiului

Profitul net al exercitiului

27220

Pierderea neta a exercitiului

Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numar mediu de salariati

46

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN

Hoteluri

harta.jpg



[1] O.I. Maxim, Economia Turismului, Editura UAV, Arad, 2008, p. 86

[2] Ordonanta G.R. privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în România, nr. 58/1998, publicata în Monitorul Oficial nr. 309 din 1998.

[3] Din 1990 si pâna în prezent, Ministerul Turismului a cunoscut mai multe organizari prin: HG 805/1990, HG 111/1990, HG 796/1992, HG 485/1994, HG 58/1997. Acestea s-au referit la statut - de ex., în perioada 1990-1992 a fuctionat ca departament în cadrul Ministerului Comertului si Turismului - organigrama si atributii. De asemenea, prin HG 972/1998 atributiile MT se preiau  de catre Autoritatea Nationala pentru Turism. Prin HG nr. 24/2001 se reînfiinteaza Ministerul Turismului. În anul 2003, prin HG 740, activitatea din turism trece în subordinea Ministerului Transporturilor si Construtiilor, iar prin HG 412/2004 se desfasoara sub conducerea Autoritatii Nationale pentru Turism.


Document Info


Accesari: 5503
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )