Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Pregatirea pentru activitatea scolara prin activitatile comune din gradinita

gradinita












ALTE DOCUMENTE

CAPRA CU TREI IEZI
VARSTA PRESCOLARA
FISA DE EVALUARE - Constituire de multimi dupa forma,marime
fise de desenat cu peisaje si alte obiecte
Proiect didactic Jocuri si activitati liber alese: \"Suntem curati!\"
FISA DE EVALUARE SECVENTIALA - numeratia in concentrul 1-7
FISA DE EVALUARE INITIALA GRADINITA
PRACTICA PEDAGOGICA - INVATAMANTUL PRESCOLAR
PROIECT DIDACTIC Educarea limbajului - \"Cosul cu bunatati\"
SERBARE

Pregatirea pentru activitatea scolara prin activitatile comune din gradinita



Intrucat instruirea de tip scolar se bazeaza in foarte mare masura pe limbaj, pe volumul si calitatea lui, aspecte care vor influenta nemijlocit randamentul muncii scolare si adaptarea copilului la viata in colectiv - in conditiile scolarizarii la varsta de 7 ani, copiii trebuie sa ajunga in clasa I cu un suficient nivel de pregatire in ceea ce priveste calitatea comunicarii verbale.

Analizand programa pentru activitatile instructive-educative specifice invatamantului prescolar pentru grupa pregatitoare, am constatat ca activitatile de educarea limbajului prevad continuturi care vizeaza toate aspectele insusirii si practicarii limbii:

        aspecte fonetice: pronuntarea corecta a sunetelor limbii romane, potrivit modului de articulare, intonatia acestora in functie de asezarea in cuvant sau in silaba, cerinte cu privire la formarea si dezvoltarea auzului fonematic, la perceperea si rostirea sunetelor, silabelor, cuvintelor;

        aspecte lexicale: utilizarea in vocabularul activ si pasiv a unor cuvinte care exprima diferite arii de cunoastere, din mediul apropiat, familiar copilului.

Activitatile de dezvoltare a limbajului concretizeaza, la nivel operational, o gama variata de aspect, incepand cu audierea, perceperea mesajelor, pana la receptarea, stocarea, reproducerea acestora. Nu sunt neglijate nici asp 343c25d ectele creatoare, privind utilizarea in context noi a achizitiilor lingvistice sau crearea unor rime, structuri ritmate, ghicitori, povestiri dupa imagini, finaluri diferite pentru unele povestiri sau intamplari hazlii cu si despre animale, asociatii cu alte intamplari din povestile audiate, dramatizarea prin folosirea vorbirii dialogate, etc.

In scoala, se manifesta cerinte mai subtile privind exprimarea. Este vorba de claritatea si precizia rostirii, la care se adauga fluenta, coerenta, logica exprimarii, respectarea normelor gramaticale, evitarea sabloanelor verbale si a ticurilor verbale, a expresiilor si formularilor neclare, de argou, familiare, lipsite de eleganta, obiective pe care si le insusesc prescolarii in grupa pregatitoare pentru scoala.

Exemple paralele de obiective generale:

Ø     privind aspectul fonetic:

La gradinita

La scoala

- pronuntarea corecta a sunetelor limbii romane;

- formarea si dezvoltarea auzului fonematic;

- despartirea cuvintelor in silabe si a silabelor in sunete;

- deprinderea de formare a cuvintelor din sunete initiale date;

- asocierea literelor mari/mici de tipar cu sunetele corespunzatoare.

- sa identifice literele cu sunetele corespunzatoare;

- sa citeasca fluent cuvinte formate din una/doua silabe.

Ø     privind aspecte lexicale:

La gradinita

La scoala

- utilizarea in vocabularul activ si pasiv a unor cuvinte care exprima diferite parti de vorbire;

- asocierea cuvantului oral cu corespondentul grafic.

- scrierea constituie obiectul unei atentii constante vizand exactitatea trasaturilor grafice, calitatea sa scrie corect literele, cuvintele, propozitii, sa copieze si sa transcrie texte adecvate.

Ø     privind aspecte ale structurii gramaticale:

La gradinita

La scoala

- folosirea corecta a singularului/pluralului si a cazurilor substantivului;

- realizarea corecta a acordului intre partile propozitiei, etc.



- la clasa intai copiii trebuie sa stie sa citeasca, sa se exprime corect, fluent, precis, atat in comunicarea verbala cat si in scris.

Ø     privind aspecte ale expresivitatii vorbirii:

La gradinita

La scoala

- recitarea unor poezii accesibile;

- exprimarea nuantata folosind omonime, sinonime, antonime;

- crearea unor intamplari hazlii, a unor povesti, etc.

- sa memoreze poezii accesibile, ghicitori, proverbe;

- intelegerea numeroaselor mesaje ale vietii curente, pornind de la continutul textelor, al ilustratiilor, etc.

Pentru realizarea obiectivelor propuse la grupa pregatitoare, am cautat solutii, mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea si optimizarea limbajului copiilor, pentru ca la intrarea in scoala sa posede notiunile strict necesare insusirii cunostintelor de baza prevazute de programa scolara pentru aceasta etapa si in mod deosebit pentru citit-scris.

Copiii din grupa pregatitoare au fost familiarizati cu ceea ce este in mod practic o propozitie. La inceput notiunea de propozitie am ilustrat-o cu exemplul "Copilul se joaca!". Am cerut copiilor alcatuiri de cat mai multe propozitii, la inceput dupa ilustratii, apoi dupa obiecte din mediul apropiat, apoi liber. Am dirijat apoi atentia copiilor spre legaturile ce se stabilesc intre cuvintele unei comunicari. Astfel, am insistat asupra existentei legaturii intre cel ce savarseste actiunea si actiune, sa aratam ce face obiectul-fiinta (ceva sau cineva), asupra cuvintelor care largesc intelesul (sa arate cum este obiectul), imprejurarile in care se face ceva, pregatind intuirea unor raporturi gramaticale ale limbii sub aspect morfologic si sintactic.

Dupa multe exercitii individuale, cu grupuri mici de copii, cu intreaga grupa, imbracand forma jocurilor didactice, am trecut la alcatuirea de mici povestioare, deprinzand copiii sa constituie ideea, sa alcatuiasca un text logic (jocuri - exercitiu: "Hai sa facem o poveste, Intamplarea din gradina, etc.").

Prin valorificarea reprezentarilor, a experientei lor de viata, am prefigurat unele categorii gramaticale denumind obiecte, insusiri, actiuni, un obiect, mai multe obiecte, pe cel ce vorbeste, cu cine vorbeste, despre cine vorbeste, etc.

Pentru a putea introduce copiii in tehnice exprimarii corecte, am organizat multe jocuri didactice de completare a propozitiilor: "Spune mai departe, ghiceste cuvantul care lipseste, cum facem, etc.".

Exercitiile de completare a propozitiilor le-am gradat, plecand de la completarea partilor care cer cel mai mic efort, predicatul, subiectul, urmand complementul si atributul, copiii intuind utilizarea acestora fara a le da denumirea.

In completarea propozitiilor din care lipsea predicatul, din 26 de copii prezenti, au sesizat cuvantul lipsa 25, completandu-l corect, unul singur intampinand greutati. Exemplul: "Scolarul .." ei au completat "merge, citeste, scrie, etc.".

In completarea propozitiilor din care lipsea subiectul, din 26 de copii prezenti, 22 din ei au reusit fara greseala sa sesizeze cuvantul lipsa, respectand acordul in ceea ce priveste numarul; 3 dintre copii au adaugat pluralul schimband cuvantul dat. Exemplul: ". merge" (copilul, pisica, etc.).

In completarea unei propozitii care necesita un complement (exemplul: "Copilul mananca ."), din 26 de copii numai 18 au reusit sa completeze, restul reusind numai atunci cand am intervenit cu intrebarile "ce, cand, unde?".

Prescolarii sesizeaza mai greu introducerea atributului. De exemplu: "Cainele . mananca."; din 26 de copii, 15 au raspuns corect; ei au adaugat cuvintele "nostrum, rau,etc.".

Interventia mea asupra dezvoltarii vorbirii copiilor s-a facut fie printr-un dialog sustinut, fie prin jocuri la alegerea copilului.

Un procedeu folosit prin care am stabilit si imbogatit experienta copilului l-a constituit lectura dupa imagini (imaginea obiectelor si fenomenelor, actiunilor umane, animalelor,etc.).

In comunicarea perceptive-verbala, lectura dupa imagini reprezinta semnificatia unei component a actului de culturalizare a copiilor si creeaza premise favorabile pentru insusirea cititului.

In acest sens, am prezentat copiilor imagini separate sau in succesiune, cerandu-le sa alcatuiasca povestiri, sa povesteasca ceea cea au vazut. Am folosit jocurile cu jetoane ilustrate frecvent, mereu cu alti copii, pentru ca aceste jocuri, care nu sunt decat un pretext pentru exersarea gandirii si vorbirii copilului, sa cuprinda copiii din toata grupa. Aceste jocuri m-au ajutat sa fac si unele notari in fisele copiilor, deoarece numai asa se poate urmari sistematic evolutia copiilor si se pot elimina cauzele care determina stagnarea in dezvoltarea lor psihica.

Deci, folosind imaginile, am putut dezvolta la prescolari vorbirea necesara in procesul de comunicare si in acelasi timp le-am perfectionat exprimarea, am corectat pronuntia, am imbogatit vocabularul, ajutandu-i pe copii sa-si insuseasca in mod practice structura gramaticala a limbii pentru un randament mai bun in clasa intai.

Am observat frecvent la copii folosirea gresita a formelor genitive - dativ (de exemplu: "al cui sunt manusile, a lu' cine este cartea? in loc de "ale cui sunt , a cui este ?"). Pentru inlaturarea acestor erori, am desfasurat jocuri didactice ca: "A cui este imbracamintea, A cui hrana este?, etc.", urmarind totodata dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza.

Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" a fost de a formula un raspuns corespunzator intrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Jocul a avut material pentru fiecare copil - cate o imagine de animal, iar pe masa mea imagini reprezentand hrana lor. Dupa intuirea materialului si explicarea regulilor am adresat intrebarea "A cui hrana este?" - copilul care avea "animalul" (imaginea) trebuia sa raspunda, formuland corect propozitia. De exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului; Iarba este hrana vacii, etc.". Daca raspunsul era corect, copilul respective trecea in rolul de conducator si punea el intrebarea: "A cui hrana este .?".

Prin acest joc am urmarit exprimarea corecta a formelor de genitive masculine si feminine, la numarul singular, consolidata mai tarziu prin lectiile desfasurate in etapa urmatoare de invatamant - clasele I-IV.

In jocul didactic "A cui este imbracamintea?" s-a complicat sarcina didactica, a crescut gradul de dificultate, am urmarit exprimarea corecta atat a substantivelor care denumesc obiectul sau obiectele posedate, cat si acordul, respectandu-se numarul si genul posesorului, precum si numarul si genul obiectelor posedate (a cui, al cui, ale cui, ai cui?), copiii capatand deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire, cerinta pe care o intalnim si in programa ciclului primar.

Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine!" am urmarit formarea deprinderilor de a realiza, in timpul vorbirii, acordul corect intre atribut si substantive, intre predicat si subiect, precum si precizarea si activizarea vocabularului, privind unele cuvinte cu sens contrar. In prima parte am folosit imagini ale obiectelor cu anumite insusiri (cos gol - plin, copil vesel - trist, panglica lata - ingusta, etc.); in regula enuntata copilul numit ridica o imagine, verbalizand continutul acesteia (cos gol), in timp ce alt copil cauta imaginea antonimului (cos plin). In partea a doua a jocului am folosit banda de magnetofon pe care am inregistrat propozitii cuprinzand adjectivele acordate corect cu substantivul. De exemplu: "Alina este o fetita harnica"; copilul numit de mine raspunde cu aceeasi propozitie, gasind antonimul adjectivului enuntat: "Alina este o fata lenesa". Acelasi adjectiv l-am insotit in continuare de un substantive masculine: "Ionel este un baiat harnic; Ionel este un baiat lenes.".




Prin alte jocuri, precum: "Jocul silabelor, Cu ce sunt incepe cuvantul, etc.", copiii au gasit cuvinte care sa inceapa cu o silaba data sau cu un sunet dat, sau au despartit cuvintele in silabe si silabele in sunete - obiective generale urmarite in clasa intai. Pentru verificarea acestor deprinderi am folosit fisele, pe care trebuiau sa incercuiasca cuvintele care incepeau cu sunetul propus de mine (de exemplu: "B" - baloane, bloc, baiat, etc.) si sa le lase pe celelalte neincercuite, sau sa traseze in eticheta alaturata imaginii atatea liniute cate silabe are cuvantul pe care-l reprezinta imaginea. Exemplul: "ac - o liniuta, o silaba; casa - doua liniute, doua silabe; copil - doua silabe, doua liniute, etc.". Fisele ale caror imagini reprezentau cuvinte cu una sau doua silabe, le-am dat copiilor cu posibilitati intelectuale mai reduse, iar celelalte - celor cu capacitati intelectuale corespunzatoare varstei. In felul acesta toti copiii au lucrat si au lucrat diferentiat, respectand particularitatile individuale ale copiilor. Am folosit totodata munca independent prin rezolvarea acestor fise de lucru, contribuind astfel la inlaturarea insuccesului scolar.

Reforma in invatamantul prescolar este prezenta, printre altele, cu o noua viziune asupra abordarii limbajului la aceasta varsta. De aceea, categoria de activitate "Educarea limbajului" a fost imbogatita cu elemente de limbaj citit - scris, tinandu-se cont de faptul ca fiecare copil are un ritm propriu al dezvoltarii si trecerea spre limbajul scris se face in masura in care copilul este pregatit sa o faca.

Nu trebuie sa facem din limbajul scris un scop in sine in perioada prescolara, ci sa cream premizele introducerii copilului in mediul cultural caruia ii apartine si sa incercam o egalizare a sanselor acestuia la intrarea in scoala.

Pentru a apropia copiii de limbajul scris am lucrat cu acestia foarte mult in zona "Bibliotecii", le-am pus la dispozitie caiete de munca independenta, pe care au lucrat individual si nu frontal, instrumente de scris, ziare, reviste, imagini. Aici le-am citit copiilor si ei au putut sesiza care este diferenta intre tiparitura si imagine. Tot aici, copiii au putut sa recunoasca si sa scrie litere, cifre, scurte mesaje, ajutati de trasee date si de sugestii, astfel incat au avut satisfactia ca mesajele lor au un sens si sunt receptate atat de copii, cat si de adulti.

Le-am aratat copiilor imagini reprezentand literele mari si mici de tipar, familiarizandu-i individual sau in grupuri mici cu literele sablon de pe tablitele magnetice in cadrul unor activitati obligatorii abordate interdisciplinar. (de exemplu: Povestire: "Ursul si veverita" - literele U si V)

Pe baza unor imagini prezentate, copiii au inventat mici istorioare avand ca personaje literele. Foarte eficient am lucrat cu tabla magnetica, cu litere in relief, care au fost usor identificate de copii. Cu aceste litere copiii au format cuvinte simple, incepand cu numele lor, apoi cu o singura silaba: "ac, ou, mac" (prin adaugarea literei "m" in fata literei "a" de la "ac" - "mac"; "n" in fata literei "o" din cuvantul "ou", etc.).

Am elaborat fise individuale avand ca sarcina incercuirea unor litere cunoscute, copiii au scris unele litere atunci cand si cat au dorit.

Voi exemplifica organizarea si desfasurarea unei activitati de educarea limbajului - poveste creata cu inceput dat, cu tema: "In vacanta la bunici".

Copiii au fost asezati la masute, in forma de careu. Pe coltul din stanga al fiecarei masute s-au pregatit din timp foi dreptunghiulare si creioane. Dupa introducerea in activitate, s-a anuntat titlul povestirii si s-au comunicat sarcinile ce le au de indeplinit:

     sa urmareasca inceputul povestirii pentru a crea un sfarsit, pe care-l vor scrie, folosind semnele invatate;

     sa inceapa scrierea de la stanga la dreapta;

     sa citeasca intr-o forma dezvoltata ceea ce "au scris".

Am expus povestea, pana la un anumit punct, cand m-am oprit, am pastrat cateva momente liniste, dupa care le-am prezentat succesiv trei imagini model, trei posibilitati de continuare a povestirii; Ilustratiile model s-au inlaturat, s-a dat semnalul inceperii, iar copiii - dupa cateva momente de gandire - au trecut la executarea "scrierii". "Scrierea" a durat 8-10 minute. Copiii au fost pusi "sa citeasca" ceea ce "au scris". Cateva constatari asupra activitatii copiilor sunt semnificative pentru premisele teoretice ale experimentului, ele dovedesc eficienta formativa a pregatirii prescolarului pentru scoala. Astfel, toti copiii au "scris" sfarsitul povestirii; o parte dintre ei l-au redat printr-o idee scurta, reprezentata prin 2-3 semne; altii au evocat sfarsitul printr-o idee mai ampla, folosind intre 4-7 semne.

"Citirea" creatiei copiilor a aparut extrem de variata, fiecare copil dovedind capacitatea proprie de gandire si expunere, posibilitatea de exprimare. Unii au "citit" schematic, altii au expus mai dezvoltat, au imbinat elementele descriptive cu cele narative. Din lectura desenelor se observa cu usurinta relatia dintre imaginea grafica redata de copil in desen si imaginea mintala exprimata in cuvinte.

Crearea in mod independent a sfarsitului povestirii asigura originalitatea si previne imitatia des intalnita in elaborarea finalului verbal.

Interesul copiilor pentru crearea sfarsitului creste prin participarea lor activa si mai ales datorita faptului ca traiesc sentimentul scolarului care scrie. Jocul de cautare a unei "scrieri" in elaborarea sfarsitului de poveste, activitate de creatie placuta, dar complexa si intensa, transpunerea acesteia grafic, sintetizata, precum si posibilitatea de a fi reluata in forma dezvoltata, prin "citire", asigura dezvoltarea creativitatii si trecerea spre o noua treapta a inteligentei prescolarului.

Dintre toate activitatile desfasurate in gradinita, activitatile cu continut matematic vizeaza, in mod deosebit, dezvoltarea intelectuala a copiilor, stimuland inteligenta si creativitatea acestora, creand premisele trecerii treptate de la gandirea concret-intuitiva la gandirea simbolica, abstracta, pregatind copiii pentru intelegerea si insusirea matematicii la clasa intai.

Programa activitatilor matematice la grupa pregatitoare vizeaza urmatorul continut:

     Operatii intelectuale

     Forme geometrice

     Numere si cifre

     Unitati de masura

Prescolarul trebuie sa dispuna la intrarea in scoala (clasa I) de urmatoarele cunostinte si deprinderi matematice:

        formarea de grupe de obiecte dupa anumite criterii: "Aseaza-ma la culoarea, grosimea, forma, marimea mea!" - joc logico-matematic;

        efectuarea de operatii cu grupe de obiecte;

        sesizarea inegalitatii intre grupele de obiecte am realizat-o lucrand cu copiii cu truse - material individual (de exemplu: "Puneti atatea pisicute cate va arata numerele acestea 7-8; Formati grupe egale de obiecte");



        invatarea operatiilor (adunarea, scaderea) cu numerele 1-10 am realizat-o cu material individual si lucrand la tabla magnetica;

        ordonarea grupelor de obiecte in sir crescator sau descrescator;

        intelegerea locului fiecarui numar in sirul numeric;

        formarea si dezvoltarea proceselor psihice, de cunoastere si a operatiilor gandirii (analiza, sinteza, comparatia, generalizarea, abstractizarea).

Prin activitatile matematice proiectate, prevazute de noua programa, le-am educat copiilor de la grupa pregatitoare calitati ale gandirii: independenta, rapiditatea, flexibilitatea (organizand jocuri, intreceri, concursuri) si le-am format un limbaj matematic adecvat, toate aceste calitati contribuind la adaptarea cu succes a prescolarului la ctivitatea de tip scolar - clasa intai.

Activitatile matematice desfisurate in clasa I isi propun ca obiective:

-       copilul sa inteleaga numerele;

-       sa cunoasca locul fiecarui numar in sirul natural;

-       sa stapaneasca simbolurile si cifrele;

-       sa se familiarizeze cu masurile de lungime, de greutate, de suprafata, de capacitate;

-       sa cunoasca sistemul numerar;

-       sa se initieze in operatiile fundamentale de adunare si scaderte.

In gradinita, copilul stabileste contactul nemijlocit cu multimile de obiecte, le descopera proprietatile caracteristice, stabileste relatii intre ele, efectueaza diverse operatii din care rezulta noi multimi si noi proprietati caracteristice. Toate acestea constituie componente ale formarii notiunii de numar natural pe baza multimilor.

Una din sarcinile importante ale activitatii matematice din gradinita, este pregatirea conceptului de numar, care va fi aprofundat in clasa I. Copiii cunosc numerele 1 si 2 din experienta, dar ca sa-i verific i-am pus sa arate cu ajutorul degetelor cati ochi au, cate urechi au, cate picioare. Inainte de a trece la numarul 3, am aratat cifrele 1 si 2 pe jetoane si i-am pus sa aseze o minge alba, apoi doua rosii, iar sub ele cifrele corespunzatoare, sa dea exemple de grupuri cu cate doua obiecte (raportarea cantitatii la numar). Am intrebat apoi daca exista o multime care sa stea la dreapta grupului cu doua mingi (da) si am solicitat copiii sa o construiasca sau sa aseze pe masute tot atatea mingi cate creioane le aratam (3 creioane).

Le-am aratat cifra 3, am trecut apoi la asezarea lor in sir numeric, de la cea mai mica multime - la cea mai mare. Copiii au verbalizat actiunea. Am cerut unui copil sa ia o cifra, sa o arate colegului sau, cerandu-i sa-i dea atatea mingi cat scrie pe jeton.

Pentru celelalte numere pana la 10 am procedat la fel, planificand insa mai multe activitati. Tot timpul am urmarit ca prescolarul sa verbalizeze actiunea, sa arate cifra corespunzatoare si sa-mi arate in clasa grupuri de obiecte corespunzatoare cifrei, pentru a vedea daca au inteles constient raportarea numarului la cantitate, le-am dat copiilor fise individuale in care erau incercuite multimi de obiecte, iar alaturi cate o eticheta; le-am cerut sa scrie in eticheta tot atatea liniute cate obiecte sunt in multime; sub multime erau cifrele invatate pana atunci: "incercuieste cifra corespunzatoare obiectelor din multime".

INSTITUTOR: NEDA MARIA DIANA

BIBLIOGRAFIE:

     Alexandru J., Cunoasterea copilului prescolar, Editura revistei de pedagogie, Bucuresti 1992

     "De la gradinita la scoala", Culegere metodica editata de Revista de pedagogie Bucuresti 1975

     "Integrarea copilului in activitatea scolara", Culegere metodica editata de Revista de pedagogie Bucuresti 1978

     Oprescu N., Copilul prescolar in regimul activitatii scolare, in Revista Invatamantului prescolar nr. 1-2/ 1998

     Popescu R., Jocul didactic si pregatirea copilului pentru scoala, in Revista invatamantului prescolar, nr. 3-4 / 1995













Document Info


Accesari: 7184
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )