Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































ROMA - Istoria oficiala, POPULAŢIA ROMEI

istorie












ALTE DOCUMENTE

O mitologie pseudodualista: bogomilismul
Pericole care au amenintat imperiul Bizantin īn perioada 1025-1185
Glosar de termeni istorici
DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMĀNIEI ĪN PERIOADA INTERBELICĂ
MEROVINGIENII
TRANSFORMĂRILE ECONOMICE, POLITICE sI CONFESIONALE DIN TRANSILVANIA sI UNGARIA ĪN SECOLUL AL XV-LEA sI LA ĪNCEPUTUL SECOLULUI AL X
Formarea natiuni romāne
Dinastia Hohenzollern in Romania
D U A L I S M U L J U R I D I C Ī N D A C I A
Golful Broastei Ţestoase


ROMA





Īnceputurile Romei

Anul 753 / anul de īntemeiere al Romei

Izvoare privind īntemeierea Romei :

legendele de īntemeiere

Legenda de īntemeiere implica :

Trasarea brazdei sacre care protejeaza locul ales pentru ridicarea asezarii

Profanarea savārsita de Remus prin saritura peste brazda sacra

Sacrificiul de īntemeiere prin uciderea lui Remus pe chiar locul cetatii ( transferarea vitalitatii reprezentate de spiritul celui mort )

istoriografia oficiala reprezentata de Titus Livius - Ab urbe condita

literatura . Vergilius - Eneida ,

preia īntr-o forma versificata legenda privind pe eroul troian Eneas, fiul zeitei Venus , care scapānd din asediul Troiei , dupa o lunga calatorie , īndrumat de zei ajunge īn Italia si se casatore# 21421s1817v 1;te cu fiica regelui LATINUS fondānd cetatea LAVINIUM si dānd numele de ,,latini'' poporului sau.Fiul sau Iulius Ascaniu īntemeieaza cetatea Alba Longa unde se succed la domnie 12 regi ; urmasa ultimului Rhea Silvia da nastere celor doi gemeni ,Romulus si Remus , care vor fi crescuti de lupoaica ( simbol al Romei si īn prezent al latinitatii) si vor īntemeia īn anul 753 ī.Chr. , cetatea Roma , pe colina Palatinului care domina Tibrul.


Istoria oficiala

Roma este de fapt o veche cetate etrusca cunoscuta sub numele de Rumnla si constituita pe locul unor asezari rurale anterioare īmprastiate pe cele 7 coline .

REGALITATEA - 735 - 509 ī.Chr [1]

Īn aceasta perioada Roma este condusa de sapte regi , parte de origine etrusca , al caror nume latinizat a fost īnregistrat de istorie : Tarquinius Superbus , Servius Tullius

Acestia au ridicat zidul de incinta ce īnconjoara Roma (MURA SERVIANAE),

au realizat sistemul de asanare a mlastinilor si cel de canalizare (Cloaca Maxima realizata de Tarquinius Superbus ).

Au construit sanctuare cum de ex. marele templu al lui Jupiter Capitolinul si templele Junonei si Minervei.

Au construit strazi si un forum dānd orasului structura urbanistica etrusca , caracterizata de trama stradala geometrica , marcata de un centru civic si sacru .


REPUBLICA (509 - 31 ī. Chr. (* 27 )

Este perioada īn care monarhia fiind abolita este īnlocuita cu o forma de conducere care adopta partial modelul grecesc fara īnsa a ajunge la democratia cetatilor atice,

Roma ramāne īn esenta o REPUBLICĂ ARISTOCRATICĂ , īn care este instituit un regim republican cu structuri colegiale

Noul regim republican este definit de trei tipuri de institutii (colegii) care se vor perpetua īntr-o oarecare masura īn īntreaga istorie a Romei:

1.SENATUL este institutia prin care aristocratia romana īsi asigura controlul politic si īsi exercita puterea . Descinde din fostul sfat al regelui format din capii de familii - patres care erau consultati īn privinta problemelor importante .

īncepānd cu regimul republican este o adunare permanenta aleasa dintre fostii magistrati; numarul membrilor creste continuu de la 300 la 900 īn timpul lui Cezar( 102-44 ī.Chr) ; senatorii erau alesi de consuli si apoi de catre cenzori - sec. IV .

īn fapt Senatul este lipsit de competente si de putere executiva ; el este un consiliu pentru res publica si poate fi consultat ; are īnsa un mare prestigiu si influenta pe care I-o asigura permanenta si constituirea unei adevarate nobilimi senatoriale ; senatul este pazitor al traditiei si autoritatea lui se manifesta īn ceea ce priveste mentinerea cultului traditional , politia moravurilor , administratia financiara ( de ex. votarea creditelor pentru razboi ) politica externa ( tratate de pace ) , legislatia ( ratificarea legilor votate de comitii ) ; are puteri exceptionale īn cazul unor evenimente grave ( anularea legilor , scoaterea īn afara legii a unor cetateni primejdiosi - inamici publici )

īn perioada imperiala autoritatea senatului scade treptat ; nr. Senatorilor ajunge la 600 ; senatorii sunt numiti de īmparat dintre magistratii pe care īi agreeaza; atributii noi - functioneaza ca o curte de apel

Īn sec. III importanta senatului scade definitiv , fiind īnlocuit de consilium principis care cuprindea membrii ai familiei imperiale , prieteni , senatori , cavaleri alesi de īmparat

2.MAGISTRATURILE - sunt institutii caracteristice regimului republican ; sunt formate din magistrati alesi care detin puterea executiva , sunt colegiale , anuale , elective, ierarhizate .

Magistraturile sunt organizate ierarhic dupa cum urmeaza:

doi consuli sunt magistratii supremi ai republicii .Ei mostenesc unele din prerogativele regelui pe care īl īnlocuiesc . Consulii sunt alesi de comitiile centuriate . Intrarea lor īn activitate marca īnceputul anului civil īncepānd cu anul 153 ī.Chr. Atributiile lor sunt politice ( convocarea senatului , a comitiilor ) , juridice , administrative , militare , religioase ( prezidarea sarbatorilor latine ) .

doi cenzori , alesi la fiecare cinci ani de catre comitiile curiate ; ei īntocmeau listele de senatori , faceau recensamāntul cetatenilor si al averii acestora ; cens - cifra averii īn conformitate cu care erai plasate īntr-o categorie sociala sau alta ( de ex. 1 mil de sesterti īti dadeau dreptul sa faci parte din ordinul senatorilor ; 400 000 sesterti din clasa cavalerilor )

pretorii - sunt īn numar de doi -initial si ajung la 8.Principala lor atributie o constituie administrarea jurisdictiei civile .pretorul urban se ocupa de litigiile dintre cetatenii romani.Rolul sau poate sa fie si militar el purtānd numele de imperator ( general) al unei armate.

edilii - īn numar de 4 , asigura politia si apararea interioara a Romei; se mai ocupau de aprovizionarea Romei si de organizarea spectacolelor publice.

chestorii - contabili ai tezaurului public , erau īn numar de 40 .Tezaurul era pastrat la Roma īn templul lui Saturn.Tot ei se ocupau de strāngerea impozitelor.


adunarea curiata (comitia curiata) - īi confirma pe preotii alesi dintre magistrati īn functii;

adunarea tributa (comitia tributa īi alege pe chestori , tribuni ,edili si magistratii de rang inferior, voteaza legi; īntruneau patricieni si plebei repartizati pe triburi

adunarea centuriata (comitia centuriata) - formata din cetateni repartizati īn centurii , dupa avere.au competentar politica - alegerea magistrtilor superiori , legislativa - votarea legilor, militara - hotarāri privitoare la declaratiile de razboi, judiciara - tin loc de curte de apel .


Toae aceste institutii republicane īsi vor pierde atributele si functiile īn perioada Romei imperiale cānd īncepānd cu octavianus Augustus , īmparatii vor exercita puterea personala centralizānd toate atributele puterii .

ROMA IMPERIALĂ ( 27 ī.Chr. - 293 d. Chr, - Principatul )

Īmparatul desemnat ca urmas al lui Cezar - Octavianus Augustus instituie o forma personala de conducere - Principatul / monarhia - care pastreaza o vreme aparentele republicane .Īn fond īmparatul tsi ia titulatura de :

,, princeps senatus'' -primul dintre senatori

princeps rei republicae ceea ce īnseamna ca el este singura autoritate īn stat.

titulatura sacra de Augustus , divi filius instituind cultul regal al carui obiect devine .

El este imperator si pontifex maximus si exercita autoritatea religioasa ca preot si divinitate.

Puterea nu mai este electiva si autoritara si personala

Puterea regala evolueaza treptat de la situatia unui cumul de functii (comandant al armatei , tribun al poprului) ( Principat) la forme absolutiste ( īmparat zeificat) de tipul Dominatului , din vremea lui Diocletian cānd monarhia este absoluta si divina.


Īn cursul domniei sale Augustus restabileste ordinea īn stat , pacea si prosperitatea - PAX ROMANA sau PAX AUGUSTA , pacea universala celebrata la Roma prin constructii sacre si triumfale -Ara Pacis .Instituirea Imperiului coincide de altfel cu ultimele cuceriri romane īn Orient .

Īmparatul protejeaza pe scriitori si artisti , favorizeaza religia , mariajul si familia romana cu scopul de a restabili virtutile romane care sunt īn primul rānd virtuti cetatenesti. Roma pacifica dar mai ales latinizeaza teritoriile cucerite , Europa beneficiind pentru prima data de o relativa uniformizare a culturilor , poseda o limba universal valabila -limba latina , civilizatia superioara romana este raspāndita īn toate pamānturile locuite ale continentului .

Imperiul roman a creat terenul pe care se va raspāndi īn curānd o alta civilizatie - de tip crestin , ale carei radacini culturale se afla īnsa īn pamāntul fertil pregatit de romani , ei īnsisi continuatori ai stralucitei civilizatii grecesti .

POPULAŢIA ROMEI

Era clasificata conform dreptului roman īn patru categorii , cu drepturi si obligatii definite īn raport cu dreptul de cetatenie romana :

Oamenii liberi

Sclavii

Libertii

Peregrinii - oameni liberi care nu sunt cetateni romani , nici latini dar locuiesc pe teritoriul Romei ; nu se bucurau de nici un drept si traiau conform propriilor legi.


Cetatenii ( cives romanus ) erau oameni liberi clasificati dupa avere si origine sociala īn doua categorii :patricienii si plebea .

1.PATRICIENII - care formau aristocratia funciara ereditara dar cuprindeau si patura bogata a plebei formānd īmpreuna asa numita nobilitas ierahizata pe grade fubnctie de prestigiul familiei.

1.1.Elita o forma clasa senatorilor ( ordo senatorius )

1.2. Clasa cavalerilor - compusa din proprietari bogati , bancheri , oameni de afaceri

Īmpreuna constituiau clasele de sus - honestiores, potentes īn opozitie cu humiliores .

2.PLEBEA - poporul de jos ; constituie pentru romani de la īnceput o problema dificila si complexa.Sunt mici proprietari , mestesugari , comercianti īn continua disputa cu patricienii .

Ei sunt o categorie civica de rangul II

care nu are deplinatatea puterilor politice

si poseda doar o parte din cele civile

prin urmare va fi o neāncetata sursa de revolte īn lupta sa pentrua obtine egalitatea politica .

Astfel īn 494 a.Chr. se va crea o institutie speciala - tribunii plebei , īn numar de 10 care vor fi integrati senatului cu scopul de a apara drepturile acesteia.

Plebea este cea care formeaza armata , fiind īmpartita dupa acest criteriu īn :

cei care formau infanteria grea

cei care serveau īn infanteria usoara ( infra classem) care compuneau majoritatea legiunilor si a populatiei din teritoriile cucerite .


CUCERIRILE ROMANE sI DIFUZAREA CIVILIZAŢIEI ROMANE

Romanii au constituit prima putere mondiala care a exercitat un control eficient asupra īntregului bazin al Marii Mediterane ( marea interioara sau mare Nostrum ) si care a īnglobat īntr-un sistem unitar economic si politic , īncepānd cu anul 211 d. Chr toata Europa , parte din Peninsula Britanica , nordul Africii , teritoriile Asiei Mici , adica toata lumea cunoscuta la acea data .


Īn acest context romanii cuceritori se multumesc doar cu cucerirea teritoriilor ci se vor apuca sa le organizeze rational asigurānd o valorificare superioara a resurselor si īn consecinta o īnflorire a civilizatiei pe īntreg cuprinsul statului roman.


Organizarea teritoriala romana foloseste formula optima sistemului de municipia - organizare municipala .


Municipium ( participare la sarcini ) exista īn Italia sau īn provinciile cucerite ; īn Italia municipium este un oras anexat si caruia Roma īi stabileste sarcinile financiare si militare ; el īsi pastereaza īnsa autonomia , institutiile , dreptul si uneori chiar limba.Īn provincii statul lor este variabil ; Dupa 212 d.Chr. Caracalla declara toate orasele din provincii municipii.


Din acest sistem de organizare fac parte si coloniile care sunt cel putin īn principiu orase īntemeiate pe teritoriile cucerite ; ele au scopul de a asigura dominatia romana asupra punctelor strategice .Sunt locuite de cetatenii romani care se bucura de anumite privilegii cum ar fi scutirea de impozite ;

coloniile romane sunt fundamental legate de metropola ( ROMA )si au institutii copiate dupa aceasta ;

ca si municipiile si coloniile au autonomie interna ( autonomie locala )

dar sunt integrate din punct de vedere politic si militar de sistemul roman


Pe lānga municipia si coloniae , cetatile cucerite ( peregrine )s-au bucurat de un regim care le-a acordat un grad mai mare sau mai mic de autonomie , dupa īmprejurarile cuceririi , dar īn esenta ele au fost integrate sistemului roman politic - prin tratate de alianta ( cetati federate ) sau printr-un statut care le echivala cu municipia sau coloniae.

Sistemul acesta a permis o asimilare treptata a cetatilor peregrine - adica straine de Roma , care au fost anexate si latinizate .

Desi diferite ca statut īn timpul regimului republican conditia oraselor provinciale tinde sa se uniformizeze sub imperiu , īn legatura cu romanizarea accentuata si cu edictul lui Caracalla - 212 - care acorda cetatenie romana tuturor locuitorilor imperiului .

Supletea sistemului juridic , deschiderea sociala si culturala , ponderata de un puternic simt al traditiei romane si de un oarecare conservatorism rational au permis Romei sa extinda si sa mentina procesul de asimilare politica si culturala a īntregului bazin mediteraneean si apoi a īntregii lumi cunoscute.

Din punct de vedere cultural romanii vor prelua civilizatia greceasca considerānd Elada o adevarata scoala a lumii civilizate , dar vor prelucra īmprumuturile grecesti pentru a le face accesibile tuturor , le vor imprima un profund sens cetatenesc si le vor difuza īn aceasta forma īn toata lumea cucerita.

Aceasta difuziune culturala nu va atinge īn provincii calitatea celei aulice dezvoltata la Roma ci va suferi un fenomen de sincretism cu culturile locale.

Asigurānd un nivel mediu de confort pe īntreg cuprinsul imperiului romanii vor asimila usor populatiile cucerite , vor extinda limba latina īn īntreg imperiu , le vor conferi constiinta apartenetei la Roma ,

RELIGIA ROMANĂ

Este o sinteza de elemente indo-europene si mediteraneene ; etruscii au jucat un rol important īn formarea ei transmitāndu-le romanilor anumite practici rituale.Treptat zeii din panteonul grecesc sunt latinizati devenind zeii oficiali .

Relgia romana a ramas īnsa tot timpul susceptibila de a fi īmbogatita cu noi zei si culte venite din strainatate; exista chiar un colegiu de preoti - quindecemvirii care se ocupau de cultele novatoare si divinitatile straine .

Religia romana nu ramāne niciodata statica , formulata definitiv.Ea se adapteaza īn functie de mediile sociale si de familiile spirituale .

Cultele soterice care se raspāndesc la Roma si īn Imperiu , tendintele spre monoteism de origine filosofica si religioasa īi pregateau pe romani pentru primirea crestinismului.

Cu toate acestea cānd crestinismul se afirma religia romana nu īl va putea absorbi; el se afirma ca o credinta total noua , universala si exclusivista fata de zeii pagāni ai romanilor.Timp de doua secole perioadele de persecutii si cele de pace relativa se succed pāna īn anul 313 cānd este decretata libertatea tuturor cultelor iar īn 394 crestinismul devine singura religie oficiala .

* Cetateanul roman se īnchina īnsa unei multitudini de zei fiind deci politeist .Īntre acesti zei el include si pe cei ai teritoriilor cucerite manifestānd toleranta - sincretismul religios. Zei orientali apartinānd marilor culte egiptene sau mesopotamiene precum si mici zei locali ai populatiilor europene sunt inclusi adoratiei cetatenilor romani fie sub numele lor fie sub nume latinizate .

Locul detinut īn viata romanilor de practicile de cult si de ceremoniile religioase ( sacra ) este foarte important .Cultul consta īn rugaciuni , sacrificii si lustratii ( rit de purificare care urmareste purificarea , la date anumite , a unor grupuri - armata , orase , poporul sau obiecte - armele , ogoarele īnaintea semanatului.) .

Existau de asemenea sarbatori romane care descind din vechile culte arhaice : Lupercalia dedicata zeului Lupercus -sarbatoare a lupilor . la 15 februarie ; de remarcat existenta din abundenta a simbolurilor magice : alergau goi īn jurul Palatinului ,lovindu-le pe femeile īntālnite cu curele din pielea unui tap sacrificat īn pestera Lupercul , fapt care asigura fertilitatea.

CULTELE

Pe de o parte exista cultele private /(sacra privata )care cuprind ansamblul cultului casnic asigurat de catre pater familias ( cultul larilor , al penatilor , al manilor precum si datele importante ca nasterea , casatoria , funeraliile).Din sacra privata fac parte :

Cultele locale , rurale sunt rezervate omului liber si proprietar al pamantului ; el se īnchina si ofera sacrificii divinitatilor locale pe care le invoca pentru protectia casei si pentru obtinerea recoltelor bogate.

Cultele familiale scot īn evidenta importansa si puterea romanului ca si cap de familie, pater familias ; el se īnchina stramosilor - adica zeilor lari sau zeilor mani carora le aduce sacrificii lānga vatra casei sau pe altarele familiei .

Mai sunt de asemenea cultele cetatii , publice asupra carora vegheaza īn mod special colegiul pontifilor ; acest cult este asigurat de stat care organizeaza ceremonii pentru īntregul popor ( sacra popularia ) . Cultelor comunitare , publice ,sunt dedicate zeilor Romei ; la acestea participa romanul īn calitate de cetatean .



Distingem trei categorii de zei:

Zeii populari , īn numar extrem de mare si cu trimiteri la credintele animiste care sustin ca fiecare lucru este īnsufletit (Numen - vointa si eficacitatea fiecarui lucru , fiinte , divinitati ; lumea este o resea de numina care poate fi favorabila sau nu omului , dupa mocul sau de comportament īn raport cu numenul respectiv : Cunina - ocrotitoarea leaganului , Silvanus - padurea , Fons - apa )Un fel de geniu al locului , obiectului ).

Printre zeii populari cei mai importanti,creatie a lumii rurale romane amintim pe LARI ( divinitati tutelare īnsarcinate sa ocroteasca recoltele , strazile , cetatile ) si dintre acestia pe LARI COMPITALES ( larii de la raspāntii ) care protejau cartierele si raspāntiile. Īn cinstea lor avea loc o sarbatoare īn luna ianuarie denumita COMPITALIA .

De asemenea existau larii casei ( lares familiaris ) carora le era dedicat un altar īn fiecare casa - denumit larariu ; orice eveniment familial important se petrecea īn fata acestui altar - casatoria , nasterea , moartea.

ZEII PRINCIPALI implicati īn cultele oficiale sunt cei preluati de la greci si etrusci :

Mars , zeul razboiului, Vulcan , zeul focului si metalurgiei,Saturn , zeul semanaturilor.Vesta - zeita caminului , Venus - Afrodita , Minerva - Atena , Junona - Hera etc.

ZEII CASNICI - deosebiti pentru fiecare familie īn parte , cultul lor este celebrat de pater familias .

Zeii Lari -protectori ai casei.Dintre ei LARES PENATES -belsugul si hrana .Li se aduc sacrificii pe altarul casei .

Zeii MANI - termen generic cu care romanii desemnau spiritele mortilor.Pentru a se proteja de ei romanii īi onorau la comemorarea mortilor, cinstindu-I cu regularitate de sarbatorile oficiale - Rosaria , Parentalia , Feraria .Se puteau preschimba īn spirite rauvoitoare ( lemures , larvae ) atunci cānd erau duhuri ale mortilor care nua u primit un mormānt sau daca au savārsit īn timpul vietii fapte criminale.Pentru a le īmblānzi se organiza sarbatoarea numita Lemuria , o ceremonie īn cadrul careia se savārsea un act de rascumparare aruncānd un bob negru īn īntuneric si rugānd stafiile sa paraseasca locuinta.

Relatiile dintre zei si romani aveau caracterul unui contract, īntrucāt ei asteptau de la zei favoruri imediate .Romanii erau extrem de superstitiosi , atenti la semne si atenti la a nu-I jigni pe zei .

Religie formalista dar care apartine cetatii īntrucāt viata politica era legata de rituri , culte iar magistratii sunt si preoti.

In viata privata tatal , pater familias este oficiantul cultului pe cānd cultul public este oficiat de preotii magistrati ( sacerdotes ) grupati īn colegii ( asociatii ) slujind o anume divinitate( lupercii , augustalii ) sau avānd sarcina de a veghea respectarea traditiei ( pontifii ) .Ei se bucura de avantaje - scutirea de sarcini publice , de impozite , de serviciul militar .

Cele mai importante colegii sunt:

Pontifices 15 preoti de prim rang , condusi de pontifex maximus , numit pe viata.Ei redacteaza analele , cronicile si evenimentele cetatii, fiecare an deosebindu-se dupa numele consulilor.Ţineua evidenta sarbatorilor - stabileau calendarul,stabileau formulele rugaciunilor si invocatiilor .Au fost un fel de administratori ai cultului.

Flamines - 15 , preoti īn serviciul unei divinitati .Numiti pe timp de un an ; faceau sacrificiile si conduceau cultul divinitatilor principale- Jupiter , Marte , Quirinus.

Vestalele tinere patriciene , preotese ale zeitei Vesta .Au obligatia de a īntretine focul sacru si de a ramāne feciaore .Ofensele aduse unei vestale erau pedepsite cu moartea.

Salienii - 12,sallio - a dansa .Acestia executaui dansul ritual īn cinstea lui Marte , īn luna consacrata zeului.

Augustalii - au constituit un colegiu de preoti consacrati cultului imperial al lui Octavianus Augustus ; s-a creat dupa moartea acestuia .

Preotii experti īn divinatie sunt haruspices - cercetau viitorul īn maruntaiele animalelor sacrificate , si augurii - preziceau viitorul dupa zborul si strigatul pasarilor.

URBANISTICA , ARHITECTURA , ARTA

Roma devine orasul prin excelenta - URBS , capitala a unui vast imperiu care īsi reflecta splendoarea īn constructiile sale triumfale sau sociale.

Pentru Imperiul roman afirmat ca un stat mondial este esentiala comunicarea rapida prin mijloace eficiente care sa se adreseze tuturor nivelelor sociale si tuturor regiunilor imperiului ; aceste mijloace sunt dezvoltarea urbana , arhitectura publica si utilitara , arta triumfalista . Toate la un loc induc ]n cele din urma un nivel general de bunastare si civilizatie .

un mijloc eficient de comunicare vizuala care subliniaza prezenta autoritara a statului si īndeplineste rolul de agent de īndoctrinare .Ea este cunoscuta ,, de toti si transmite urmasilor cinstirea celor care si-au slujit bine patria '' ( Polybios - Istorii ) . Spiritul este extraordinar de modern , asemanator cu ceea ce se īntāmpla īn secolul nostru cu comunicarea vizuala cānd mijloace sofisticate de comunicare rapida folosesc imaginea īn contextul unei societati pestrite si de masa, supusa presiunilor politice. Constiinta acestei societati este manipulata practic prin imaginea difuzata.

Monumentele romane sunt monumente care sar īn ochi .Operele de arta au sens comemorativ , adānc propagandistic si scopuri utilitare.

Iconografia este cea a puterii care exprima raportul dintre cetatean si stat : imaginile triumfaliste , gustul grandorii, īncarcatura narativa si decorativa.

Opera de arta este un vehicul īncarcat de sens ;de aceea se dezvolta mai ales portretistica ( monede , medalioane , busturi ) constituie documente istorice de prima māna ce exalta marile figuri istorice romane si acele virtus romana des aminitite de scrierile romane .

URBANISMul roman

mostenit de la etrusci este o constructie clara , ordonata ; īn constructiile oraselor spiritul rationalist roman s-a manifestat prin īmbinarea unei structuri stradale ordonate cu o tehnica edilitara foarte evoluata.

Orasele sunt īn primul rānd realizari clare si ordonate dar au si caracter religios pe care īl atesta riturile arhaice de īntemeiere .

Orasele sunt īnconjurate de ziduri de incinta cu porti monumentale dispuse pe directia celor patru puncte cardinale . Zidurile cetatii erau bariere limitative si defensive , prevazute cu turnuri de aparare sau bastioane si platforme pentru amplasarea masinilor balistice.Portile erau si puncte de control vamal si de trafic.

Asemenea orase fortificate au fost construite de romani īn teritoriile cucerite , pe granita   ( limes ) - castre de legiune .

cetatea era centrul vital al unui teritoriu separata de lumea din afara de o linie magica ( brazda sacra ) numita POMERIUM - granita rituala īnlauntrul careia erau interzise orice īnmormāntari care ar fi pāngarit cetatea sacra .

erau impartite ca si cele etrusce in patru parti egale de cele doua artere de circulatie perpendiculare una pe alta , denumite cardo si decumanus orientate pe directia N/S- E/V

Strazile trasate sistematic in tabla de sah , dupa modelul hippodamic grecesc , se īntretaiau īn unghiuri drepte care creeau spatii de constructie dreptunghiulare denumite insulae .

Strazile aveau pavimente de piatra si erau bordate de trotuare . Orasele erau prevazute cu canale de evacuare a apei de ploaie si cu canale de aductiune a apei potabile.

Strazile erau loc de trecere dar si de desfasurare a unor activitati publice ; erau controlate de un consiliu de magistrati alesi dintre proprietarii de pe strazile respective care raspundeau de curatenie si de cinstirea altarelor amplasate de-a lungul strazilor si īnchinate divinitatilor protectoare numite COMPITA un fel de lari sau penati .

Dupa modelul orasului roman ( Roma ) au fost constrzite orase īn tot imperiul ; ele aveau monumente asemanatoare cu cele din urbs: forul cu anexele sale - Capitoliu , curia , bazilica , termele , teatrul , arcuri de triumf , fāntāni si la periferie temple pentru divinitatile locale īn timp ce cultele romane erau grupate īn centru.

Orasul trebuia sa poata proteja locuitorii de atacurile dusmanilor si sa asigure o rezistenta cāt mai lunga īn fata asedierii ; aprovizionarea cu apa facuta prin marile apeducte era esentiala.

Apeductele erau completate cu fāntāni de utlitate publica amplasate de obicei la intersectii.

Orasele erau dotate cu cladiri publice , religioase si amenajari pentru distractii.

Orasele formau o retea , legatura īntre centrele provinciale si capitala era asigurata prin sosele pitetruite , drumuri strategice si poduri.

Exista si o multime de asezari rurale - villae , vici , pagus .

ARHITECTURA

Este caracterizata de doua trasaturi :

1.este urbana

2.este functionala


Īn timp ce grecii au avut mai ales grija sa ridice temple pentru zei romanii nu au uitat mai ales confortul si interesul public.

Programele sunt īn primul rānd destinate comunitatii si apoi confortului personal.

Romanii au pus la punct tehnici de constructie necunoscute grecilor construind lucrari extrem de īndraznete si solide .

Multe dintre constructiile lor exista si astazi : apeductele , amfiteatrele , termele .

Monumentele numeroase ramase din timpul civilizatiei romane dovedesc marea varietate de forme a programului de constructii.

In arhitecura romana preluari si asimilari din arhitectura greaca si etrusca sunt impletite cu inovatii tehnice si cu spiritul ingineresc al romanilor.

Originalitatea arhitecturii romane este conferita de scara si proportiile monumentale , noua tehnica constructiva a arcurilor ai boltilor

Arhitectura romana , datorita spiritului ei rationalist , ordonat si disciplinat , a folosit ca model pentru Renastere si pentru Imperiul francez care a luat-o ca baza a arhitecturii īnceputului de secol XIX.

Varietate de meserii fara precedent :

Inginerul specialist īn betoane , findatii hidraulice , īncalzire centrala

dulgherul - partile lemnoase ale constructiei

pietrarul - taietor de blocuri si placi de piatra

zidarul - īn caramida

tiglarul - specialist īn pavimente , pereti , bolti si acoperisuri

instalatorul - conducte de aductiune si canalizare

decoratorul - mozaicuri , fresce , ornamnete , sticla , sculpturi si metal .


Materialele de constructie se diversifica īn sensul existentei

materialelor naturale solide : lemn ( vile de la tara , case din orase , grinzi de lemn erau asezate īn terasamentul drumurilor pavate ) , piatra ( fortificatii , apeducte , poduri , arcuri , pilastri ) ; tuful era preferat pentru usurinta prelucrarii si ieftinatate, calcar ; marmura era rar folosita si numai ca podoaba ostentativa; era rezervata ornamentelor deseori policrome pentru opus sectile ( furniruit cu marmura a peretilor īn motive geometrice sau figurative )

materiale semiartificiale - betonul folosit din sec. II a. Chr.; betonul roman se obtinea din ciment , var , lut, nisip amestecat cu apa si balastru.Acest pe baza de ciment - opus caementicum , era modelat cu ajutorul cofrajelor permitānd trecerea de la sustinerea rectilinie spre arc si curba.

Betonul a revolutional arhitectura antica ( boltiri de forme diferite )

materiale artificiale ( realizate prin diverse tehnologii antice ) -terra -cota ( lutul ars ),tigle de lut , caramizi , fier , plumb , bronz aurit , gipsul ca suport pentru pictura murala , sticla pentru mozaicuri ( opera musiva - sticla cu piatra )

Programe


ARHITECTURA PRIVATĂ

LOCUINTA

Īn orase trebuie sa facem diferenta īntre locuinta particulara , individuala numita domus si cladirea de īnchiriat numita insula , īmpartita īn apartamente .

Exista de asemenea tipul de locuinta denumita villa - o casa de tara sau ferma unde romanii bogati īsi petreceau timpul liber.

Cele doua localitati acoperite de lava Vezuviului in anul 79 d.Cr. ofera dovezi de exigenta estetica si confort ale locuitorilor bogati ai Romei:

Locuinta cu atrium

Spatiile sunt largi si cu functionalitati variate iar curtile interioare (ATRIUM) si incaperile ( cubiculae) sunt decorate cu statui si picturi murale ; sunt inconjurate de gradini.(Casa Faunului,Casa Vetii ,Villa Misterelor).

Locuintele se organizeaza īn asa fel īncāt sa ofere izolare si intimitate - peretii exteriori erau īnalti si cu putine deschideri iar īn interior existau curti interioare - atrium - care deschideau locuinta catre aer si natura .

Cea mai importanta īncapere era TABLINIUMUL rezervata primirilor de oaspeti.

Locuinta cu peristil

Moda elenistica a impus un tip nou de locuinta mai ampla formata din locuinta traditionala cu atrium la care se adauga o parte iorganizata in jurul unei curti interioare cu portice denumita PERISTILUM , organizata ca gradina de agrement.

Mult dezvoltate , cu spatii monumentale , cu partea destinata receptiilor foarte ampla , sunt palatele si villae-le ( locuinte de tara ) imperiale sau destinate populatiei foarte bogate.( Villa lui Hadraian de la Tivoli ).Unele erau amplasate pe Via Appia de la Roma ( zona suburbana ) .

ARHITECTURA CIVILA si RELIGIOASĂ

Amplasata de obicei īn forum .Dintre cladirile mai importante mentionam :

BAZILICA - monument public ce consta dintr-o incinta dreptunghiulara īmpartita īn mai multe nave prin colonade ; intrarea este plasata pe una din laturile mari .Servea ca tribunal , curte de justitie sau bursa .

Prima bazilica a fost construita la roma de Cato Cenzorul ( basilica Porcia )sec. II ī.Chr. , la poalele Capitoliului si avea menirea de a asigura romanilor un spatiu de īntālnire si discutii īn caz de intemperii.

TERMELE - sunt ansambluri arhitecturale complexe acoperind mai mult de 11 ha cu bai publice , bai termale , piscine in aer liber , sali si spatii pentru sport denumite palestre , biblioteci si curti interioare precum si locuiri de plimbare si de discutie.Termele erau centrul existentei citadine ,loc de intilnire a societatii romane. Erau decorate cu statui si decoratii rafinate - mozaicuri

Cuprindeau patru parti esentiale :

Un vestiar- apodyterium

O piscina - natatio sau frigidarium

bai calde - tepidarium; unde se faceau masaje cu ulei si parfumuri

bai fierbinti - caldarium

se adaugau gradina si spatiile pentru exercitii fizice.

Īntregul complex era īnconjurat cu ziduri .

Salile erau īmpodobite cu mozaicuri luxoase si cu pavimente de marmura.Unele terme erau īmpartite īn doua - o parte rezervata femeilor si una barbatilor . Cazanele - hypocaustum , se aflau la subsol si un sistem perfectionat de conducte si canalizari mpermitea aducerea apei si aerului la temperatura dorita.

TERMELE LUI AGRIPPA

TERMELE LUI CARACALLA de la Roma , 212.

CONSTRUCTIILE PENTRU SPECTACOLE PUBLICE

Teatrul

au preluat formele teatrului elenistic adaptat la specificul artei scenice romane .

Spre deosebire de cele grecesti teatrele romane erau construite deasupra solului Din cuplarea a doua teatre - semicirculare - au rezultat amfiteatrele de plan elipsoidal destinat spectacolelor de masa - COLLOSEUMUL DE LA ROMA.




Odeon, stadion si hipodrom

Aici se desfasurau parazi extravagante , petreceri violente , īntreceri de atleti profesionisti .In general lipseau reprezentarile rafinate sau spectacole de teatru ale autorilor greci si latini fiind preferate comediile burlesti , spectacolul de mimi , circul, spectacolul sāngeros al luptei de gladiatori.

Aveau forme standardizate raspāndite īn toata lumea romana si erau destinate spectacolului de masa.

Circul

Au forme patrulatere alungite

Aici aveau loc īntrecerile de care , vānatori si spectacole ample -defilari , cortegii .

CIRCUS MAXIMUS - Roma din epoca regalitatii ;adapostea aproape 400 00 de spectatori

CONSTRUCTIILE RELIGIOASE

TEMPLUL -templum.

Este cea mai impunatoare a forului .Este un spatiu circular sau dreptunghiular sfintit si dedicat unei divinitati .Este de asemenea o constructie religioasa dar si publica īn acelasi timp ( aici puteau avea loc īntruniri ale senatului ) , cu forme stereotipe .

Este o sinteza intre templul grecesc si cel etrusc de la care s-a pastrat ideea amplasarii pe un podium īnalt .Teoretic este orientat de la vest la est

Partea esentiala a templului este cella unde se afla efigia divinitatii ; templele consacrate triadei capitoline - Jupiter , Junona , Minerva au o tripla cella .

Īn fata cellei se afla un vestibul ( pronaos ) format din prelungirea celor doi pereti laterali si din colonade ; templul este amplasat pe un podium la care se ajunge urcānd o scara amplasata īn fata intrarii ; īn fata scarii aveau loc sacrificiile rituale.

Templele cultului statului sau ale marilor zei erau somptuos decorate .

Existau si mici temple dedicate divinitatilor locale avānd forma unor cladiri mici si dreptunghiulare .


Existau de asemenea temple dedicate zeitatilor straine , care aveau forme variate

Cultele secrete , private , celebrarea misterelor aveau loc īn diverse case particulare - Vila Misterelor de la Pompei sau sinagoga de la Duras Europos.

Cultul crestin īnainte de Constantin era celebrat numai īn locuri ascunse fara vreo arhitectura speciala

Cultele orientale dedicate lui Mithra , Isis , Marea Mama erau de obicei practicate īn adunari tainice dar īn centre de cult speciale īn care se practica o anume dispunere a participantilor la cult , a preotilor , a imaginilor de cult si a desfasurarii riturilor sacre - influenta ulterioara asupra crestinismului.

Tipul grecesc al tolosului - de plan circular - a fost adoptat pentru cladiri religioase destinate tuturor zeilor -

Panteonul , construit la Roma de Agrippa (27 īen)

Templul Vestei consta dintr-o cladire rotunda cu o singura intrare īnconjurata de o colonada circulara si avānd acoperis de lemn īnvelit cu tigla.

ARHITECURA CU CARACTER OMAGIAL SAU COMEMORATIV; MONUMENTE TRIUMFALE

Era menita scopului propagandistic si renumelui care constituia baza ambitiilor politice , a conducatorilor si capilor de familie .


Era de asemenea legata de desfasurarea ceremoniei triumfului la Roma , īnfatisata poporului sub forma unei stralucitoare parade militare de-a lungul Caii Sacre spre Capitoliu; cortegiul captivilor m dovezi materiale ale victoriei , a generalului vicotorios - triumphator-ul īn car de lupta si ,, īmbracat ca Jupiter''.

Este alcatuita din :

arcuri de triumf , columne , trofee - constructii placate cu piatra si decorate cu basoreliefuri.

altarele dedicate pacii - ARA PACIS al lui Octavianus Augustus construit la Roma.

Temple ale onoarei , Sortii , Virtutii

Apareau pe tot cuprinsul Imperiului ca o dovada a puterii romane

Trofeele (tropaeum )

Era un monument comemorativ al unei victorii .Initial putea fi doar un stālp sau un copac de care se atārnau armele capturate .Au originea īn obiceiul generalilor greci de a cladi pe locul bataliei armele si armurile capturate.

La sfārsitul Republicii este o constructie monumentala din piatra si marmura , asemanatoare unui mausoleu , īmpodobita cu statui si reliefuri triumfale , ridicata pe pamāntul dusmanului īnvins - dovada victoriei si puterii romane .

Semnificatia este aceea a unui templu dedicat zeitatilor care au īnlesnit victoria .

Cele ridicate la Roma simbolizau puterea imperiala , continānd si statui īn marime colosala ale īmparatului īn postura martiala.

Exemple : Tropaeum Traiana - Adamclisi ,

Arcurile de triumf

Poarta monumentala cuprinzānd una sau trei deschizaturi īn plin cintru īnconjurate de coloane si basoreliefuri , avānd deasupra statui

Semnificatia lor originara este probabil religioasa derivānd din asa numitele formices - porti sacre pe sub care trebuia sa treaca armatele dupa o campanie pentru a-si depune armele .

Au rost onorific , semnificānd superioritatea īnvingatorului fata de restul omenirii

Īn timpul Imperiului sunt constructii spectaculare , adevarate panouri de afisaj acoperite cu mesaje propagandistice despre īmparatul victorios si statul roman universal.

Sunt legate de triumful care le-a prilejuit iar inscriptiile si decoratiile lamuresc si ilustreaza acel eveniment .

Uneori īn provincii arcurile de triumf semnifica un eveniment de istorie locala.

Celebre :

Arcul lui Titus , Constantin , Septimiu Sever.

Columnele

Sunt de doua feluri :

1.Triumfala

2.Tombala - cippus - stālp de piatra care indica locul īnhumarii sau contine cenusa defunctului

Triumfala - construita pentru a comemora evenimente glorioase

Imagine simbolica a īnvingatorilor

Apolodor din Damasc a inventat coloana cu reliefuri comemorative care se succed īn spirala pāna sus : Columna lui Traian, monument al victoriei si mormānt ; are cca 40 m Din sec. XVI statuia Sf. Petru o īnlocuieste pe ce a lui Traian.


Altarele pacii ( ara)


Mesaje ale triumfului , bunei īntelegeri si justificarii razboiului purtat pentru a mentine pacea romana

Model Ara Pacis Augustae -simbol al armoniei aduse lumii de Augustus , īntruchipare a virtutii .

Toate erau urme concrete , pentru istorie , ale faimei.De aceea erau autolaudative.

Existau īnsa si monumente temporare ridicate la ocazii deosebite - triumfurile sau funeraliile imperiale - butaforii destinate dramatizarii actului īn sine.

ARHITECURA FUNERARA

Sunt foarte diferite ca aspect si marime

Au scopul dublu de a pastra ramasitele defunctului dar mai ales memoria sa.

Forme arhitectonice complexe create dupa modele etrusce sau elene

Erau decorate cu pictura , mozaicuri , sculptura ; reprertoriu iconografic enorm

Consta īn constructii cu forme variate - constructii circualare de traditie greceasca si etrusca , columbarii colective pentru depunerea urnelor cinerare , precum si tot felul de stele comemorative si reliefuri cu portrete ale defunctilor .

Ritul incineratiei sau īnhumatiei

Amplasate la Roma pe Via Appia sau īn afara oraselor

Forma originala : mausoleul - constructie circulara cu originea īn tumulii etruscii.

Mormāntul turn , cenotaf - se gasesc īn tot imperiul roman -Monumentul Iuliilor de la Saint Remy .

Columbariile - erau construite de asociatii de liberti ca morminte comune pentru ramasitele depuse īnurne cinerare .

Odata cu aparitia crestinismului o seama de constructii sunt legate de cultul crestin - morminte sapate in pamint - catacombele aflate in subsolurile Romei, vor fi primele cimitire cu caracter crestin care puteau fi vizitate .Posedau pe lānga spatiile de īnhumare si spatii de desfasurare a cultului decorate cu pictura Catacombe mai sunt si la Ierusalim , Neapole ,Sardinia.Catacombele de la Roma au fost construite ca niste galerii cu camere speciale , avand guri de aerisire -lucarne , in pereti existand niste nise (arcosolia) sau casete (loculi) pentru asezarea defunctilor.Peretii sunt pictati iar spatiile mai alrgi sunt destinate slujbelor religioase.

Specificitati privind arhitecura romana

Romanii acorda boltii si arcului un loc special in constructii ceea ce determina o mare libertate de conceptie a formei.

Plastica arhitecturala a fost tributara formelor greco - elenistice.Ordinele grecesti au fost preluate dar a fost preferat corinticul .Arhitecutra romana a creat un ordin nou - ordinul compozit , imbinare intre ionic si corintic.Au preluat de la etrusci ordinul toscan - care este un doric simplificat .

Caracteristic pentru arhitectura romana este ca ordinul si-a pierdut rolul de structura de rezistenta fiind doar element decorativ.Au descompus ordinul grecesc folosindu-I elementele separat - coloana de sine statoare , capitele de coloane fara fus.Fusul coloanei a fost folosit ca element de decoratie pe care au desfasurat ornamente spiralice .Au īnlocuit coloana propriu-zisa cu coloana anagajata.Au transformat colonada libera īn perete.

ARTA

Redescoperita īn sec.XIX, a fost colectionata īn Evul mediu si Renastere.

Este creata pentru beneficiari deosebiti prin :

Diferenta de clasa

De cultura

Regionale

Acest lucru creeaza o mare diversitate de forme , de materiale .

Este dependenta de izvoare - caracterul eclectic

A depins de modelele grecesti si etrusce dar a generat o varietate de forme originale deoarece romanii nu erau greci si aveau o alta conceptie despre viata

Eclectismul ei este unul creator īn sensul ca a transformat modelele prin adaptare , le-a romanizat.

A depins de comanditar - caracterul hibrid

Este o arta a clasei de sus - a patricienilor - ei formeaza clientela bogata care reclama un stil elegant , rafinat , mai aproape de spiritul elen si elenisitic ( maniera greaca )

Este o rata a clasei de mijloc ( a plebeilor ) - proviniciala , mai legata de traditie .

Manifesta dupa sec. III


Este o arta metropolitana care devine populara si universala.


SCULPTURA

Ca si pictura sau mozaicul este subordonata arhitecturii

Romanii au avut o īnclinatie deosebita pentru reliefuri care se desfasurau pe suprafata monumentelor - temple , arcuri de triumf , coloane , sarcofage , altare.

Ele combina motive vegetale cu figuri alegorice sau mitologice , perosnaje si scene istorice.

In ceea ce priveste arta statuara ea are legatura atāt cu viata religioasa prin prezentarea divinitatilor cāt si cu viata particulara si publica - portretul public , cetatenesc sau funerar , statuia divina sau imperiala ,statuia ecvestra

STATUARA MONUMENTALĂ sI DE REPREZENTARE

Operele remarcabile apartin statuarei monumentale dedicate senatorilor , oamenilor politici , oratorilor, imparatilor.

Statuile onorifice erau reprezentari ale triumfului avānd detalii de reprezentare care subliniau puterea personajului care dainuia peste timp - puterea ca virtute si victorie militara :

1.Statuia īn armura . o inventie greceasca care ansa trateaza cuirasa ca element dependent de forma corpului uman; romanii o trateaza ca pe element separat de expunere a simbolurilor triumfale.

Cele mai multe statui apartin lui Octavianus Augustus - peste 80 de statui de argint ridicate la Roma care īl reprezentau īn picioare , calare sau īn care triumfale.

Statuia Lui Augustus Della Prima Porta - statuie īn armura ; armura este tratata ca o panoplie de semne , simboluri si personificari care se refera la victoria īmparatului asupra partilor - eveniment tratat drept cosmic, aducator de prosperitate si pace romana.

2.Statuile ecvestre puse īn evidenta prin ridicarea lor pe un soclu cu inscriptie;dominau pietele publice īn tot imperiul ; exprimau īn mod deliberat eroizarea indivizilor ca ipostaza a autoritatii .Omul de vaza ,calare m a devenit un simbol al puterii si motiv de exprimare a prestigiului si demnitatii .

Statuia ecvestra colosala a lui Domitian - nu mai exista , descrisa de un poet : calul calca pe corpul unui barbar anvins ; acesta este modelul care apare si pe reversul monedelor romane din sec.II -IV.

Statuia lui Marc Aureliu de la Roma

Stelele sau lespezile funerare

Erau cu precadere populare īn Tracia , Grecia , provinciile dunarene , Germania dar le regasim īn tot Imperiul roman

Puteau fi simple lespezi verticale sculptate grosolan cu basoreliefuri

Sau blocuri fatuite de marmura fina si calcar cuprinzānd īntreaga galerie a familiei

Din punct de vedere iconografic ele reprezinta persoane īn picioare , sezānd sau culcate , īn miscare ; busturi plaste īn medalioane , perosnae singure sau īn familie - cetateanul , sotia virtuoasa drapata cu val , mostenitorii , persoane functii - magistrat , preot , mestesugar ; pot reprezenta banchetul funebru sau ipostaza de erou - decedatul este de obicei soldat ( de ex. Tiberius Claudius Maximus pe stela de la Filippi din macedonia - cel care a adus capul lui Decebal lui Traian.

Eroul este identificat alegoric cu zeitatea Cavalerului trac sau cu Dioscurii : mantia de cavalerist - semnificatia / mors in victoria - moartea pentru victorie .

Reliefurile de pe sarcofage

Preponderent dupa anul 100 d.C. cānd ritul anhumatiei a devenit preponderent

Imagistica ce traduce speranta īn viata de apoi

Erau lucrate īn marmura si piatra, an ateliere specializate

Un sarcofag era compus din doua parti : cutia paralelipipedica īn care era depus corpul si capacul ; amāndoua putānd fi laborios sculptate

De influenta egipteana

Era sculptat īn altorelief cu subiecte de inspiratie mitologica , figuri cu rol apotropaic : sfincsi, lei .

Sarcofagele cu filosofi numite astfel pentru ca ele cuprind īn compozitie un personaj barbos care desfasoara un sul de pergament ; imaginea īntruchipeaza viata virtuoasa a sufletului ; aceste sarcofage au devenit model pentru cele crestine timpurii unde imaginea barbatului se transforma īn imaginea evanghelistului

Imaginile triumfale ale īmparatului si reprezentarea plina de maretie vor deveni imagini ale triumfului si gloriei lui Dumnezeu.


Portretele - mentiune speciala pentru statuara




Reprezentarea prestigiului individului

Tendinta sprea realism

Cel mai vechi portret pecare īl posedam dateaza din sec. IV ī.Chr- si īl reprezint pe Iunius Brutus .

Portretul poate fi bust dar si statui īn piciaore , īn stil grecesc ,

Pe timpul lui Nero portretul este romantic sau patetic

realismul roman , interesul pentru neamuri , locuir , evenimente

sunt ecoul discursurilor politice

stabilesc cu precizie identitatea celui reprezentat

dupa unii autori īsi au originea īn obiceiul romanilor republicani de a confectiona efigii ale stramosilor ilustrii pentru a le arata īn public cu diferite ocazii sau pentru a le tine la loc de cinste īn familie , printre statuile zeilor casnici

functie explicativa si de reprezentare a individului acoperit cu toate simbolurile prestigiului

sunt portrete retorice , autolaudative :

toga - calitatea de cetatean roman

marimea naturala -personaj cu avere si prestigiu

identitatea stabilita pe baza capului - existau statui acefale pe care se monta doar capul celui portretizat

conceptul de nobilitas - noblete sufleteasca : reprezentari pline de prestanta - tipul comandantului īn armura , al filosofului īnvesmāntat an haine grecesti , si cu barba ( īmparatul Hadrian el īnsusi filosof), femeia nobila (- pudicitia - cu māna dusa la barbie īn gestul modestiei )

Iconografia redarii idealizante -portretele apoteotice : suveranului de obārsie divina , fara a trece cu vederea vārsta sau īmbatrānirea : ( maturitate responsabila, īntelepciune ); sensul - trairea activa a vietii īn stima si virtute .



ARTELE DECORATIEI INTERIORULUI : pictura parietala , mozaicul, mobilierul


Folosite pentru decorarea pavimentelor , peretilor , plafoanelor

PICTURA

este documentata prin descoperirile de la Pompei si Herculanum.

Au folosit pentru decorare mozaicul si pictura in fresca.

Au folosit teme inspirate din mitologie sau din poemele epice dar si din istorie sai din viata cotidiana ( luptele cu gladiatori).

Sunt buni cunoscatori ai stiintei compozitiei , cunosc perspectiva geometrica si cromatica dar folosesc mai ales efectele denumite trompe l ' oeil care sugereaza spatiul dincolo de zid, creerea de spatii iluzorii cu efecte de aporpiere si adincime.

Picturalul si decorativul sunt imbinate cu o cromatica rafinata - rosul pompeian , galben , violet , albastru .


MOZAICUL -opus musivum

Initial sunt mozaicuri īn alb- negru

Īn sec.II apare stilul īnflorat - cu ornamente vegetale , animale si umane tot alb -negru

Din sec. III se raspāndeste policromia

Scolile de mozaicari se dezvolta īn Italia dar si īn provincii - unde este imitata pictura

Mozaicurile sunt aplicate atāt pe podea cāt si pe plafon sau pereti.

Īn general mozaicari romani au avut grijī sī adapteze subiectul locului pe care īl decorau : marine pentru terme , firme īn prīvīlii , teme mitologice īn temple.

Din punct de vedere al amplasarii avem .

Mozaicul pavimentar

din materiale rezistente - teracota , caramida, piatra

Pavimentul din piatra -opus sectile

Placi subtiri de calcar sau marmura taiate sub forma rectangulara de diferite dimensiuni si fin polisate

Paviment monoton dintr-un singur material , fara motive ornamentale

Pavimentul īn opus sectile format din piatra de mai multe culori ; se obtineau pavimente cu policromie foarte bogata ; erau compuse dupa desene complicate cu figuri , motive florale .

Mozaicul pentru pereti ( opera musiva ) si plafoane

Procedeu tehnic de finisare a suprafeteleor

Format din bucatele mici de piatra -tesserae- aproximativ patrate asezate una lānga alta īntr-un pat de mortar.

Se putea folosi orice piatra nusor de taiat

Se foloseau si bucatele de sticla viu coloratacu foaie de aur īncorporata

Subiecte : scene de gen , naturi moarte , pesiaje , scene de vānatoare , subiectele clasice ale mitologiei grecesti , violenta sāngeroasa a arenei - lupte de gladiatori , īntreceri de care .

Cāteva mozaicuri sunt semnate : Dioscoride din Samos

In genere ele au fost create de artisti necunoscuti lucrānd īmpreuna īn ateliere itinerante


Concluzii arta si arhitectura

Popor de cuceritori dotat cu spirit pragmatic romanii au avut prin excelenta vocatia de putere universala dar si de putere civilizatoare in stare sa asigure pax romana cu ajutorul legiunilor sale si sa impuna stilul de viata roman ca fiind o forma de progres material, politic si cultural.

Arhitectura , arta , urbanismul sunt mijloace de comunicare prin care erau facute cunoscute cetateanului roman de pretutindeni prezenta statului roman si planurile conducatorului sau .

Arta este un mijloc de indoctrinare a maselor īn spiritul Romei dominatoare ; ea evoca marile victorii si are caracter propagandistic.

Richard Brilliant a facut de altfel o paralelal intre civilizatia romana si cea americana sustinind :

sinteza artistica si culturala (intre civilizatia autohtona si cea a oraselor grecesti si apoi a celor cucerite)

latura artizanala ( curentul plebeian ) italic

eclectismul artei romane - ,, a cucerit metodic dar fara metoda Italia si lumea insusindu-si cu perseverenta si in acelasi timp haotic lucruirle spirituale ai artistice ale supusilor ei.

natura epigonica si manierista a civilizatiei romane

accent pe sensul memorialistic si propagandistic -moralizator.


LITERATURA , FILOSOFIA , STIINTA


STIINŢA

Contributia romanilor la progresul stiintelor este neglijabila

stiintele ocupa un loc minor īn cursurile predate īn scoli

Pliniu cel Bītrān - Istoria naturala

Orice roman cultivat avea īnsa notiunide aritmetica , geometrie , astronomie si mai cu seama de stiinte naturale

Contributia lor la progresul tehnicii este mai importanta - ingineria , constructia de drumuri , poduri ,fabricarea sticlei , metalurgia , inventarea masinilor de razboi , si tot ceea ce era practic.


LITERATURĂ

Isi vor gasi modelele majore in cele grecesti.

Romanii vor incerca cu succes toate domeniile abordate de greci , preferind epopeile eroice -

Publius Vergilius Maro ( 70 - 19 ī.C.) /Eneida sau Poemele bucolice , pastorale

Va apare insa si o literatura latina originala reprezentata :

de farsele lui Plautus si comediile lui Terentiu,

de roman - Apuleius - Magarul de aur

Au dezvoltat in mod deosebit literatura istorica reprezentata de TITUS LIVIUS - 59 īen - 17 en) -Ab urbe condita - De la intemeirerea Romei , Tacitus , Caesar , Sallustius

Accentele literaturii latine sunt mai virulente - satirele lui Martial si Juvenal.

Au dezvoltat insa si o sensibila poezie lirica - Ovidius ( 42ī.C -17d.C. ) ,Horatius (64-8 ī.C. ) a scris satire , epistole cu subiecte filosofice ,ode.),Catullus.

Se naste de asemenea o literatura de esenta filosofica - reprezentata de Lucretiu ( cca 99 - 55 ī Chr.) - De rerum natura , poem didactic si filosofic , īn 6 cānturi īn care expune doctrina lui Epicur : fizica materialista explica toate fenomenele care-I īnfricoseaza pe oameni si pe care acestia le atribuie unor divinitati cprora nu le pasa de ei.Moartea nu este decāt o eliberare a atomilor īn vederea unei noi asocieri iar lumea cealata nu exista.

Dramaturgia filosofica : Seneca (opera filosofica si 9 tragedii ) , stoic ,2-īH-65 d.H., parofesor al lui Nero ; a scris trei Consolatii , Despre mānie , Despre viata fericita , Despre binefaceri ; capodopera sa sunt Scrisorile catre Lucilius - redactate īn ultimii ani ai vietii, un dialog elev-profesor despre viata.

Marcus Aurelius Antoninus - 121 -180 d.H. , īmparat filosof , originar din Spania .A fost filosof stoic sia lasat Cugetari scrise īn limba greaca .

Filosofia romana se va orienta catre etica si politica

iar oratoria se va dezvolta indeosebi, Cicero (106 - 43 ī.H.) fiind cel mai mare orator al Romei , care si-a expus conceptia despre oratorul ideal in - DE ORATORE .Renumite - Catilinarele , De Catilina

Geografia va fi reprezentata de Claudius Ptolemaeus - Geographica

DREPTUL -  

reprezinta una din contributiile cele mai importante ale spiritului roman .Noi folosim īnca o mare parte din teoria lor juridica .

Dreptul roman este cuprins īn obiceiuri , legi , constitutii imperiale , edicte ale magistratilor.

La īnceputul sec.III au deosebit dreptul natural ( ius naturale ) comun tuturor oamenilor de ius gentium ( dreptul gintilor ) comun tuturor natiunilor.

Dreptul civil ( ius civile ) constānd din reguli proprii unei cetati.

Dreptul public ( ius publicum )este dreptul rezultat dintr-o lege oficiala

Dreptul privat ( ius privatum ) este dreptul rezultat dintr-un act privat - de ex. Un testament.

Prima legislatie scrisa de romani este legea celor 12 table care dateaza conform traditie de la jumatatea sec-V ī.H.Erau afisate īn for ; tablitele originale au fost arse ; continea reguli diverse privitoare la dreptul privat , penal , religios .





Īn 509 ī.Chr. are loc rascoala orasului Cumae condusa de Junius Brutus , care aboleste monarhia .

Vārsta ceruta pentru a putea face parte din Senat era de 46 de ani ; ea a fost coborāta la 30 de ani de catre Sylla ; cel ce se afla īn fruntea senatului se numea princeps senatus ; senatorii aveau dreptul sa poarte tunica cu banda lata de purpura si īncaltaminte īmpodobita cu o semiluna ; li se interzicea practicarea comertului , īncasarea impozitelor ; īntrunirile senatului au loc īn templum , cu usile deschise

Magistraturile curule -consulatul , pretura , edilitatea , cenzura - care permit accesul la noblete ; m. necurule - chestura , tribunatul edilitatea plebei , m. cu imperium - consulatul etc.

Cezar a fost consul la Roma si pontifex maximus.Cei doi consuli īsi exercitau puterea fiecare cāte o luna

Toga - este vesmāntul care simboliza demnitatea cetateanului ; initial era purtata si de femei dar cu timpul puratarea ei de catre femei era un semn dezonorant .Toga praetexta, toga picta , palmata - toga purpurie brodata cu aur

Semnele exterioare de respect sunt : escorta de 12 lictori ( slujitori care au rolul de a da īnlaturi multimea din calea consului si de a o īndemna sī-si arate respectul ) , fasciile , portul togii pretexte( īmpodobita cu o panglica de purpura ) , scaunul curul .

De voturile lor depind numirea magistratilor - indirect recrutarea senatului si adoptarea legilor.Autoritatea lor este superioara celei a senatului si magisraturilo.se īntruneau doar īn anumite zile numite dies comitiales -184 /an .

Din sec.III Roma controleaza Mediterana occidentala prin īnfrāngerea treptata a Cartaginei ( 264- primul razboi punic) .Desi cartaginezul Hannibal ajunge la portile Romei totusi Cartagina este rasa de pe fata pamāntului īn 146 īen.


Lustratia consta antr-o procesiune , īn rugaciuni si sacrificii . Procesiunea are loc īn cerc - cercul magic , de protectie , īn jurul obiectelor sau oamenilor care fac subiectul lustratiei .Calendarul roman prevedea numeroase lustratii : īn martie si octombrie - lustratia armelor , īn mai -lustratia ogoarelor , la īnceputul lunii februarie - lustratia oraselor ,Armata era purificata la īnceputul oricarei batalii .O data la cinci ani se facea lustratia poporului adunat pe Campul lui Marte de la Roma ( lustrum ).

Īntre lari , penati , mani , genii s-au produs importante confuzii chiar īn constiinta religioasa a romanilor .

Īntemeietorul traseaza pe pamānt un templum care īi va īngadui sa cunoasca vointa zeilor si auspiciile .Apoi , asistat de un augur si un masurator de teren , traseaza decumanus maximus si locul unde el va fi īntretaiat de cardo maximus ; iontersectia celor doua artere are caracter sacru ; aici va fi amplasat forul .

Urmeaza apoi ceremonia numita limitatio adica trasarea unei brazde sacre cu un plug tras de o vaca si un taur alb ; brazdarul este ridicat acolo unde va fi amplasamentul pentru porti .Fasia de teren trasata de o parte si alta a brazdei sacre se numeste pomerium .Dupa aceea se stabilesc diverse locuri pentru amplasarea monumentelor orasului : templul Junonei , Minervei si al lui Jupiter pe o īnaltime .Ultima faza este sfintirea - consecratio , act religios care consta īn rugaciuni si sacrificii .



loading...











Document Info


Accesari: 9419
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )