Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Ion Ghica si regimul capitulatiilor

istorie












ALTE DOCUMENTE

Politica externa a Romaniei la cumpana secolelor XIX si XX
Galatii īn perioada neutralitatii (21 iulie/3 august 1914-7 august 1916)
ROMĀNIA PE DRUMUL CĂTRE TOTALITARISMUL COMUNIST (1944- 1947)
ZAMOLXIANISMUL dacic
Despre Restaurarea Israelului
Triburile masai
Despre legendarul basilisc
ISTORIA BUDDHISMULUI DE LA MAHAKASYAPA LA NAGARJUNA
HMS Beagle
Alexandru Ioan Cuza

Ion Ghica si regimul capitulatiilor

Era normal ca Ion Ghica, un om al generatiei de la '48, ambitios si interesat de viata politica, participant la revolutie, luptator pentru unire si prim-ministru īn mai multe guverne sa fie unul din numele care s-au apropiat de problematica capitulatiilor.



Astfel īn perioada sederii la Constantinopol īn calitate de reprezentant oficial al guvernului revolutionar de la Bucuresti el īsi declara ca baza a activitatii sale tocmai actele Capitulatiilor īncheiate īntre Poarta si Ţara Romāneasca: " Am sosit aici la * iunie (data lipsa īn manuscris), īnarmat, cum trebuie sa stiti, cu depline puteri de a trata cu Poarta pe bazele Capitulatiilor noastre si de a o face sa actioneze, īn caz de revolutie, īmpotriva Rusiei"38. In aceeasi depesa catre ministerul afacerilor straine al guvernului provizoriu al Valahiei relatānd o discutie a sa cu Emin Efendi (dragomanul Divanului) personaj favorabil revolutiei romāne si unirii principatel 16416j93q or īn care vedea īn primul rānd componenta antirusa si antiaustriaca. Pe acest teren favorabil Ion Ghica ridica din nou problema drepturilor pe care tara sa le are fata de Poarta: " I-am explicat greselile comise de Turcia prin lansare de firmane fara noima, pozitia pe care si-ar fi asigurat-o īn Principate si la toate populatiile crestine din imperiu daca, dupa tratatul de la Adrianopol, ar fi adoptat drept principiu respectul Capitulatiilor; a fost de acord cu mine īn privinta tuturor acestor erori"39.

Ion Ghica gasind practic īn capitala imperiului o atmosfera favorabila revendicarilor sale, dar si o lipsa masiva de informatii despre situatia reala a Principatelor si despre regimul lor international. Lipsa de informatii mai ales la nivelul principalilor factori de raspundere si

38    Ion Ghica, Opere, IV, Editura Minerva, Bucuresti, 1985, p. 193.

39  ibidem, p. 197.

167


interesati de soarta Principatelor: guvernul otoman si ambasadorii marilor puteri: Anglia si Franta carora el īntelege a le adresa un " Memoriu privind revolutia valaha adresat Portii si comunicat misiunilor Frantei si Angliei si agentului printului Czartorysky".

Aici Ion Ghica aprecia ca: " vechile capitulatii acordate Principatului Valahiei de sultanii Baiazid si Mahomet n au fost dintotdeauna mai mult sau mai putin respectate de catre Sublima Poarta, de asemenea Valahia n-a fost niciodata considerata īn aceeasi categorie ca celelalte parti ale Imperiului Otoman. Multa vreme dupa supunerea sa, s-a bucurat de dreptul de a-si da principi indigeni... Dreptul īnsusi de a avea principi indigeni a fost restituit Principatului printr-un hatiserif din anul 1821. Dar admitānd ca vechile capitulatii au cazut īn desuetudine prin aceea ca n-au fost puse īn aplicare, desi foarte numeroase fapte se ridica īmpotriva unor asemenea asertiuni, articolul 5 din tratatul de la Adrianopol le-ar fi repus īn vigoare, īn virtutea acestor capitulatii Poarta a recunoscut Regulamentul Organic... Acest regulament... se dovedeste un document remarcabil prin contradictiile sale, atāt cu tratatele si capitulatiile, cāt si cu el īnsusi"40.

" Ma simt dator sa fac acest expozeu Curtii suzerane, precum si puterilor ce-i sunt prietene, pentru a dejuca intriga, care nu numai ca vrea sa restrānga si sa anuleze privilegiile si libertatile Valahiei ci chiar sa sfarme legaturile care uneau Principatul de Curtea suzerana"41.

īn fond acest larg memoriu ilustreaza declaratia de credinta īn primul rānd a lui Ion Ghica si partial si a revolutionarilor munteni fata de Poarta privita drept un garant, ca o protectoare prin capitulatii a Principatelor si socotita prin prisma acestei mentalitati aliatul natural al romānilor īn fata presiunilor ruse si drept cartea de vizita a revolutiei romāne, revolutie destinata revigorarii capitulatiilor si a legaturilor cu Poarta benefice nationalitatii noastre.

Intr-un alt memoriu adresat lui Riza pasa, ministrul de razboi al Portii privind resursele militare ale valahilor el reīnoada amintirea capitulatiilor īn contextul politic international contemporan lui: " Valahii, atāt pentru a-si

40ibidem, p. 214-215. 41 ibidem, p. 218.

168


pastra nationalitatea, cāt si pentru a-si crea un protector īmpotriva atacurilor repetate ale ungurilor si polonezilor, s-au supus de bunavoie Sublimei Porti. Gloriosii sultani Baiazid si Mahomed al II-lea au acordat Principatului drepturi si, īn virtutea acestor capitulatii, valahii s-au bucurat timp de mai multe secole de dreptul de a se administra īn interior īntr-un mod liber si independent, de a-si alege ei īnsisi principii si de a-si da acele legi care le conveneau, iar Sublima Poarta nu se amesteca īn nimic, decāt pentru perceperea tributului anual si recunoasterea, printr-o īnvestitura, a principelui pe care valahii īl alegeau ei īnsisi"42. Orice īncalcare a acestor privilegii a fost privita negativ iar " sultanii au dezaprobat īntotdeauna o asemenea conduita, iar valahii reintrau de īndata īn drepturile lor"43.

Ca urmare, lui Ion Ghica colaborarea romāno-turca i se pare nu numai normala, dar si existenta de-a lungul īntregii istorii de la 1821 pāna la 1848 prin intermediul actiunii unui partid national sau,, partid vlaho-turc44 cu īl numeste el, centrat pe respectul capitulatiilor, iar īn acest moment tot pe baza lor trebuie construita o colaborare militara turco-romāna. Din acest moment I. Ghica īncepe o campanie sustinuta menita sa ilustreze devotamentul romānilor fata de Poarta si cererile lor. si va face acest lucru printr-un " Memoriu adresat Portii, reprezentantilor puterilor prietene privind drepturile principatelor si plāngerile lor".




īn acest document el apreciaza ca proclamatia de la 23 iunie a valahilor nu atinge cu nimic nici unul dintre articolele tratatelor cu privire la Principate existente īntre Sublima Poarta si curtea de la Sf. Petersburg. Conform art. V din tratatul de la Adrianopol si capitulatiilor pe care acesta le repune īn vigoare, trebuie " Sa se convina ca valahii īsi pot crea ei īnsasi institutiile"45.

In 1837, consulul general, baron Ruckman a propus inserarea unui articol, prin care nici o lege nu putea fi facuta fara consimtamāntul prealabil al celor doua curti. Evident, aceasta propunere era un atentat īmpotriva

42  ibidem, p. 228.

43  ibidem, p. 228.

44  ibidem, p. 229.

45  ibidem, p. 256.

169


drepturilor tarii care este recunoscuta ca autonoma prin capitulatiile acordate de sultan; ea este contrarie si literei art. V din tratatul de la Adrianopol"46.

" Problema valaha, foarte complicata īn aparenta, nu admite decāt o singura solutie stabila si definitiva. Sa se execute art. V din tratatul de la Adrianopol si sa se puna īn practica stricta observare a drepturilor acordate valahilor de nemuritorii Sultani Baiazid si Mahomed al II-lea"47.

īnca odata asa cum am mai vazut pe parcursul īntregii revolutii de la 1848 Capitulatiile sunt punctul de plecare si de sfārsit al oricarei luari de pozitie īn favoarea Principatelor. Punct de plecare deoarece ele determina toate drepturile si privilegiile principatelor, punct de siārsit deoarece numai ele garanteaza evolutia fireasca a romānilor.

Intr-o " nota istorica asupra principatelor remisa lui Ahmed efendi la cererea sa" el ilustreaza din nou influenta capitulatiilor asupra miscarii nationale romānesti.

Amintindu-si de anul 18381.Ghica apreciaza ca" toata tinerimea simpatiza cu ideile lui Cāmpineanu, programul politic era expus īn memoriul pe care el īl remisese lui Resid pasa si cabinetelor Frantei si Angliei. " Vechile drepturi ale tarii acordate de sultanul Mahomet al II-lea"48.

La l iulie 1849 cānd practic revolutia munteana luase sfārsit, I. Ghica īsi face o profesiune de credinta din lupta pentru capitulatii: " Noi vrem sa stam uniti cu Turcia sub regimul capitulatiilor cari ne permit a trata cu celelalte popoare si ne putem prea bine unii cu romānii din Transilvania si prin urmare cu Ungaria sub raportul comercial, industrial, stiintific etc. si chiar politic, caci alminterea capitulatiile noastre nu se opun ca sa fim chiar uniti politiceste cu Transilvania si cu Ungaria"49.

īn 18531. Ghica realiza un plan complex menit a restabilii drepturile Principatelor si a realiza un nou destin poporului romān:

1.               A reunii cele doua Principate īn unul singur.

2.               A restabilii Capitulatiile īn toata vigoarea lor50.

46  ibidem, p. 260.

47  ibidem, p. 264.

48  ibidem, p. 378.




49  ibidem, p. 593.

501. Ghica, Opere, voi. V, p. 121.

170


Intr-o scrisoare catre lancu I. Filipescu (din 3 decembrie 1848) explicāndu-i acestuia actiunile sale īn calitate de reprezentant al guvernului din Ţara Romāneasca, iar apoi īn calitate de emigrant el reliefeaza din nou rolul pe care capitulatiile trebuie sa īl joace īn refacerea natiunii romāne, conduita pe care i-o recomanda si lui lancu Filipescu pentru a o adopta īn relatiile sale cu reprezentantii marilor puteri: " te vei multumi sa conchizi īn favoarea unirii celor doua Principate ale Valahiei si Moldovei īntr-un singur si acelasi principat, sub regimul Capitulatiilor cu Poarta"51.

In momentul crizei provocate de razboiul Crimeei īn 1855 din Samos el īi va scrie reprezentantului Frantei: Poujade despre temerea sa ca tocmai capitulatiile sa nu fie daunatoare Principatelor īn māna unor puteri nefavorabile precum Austria, tocmai datorita aceleiasi calitati care le fac dorite de romāni. " Pricipele stirbei cu o ocupatie straina oricum va gasi mijlocul de a exclude armata turca predicānd respectul datorat capitulatiilor foarte elastice, cum se stie Austria socoate sa ramāna singura, Franta si Anglia fiind prea departe"52.

Solutia era īnsa de mult īntre ideile lui I. Ghica si o īmpartise īnca din 14 iulie 1850 lui C. A. Rosetti. Anglia " desi ar primii ca īn privinta administrativa Principatele sa fie independente de Turcia, dar īn privinta politica le vor strāns legate de Poarta"53. si īntr-o alta scrisoare din februarie 1850 adresata generalului losef Wysocki va arata avantajele acestei legaturi cu Poarta: " Dar īn ce consta dominatia sau suprematia Portii? Care este pozitia Principatelor fata de Turcia? Nu pozitia lor asa cum le-a fost determinata de Rusia, ci asa cum ar rezulta din drepturile lor. Cel mai bun lucru pe care 1-as putea face este sa citez aici aceste capitulatii"54.

Mai tārziu, la 2 martie 1855, Ion Ghica īi scria lordului Clarendon atragāndu-i atentia asupra potentialului reprezentat de capitulatii īn contextul razboiului Crimeei, īn perioada Congresului de la Viena: " īn

51 ibidem, p. 167.

521. Ghica, Opere, voi. VI, p. 133.

* ibidem, p. 161.

54 ibidem, p. 260.Despre scrierile istorice ale lui Ion Ghica si rolul lor īn cadrul generatiei de la 1848 un studiu interesant este realizat de Stelian Vasilescu īn , f ublicisti precursori ai Marii Uniri " ,Timisoara, Editura Facla,1988, p. 65-86.

171


conferinta de la Viena, statele au pus tarile (romāne -n.n.) sub garantia comuna si Austria se crede obligata sa tina Poarta sa respecte privilegiile garantate."55

Pentru Ghica cea mai buna solutie " ar fi aplicarea principiilor bazate pe capitulatii, de la Kuciuk-Kainargi, supravegheate de Anglia."56

Ion Ghica, om politic crescut la scoala diplomatiei britanice si convins de necesitatea mentinerii Imperiului Otoman, drept bariera contra Rusiei, va ramāne īntotdeauna atasat teoriei capitulatiilor si va recepta permanent cu durere obtuzitatea cercurilor politice otomane de a sprijinii cererile legitime ale Principatelor aruncāndu-le īn bratele Rusiei.

Ultimele sale īnregistrari īn jurnal din 1877/1878 exprima aceasta drama " Imperiul otoman avea īn īnsasi textul tratatelor (cu Principatele), argumentele pe care sa īsi sprijine refuzul pretentiilor Rusiei."57.

55    Vezi Arhivele Nationale Istorice Centrale, Fond Familial Ghica, nr.III95, dosar III-2, fila

2.

56    Vezi Arhivele Nationale Istorice Centrale, Fond Familial Ghica, nr.III95, dosar III-2, fila

2.

57    Vezi Arhivele Nationale Istorice Centrale, Fond Familial Ghica, nr.III95, dosar III-1, fila
66-67.

172












Document Info


Accesari: 1479
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )