GIURGIU

GIURGIU

RESURSE NATURALE

LACURI

LACUL COMANA (Giurgiu»Comana)

Lac natural. Are o suprafata de circa 100 ha, invadata în prezent de vegetatie. Ichtiofauna.

LACUL DE ACUMULARE (ZONĂ DE AGREMENT) (Giurgiu»Mihailesti)

Lac de acumulare. Lacul realizat în anii '80 are o suprafata de 1.013 ha si un volum de 76,3 mil. m3. Este populat cu ichtiofauna (crap, somn, rosioara, etc.).

RÂURI

ARGEs (Giurgiu)

Râu în S-SE României, afluent al Dunarii la Oltenita. Are 350 km iar suprafata bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvoraste din partea central-vestica a culmii principale a Muntilor Fagaras prin doi afluenti: Buda si Capra.

DÂMBOVIŢA (Giurgiu)

Râu în S României (268 km). Izvoraste de pe versantul de N al Muntilor Iezer, de la 2240 21521u202v m altitudine, curge mai întâi pe directia SV-NE, pâna în dreptul vf. Papusa, unde brusc îsi schimba directia catre S-SE, traverseaza extremitatea sudica a Muntilor Piatra Craiului.

DUNĂREA (Giurgiu)

Dunarea este al doilea fluviu în Europa ca lungime si debit, dupa Volga. Are 2860 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. Izvoraste din E Muntilor Schwarzwald (Padurea Neagra) din Germania, prin pâraiele Breg si Brigach.

NEAJLOV (Giurgiu)

Râu, afluent al Argesului pe teritoriul comunei Gostinari (judetul Giurgiu). Are 150 km lungime si o suprafata a bazinului de 3660 kmp.

SABAR (Giurgiu)

Râu, afluent al Argesului pe teritoriul comunei Hotarele (judetul Giurgiu). Are 144 km, iar suprafata bazinului este de 2376 kmp.

MONUMENTE ALE NATURII

REZERVAŢIA COMANA (Giurgiu»Comana)

Rezervatie naturala (forestiera). Rezervatia Comana, declarata în 1954 rezervatie forestiera si cinegetica, are o suprafata de 630,5 ha si se extinde în perimetrele a trei comune: trupul de padure Oloaga Gradinari se afla pe teritoriul comunei Comana, trupul Fântânele este în arealul comunei Calugareni, iar trupul Padina Tatarului se afla în raza comunei Mihai Bravu.

REZERVAŢII NATURALE

PĂDUREA CĂSCIOARELE (ZONĂ DE AGREMENT) (Giurgiu»Cascioarele)

Rezervatie naturala. Padure de foioase (stejar) ce are o suprafata de 5.000 ha.

PĂDUREA FÂNTÂNELE (Giurgiu»Calugareni)

Rezervatie naturala (forestiera). Padure alcatuita predominant din tei, în amestec cu gârnita, cer, etc., care este parte componenta a rezervatiei Comana. Are o suprafata de 100 ha si 60 ha pentru protectia lacramioarelor .

PĂDUREA MANAFU (Giurgiu»Valea Bujorului)

Rezervatie naturala. Declarata rezervatie forestiera în 1954, are o suprafata de 278 ha, fiind alcatuita din stejar brumariu în amestec cu cer, gârnita si salcâm plantat. Dintre arbusti sunt prezenti porumbarul, paducelul etc.

REZERVAŢIA COMANA (Giurgiu»Comana)

Rezervatie naturala (forestiera). Rezervatia Comana, declarata în 1954 rezervatie forestiera si cinegetica, are o suprafata de 630,5 ha si se extinde în perimetrele a trei comune: trupul de padure Oloaga Gradinari se afla pe teritoriul comunei Comana, trupul Fântânele este în arealul comunei Calugareni, iar trupul Padina Tatarului se afla în raza comunei Mihai Bravu.

RESURSE ANTROPICE

MONUMENTE ISTORICE

ANSAMBLUL MONUMENTAL (Giurgiu»Giurgiu)

Monument istoric. Este dedicat eroilor cazuti în timpul razboiului de independenta din 1877-1878; expune 23 busturi realizate de sculptori reputati: Boris Caragea, C. Popovici, Horia Flamându, Vasile Gorduz.

BISERICA Adormirea Maicii Domnului (Giurgiu»Mihailesti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în sec. XVII

BISERICA DIN ZID Intrarea în biserica a Maicii Domnului (Giurgiu»Cascioarele)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Întemeiata în anul 1431, a fost renovata în 1725 si 1753. În biserica se pastreaza pietre funerare din sec. XVI, între care piatra de mormânt a stolnicului Neagoe, datând din anul 1504. A apartinut fostei manastiri Cascioarele.

BISERICA DIN ZID Sf. Nicolae (Giurgiu»Cascioarele)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1521 a marelui vornic Draghici Vintilescu, a suferit adaugiri în sec. XVII-XIX, astfel încât edificiul initial a devenit altarul noului monument. Biserica a apartinut fostei manastiri Strâmbul.

BISERICA DIN ZID Sf. Voievozi (Giurgiu»Herasti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, construita în anul 1644, este ctitorie a doamnei Elena (sotia lui Matei Basarab si sora lui Udriste Nasturel). A fost renovata în anul 1833 de catre printul sârb Milos Obrenovic.

BISERICA DRĂGULEsTI Buna Vestire (Giurgiu»Stoenesti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în anul 1723, din initiativa lui Gavriil Druganescu, biserica a fost restaurata de arhitectul G. M. Cantacuzino în 1939-1942.

BISERICA Sf. Nicolae (Giurgiu»Mironesti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica din zid, ctitorie din 1668-1669 a Ilincai Cantacuzino (sotia lui Constantin Cantacuzino). Ele unul din putinele monumente medievale din Câmpia Româna care îsi pastreaza arhitectura originala.

BISERICA Sf. Nicolae (Giurgiu»Floresti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica din zid a carei constructie a început în anul 1679 (comisul Stoian Florescu) si terminata în 1715 de catre Voichita Florescu.

BISERICA Sf. Voievozi (Giurgiu»Mihailesti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în anul 1714.

BISERICA Sfânta Treime (Giurgiu»Mihailesti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în anii 1688-1689 prin stradania marelui vistier Cristea Lopescu, pastreaza picturi murale interioare originare, atribuite lui Pârvu Mutu, între care se remarca un tablou votiv cu figura domnitorului Constantin Brâncoveanu.

BISERICI DIN ZID (Giurgiu»Giurgiu)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. - Biserica Sf. Nicolae construita în anul 1830 (în apropiere>a Turnului cu Ceas); - Biserica Sf. Gheorghe construita în anul 1840; - Biserica Adormirea Maicii Domnului construita în anul 1852; - Biserica Smârda Sfânta Treime construita în anul 1864 .

CONACUL BĂLEANU (Giurgiu»Bolintin Vale)

Monument istoric si de arhitectura laica. Conacul familiei boieresti Baleanu, a fost construit în sec. XVII

LOC ISTORIC (Giurgiu»Calugareni)

Loc istoric. La 13 august 1595, armata Ţarii Românesti, comandata de Mihai Viteazul, a reputat o stralucita victorie asupra oastei otomane comandata de marele vizir Sinan Pasa, cu toate ca acesta beneficia de superioritate numerica.

MĂNĂSTIREA COMANA (Giurgiu»Comana)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie a domnitorului Vlad Ţepes (sec. XV), cuprinde biserica Sf. Nicolae ce a fost cladita din initiativa domnului Radu serban, în 1588-1609, refacuta de stefan Cantacuzino, în 1699-1703 si reconstruita în 1854..

MĂNĂSTIREA NEAJLOV (Giurgiu»Clejani)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost ctitorita de domnul Vlad Calugarul (1492-1493), cu biserica Adormirea Maicii Domnului, recladita de Nicodim Greceanul (1799). Restaurata si zugravita în 1868.

RUINELE PALATULUI LUI CONSTANTIN CANTACUZINO (Giurgiu»Mironesti)

Monument istoric si de arhitectura laica. Palatul construit în sec. XVII a apartinut postelnicului C. Cantacuzino

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

CENTRU ETNOGRAFIC (Giurgiu»Ghimpati)

Arta populara, creatie populara. Arta populara: cusaturi, broderii.

CENTRU FOLCLORIC (Giurgiu»Ghimpati)

Creatie populara. Ansamblu folcloric. Taraf.

CENTRU FOLCLORIC (Giurgiu»Clejani)

Creatie populara. Taraf, ansamblu folcloric.

CENTRU FOLCLORIC (Giurgiu»Stoenesti)

Creatie populara. Obiceiuri si datini de iarna.

MUZEUL COMUNAL (Giurgiu»Daia)

Muzeu comunal. Profil: arheologie, etnografie Arheologie: unelte din silex, podoabe de ceramica din epoca fierului Etnografie: unelte agricole, piese de port popular

MUZEUL DE ARTĂ POPULARĂ (Giurgiu»Herasti)

Muzeu de arta populara. Este filiala a Muzeului Ţaranului Român din Bucuresti. Profil: etnografie - depozit cu colectii de feronerie si mobilier popular românesc.

MUZEUL DE ETNOGRAFIE sI ARTĂ POPULARĂ A CÂMPIEI ROMÂNE (Giurgiu»Stoenesti)

Muzeu etnografic. Profil: etnografic Obiecte de port popular, scoarte, tesaturi de interior, obiecte de cojocarit, de fierarie, de pescuit, etc. Muzeul este amenajat într-un vechi conac al familiei Druganescu, construit în stilul arhitecturii brâncovenesti, la începutul sec. XVIII.

ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ

BISERICA DIN LEMN (Giurgiu»Calugareni)

Monument de arhitectura populara religioasa. Construita în sec. XIX, monumentul este apreciat de Nicolae Iorga drept o constructie rara.