ROMA

Începuturile Romei

Anul 753 / anul de întemeiere al Romei

Izvoare privind întemeierea Romei :

legendele de întemeiere

Legenda de întemeiere implica :

Trasarea brazdei sacre care protejeaza locul ales pentru ridicarea asezarii

Profanarea savârsita de Remus prin saritura peste brazda sacra

Sacrificiul de întemeiere prin uciderea lui Remus pe chiar locul cetatii ( transferarea vitalitatii reprezentate de spiritul celui mort )

istoriografia oficiala reprezentata de Titus Livius - Ab urbe condita

literatura . Vergilius - Eneida ,

preia într-o forma versificata legenda privind pe eroul troian Eneas, fiul zeitei Venus , care scapând din asediul Troiei , dupa o lunga calatorie , îndrumat de zei ajunge în Italia si se casatore# 21421s1817v 1;te cu fiica regelui LATINUS fondând cetatea LAVINIUM si dând numele de ,,latini'' poporului sau.Fiul sau Iulius Ascaniu întemeieaza cetatea Alba Longa unde se succed la domnie 12 regi ; urmasa ultimului Rhea Silvia da nastere celor doi gemeni ,Romulus si Remus , care vor fi crescuti de lupoaica ( simbol al Romei si în prezent al latinitatii) si vor întemeia în anul 753 î.Chr. , cetatea Roma , pe colina Palatinului care domina Tibrul.

Istoria oficiala

Roma este de fapt o veche cetate etrusca cunoscuta sub numele de Rumnla si constituita pe locul unor asezari rurale anterioare împrastiate pe cele 7 coline .

REGALITATEA - 735 - 509 î.Chr [1]

În aceasta perioada Roma este condusa de sapte regi , parte de origine etrusca , al caror nume latinizat a fost înregistrat de istorie : Tarquinius Superbus , Servius Tullius

Acestia au ridicat zidul de incinta ce înconjoara Roma (MURA SERVIANAE),

au realizat sistemul de asanare a mlastinilor si cel de canalizare (Cloaca Maxima realizata de Tarquinius Superbus ).

Au construit sanctuare cum de ex. marele templu al lui Jupiter Capitolinul si templele Junonei si Minervei.

Au construit strazi si un forum dând orasului structura urbanistica etrusca , caracterizata de trama stradala geometrica , marcata de un centru civic si sacru .

REPUBLICA (509 - 31 î. Chr. (* 27 )

Este perioada în care monarhia fiind abolita este înlocuita cu o forma de conducere care adopta partial modelul grecesc fara însa a ajunge la democratia cetatilor atice,

Roma ramâne în esenta o REPUBLICĂ ARISTOCRATICĂ , în care este instituit un regim republican cu structuri colegiale

Noul regim republican este definit de trei tipuri de institutii (colegii) care se vor perpetua într-o oarecare masura în întreaga istorie a Romei:

1.SENATUL este institutia prin care aristocratia romana îsi asigura controlul politic si îsi exercita puterea . Descinde din fostul sfat al regelui format din capii de familii - patres care erau consultati în privinta problemelor importante .

începând cu regimul republican este o adunare permanenta aleasa dintre fostii magistrati; numarul membrilor creste continuu de la 300 la 900 în timpul lui Cezar( 102-44 î.Chr) ; senatorii erau alesi de consuli si apoi de catre cenzori - sec. IV .

în fapt Senatul este lipsit de competente si de putere executiva ; el este un consiliu pentru res publica si poate fi consultat ; are însa un mare prestigiu si influenta pe care I-o asigura permanenta si constituirea unei adevarate nobilimi senatoriale ; senatul este pazitor al traditiei si autoritatea lui se manifesta în ceea ce priveste mentinerea cultului traditional , politia moravurilor , administratia financiara ( de ex. votarea creditelor pentru razboi ) politica externa ( tratate de pace ) , legislatia ( ratificarea legilor votate de comitii ) ; are puteri exceptionale în cazul unor evenimente grave ( anularea legilor , scoaterea în afara legii a unor cetateni primejdiosi - inamici publici )

în perioada imperiala autoritatea senatului scade treptat ; nr. Senatorilor ajunge la 600 ; senatorii sunt numiti de împarat dintre magistratii pe care îi agreeaza; atributii noi - functioneaza ca o curte de apel

În sec. III importanta senatului scade definitiv , fiind înlocuit de consilium principis care cuprindea membrii ai familiei imperiale , prieteni , senatori , cavaleri alesi de împarat

2.MAGISTRATURILE - sunt institutii caracteristice regimului republican ; sunt formate din magistrati alesi care detin puterea executiva , sunt colegiale , anuale , elective, ierarhizate .

Magistraturile sunt organizate ierarhic dupa cum urmeaza:

doi consuli sunt magistratii supremi ai republicii .Ei mostenesc unele din prerogativele regelui pe care îl înlocuiesc . Consulii sunt alesi de comitiile centuriate . Intrarea lor în activitate marca începutul anului civil începând cu anul 153 î.Chr. Atributiile lor sunt politice ( convocarea senatului , a comitiilor ) , juridice , administrative , militare , religioase ( prezidarea sarbatorilor latine ) .

doi cenzori , alesi la fiecare cinci ani de catre comitiile curiate ; ei întocmeau listele de senatori , faceau recensamântul cetatenilor si al averii acestora ; cens - cifra averii în conformitate cu care erai plasate într-o categorie sociala sau alta ( de ex. 1 mil de sesterti îti dadeau dreptul sa faci parte din ordinul senatorilor ; 400 000 sesterti din clasa cavalerilor )

pretorii - sunt în numar de doi -initial si ajung la 8.Principala lor atributie o constituie administrarea jurisdictiei civile .pretorul urban se ocupa de litigiile dintre cetatenii romani.Rolul sau poate sa fie si militar el purtând numele de imperator ( general) al unei armate.

edilii - în numar de 4 , asigura politia si apararea interioara a Romei; se mai ocupau de aprovizionarea Romei si de organizarea spectacolelor publice.

chestorii - contabili ai tezaurului public , erau în numar de 40 .Tezaurul era pastrat la Roma în templul lui Saturn.Tot ei se ocupau de strângerea impozitelor.

adunarea curiata (comitia curiata) - îi confirma pe preotii alesi dintre magistrati în functii;

adunarea tributa (comitia tributa îi alege pe chestori , tribuni ,edili si magistratii de rang inferior, voteaza legi; întruneau patricieni si plebei repartizati pe triburi

adunarea centuriata (comitia centuriata) - formata din cetateni repartizati în centurii , dupa avere.au competentar politica - alegerea magistrtilor superiori , legislativa - votarea legilor, militara - hotarâri privitoare la declaratiile de razboi, judiciara - tin loc de curte de apel .

Toae aceste institutii republicane îsi vor pierde atributele si functiile în perioada Romei imperiale când începând cu octavianus Augustus , împaratii vor exercita puterea personala centralizând toate atributele puterii .

ROMA IMPERIALĂ ( 27 î.Chr. - 293 d. Chr, - Principatul )

Împaratul desemnat ca urmas al lui Cezar - Octavianus Augustus instituie o forma personala de conducere - Principatul / monarhia - care pastreaza o vreme aparentele republicane .În fond împaratul tsi ia titulatura de :

,, princeps senatus'' -primul dintre senatori

princeps rei republicae ceea ce înseamna ca el este singura autoritate în stat.

titulatura sacra de Augustus , divi filius instituind cultul regal al carui obiect devine .

El este imperator si pontifex maximus si exercita autoritatea religioasa ca preot si divinitate.

Puterea nu mai este electiva si autoritara si personala

Puterea regala evolueaza treptat de la situatia unui cumul de functii (comandant al armatei , tribun al poprului) ( Principat) la forme absolutiste ( împarat zeificat) de tipul Dominatului , din vremea lui Diocletian când monarhia este absoluta si divina.

În cursul domniei sale Augustus restabileste ordinea în stat , pacea si prosperitatea - PAX ROMANA sau PAX AUGUSTA , pacea universala celebrata la Roma prin constructii sacre si triumfale -Ara Pacis .Instituirea Imperiului coincide de altfel cu ultimele cuceriri romane în Orient .

Împaratul protejeaza pe scriitori si artisti , favorizeaza religia , mariajul si familia romana cu scopul de a restabili virtutile romane care sunt în primul rând virtuti cetatenesti. Roma pacifica dar mai ales latinizeaza teritoriile cucerite , Europa beneficiind pentru prima data de o relativa uniformizare a culturilor , poseda o limba universal valabila -limba latina , civilizatia superioara romana este raspândita în toate pamânturile locuite ale continentului .

Imperiul roman a creat terenul pe care se va raspândi în curând o alta civilizatie - de tip crestin , ale carei radacini culturale se afla însa în pamântul fertil pregatit de romani , ei însisi continuatori ai stralucitei civilizatii grecesti .

POPULAŢIA ROMEI

Era clasificata conform dreptului roman în patru categorii , cu drepturi si obligatii definite în raport cu dreptul de cetatenie romana :

Oamenii liberi

Sclavii

Libertii

Peregrinii - oameni liberi care nu sunt cetateni romani , nici latini dar locuiesc pe teritoriul Romei ; nu se bucurau de nici un drept si traiau conform propriilor legi.

Cetatenii ( cives romanus ) erau oameni liberi clasificati dupa avere si origine sociala în doua categorii :patricienii si plebea .

1.PATRICIENII - care formau aristocratia funciara ereditara dar cuprindeau si patura bogata a plebei formând împreuna asa numita nobilitas ierahizata pe grade fubnctie de prestigiul familiei.

1.1.Elita o forma clasa senatorilor ( ordo senatorius )

1.2. Clasa cavalerilor - compusa din proprietari bogati , bancheri , oameni de afaceri

Împreuna constituiau clasele de sus - honestiores, potentes în opozitie cu humiliores .

2.PLEBEA - poporul de jos ; constituie pentru romani de la început o problema dificila si complexa.Sunt mici proprietari , mestesugari , comercianti în continua disputa cu patricienii .

Ei sunt o categorie civica de rangul II

care nu are deplinatatea puterilor politice

si poseda doar o parte din cele civile

prin urmare va fi o neâncetata sursa de revolte în lupta sa pentrua obtine egalitatea politica .

Astfel în 494 a.Chr. se va crea o institutie speciala - tribunii plebei , în numar de 10 care vor fi integrati senatului cu scopul de a apara drepturile acesteia.

Plebea este cea care formeaza armata , fiind împartita dupa acest criteriu în :

cei care formau infanteria grea

cei care serveau în infanteria usoara ( infra classem) care compuneau majoritatea legiunilor si a populatiei din teritoriile cucerite .

CUCERIRILE ROMANE sI DIFUZAREA CIVILIZAŢIEI ROMANE

Romanii au constituit prima putere mondiala care a exercitat un control eficient asupra întregului bazin al Marii Mediterane ( marea interioara sau mare Nostrum ) si care a înglobat într-un sistem unitar economic si politic , începând cu anul 211 d. Chr toata Europa , parte din Peninsula Britanica , nordul Africii , teritoriile Asiei Mici , adica toata lumea cunoscuta la acea data .

În acest context romanii cuceritori se multumesc doar cu cucerirea teritoriilor ci se vor apuca sa le organizeze rational asigurând o valorificare superioara a resurselor si în consecinta o înflorire a civilizatiei pe întreg cuprinsul statului roman.

Organizarea teritoriala romana foloseste formula optima sistemului de municipia - organizare municipala .

Municipium ( participare la sarcini ) exista în Italia sau în provinciile cucerite ; în Italia municipium este un oras anexat si caruia Roma îi stabileste sarcinile financiare si militare ; el îsi pastereaza însa autonomia , institutiile , dreptul si uneori chiar limba.În provincii statul lor este variabil ; Dupa 212 d.Chr. Caracalla declara toate orasele din provincii municipii.

Din acest sistem de organizare fac parte si coloniile care sunt cel putin în principiu orase întemeiate pe teritoriile cucerite ; ele au scopul de a asigura dominatia romana asupra punctelor strategice .Sunt locuite de cetatenii romani care se bucura de anumite privilegii cum ar fi scutirea de impozite ;

coloniile romane sunt fundamental legate de metropola ( ROMA )si au institutii copiate dupa aceasta ;

ca si municipiile si coloniile au autonomie interna ( autonomie locala )

dar sunt integrate din punct de vedere politic si militar de sistemul roman

Pe lânga municipia si coloniae , cetatile cucerite ( peregrine )s-au bucurat de un regim care le-a acordat un grad mai mare sau mai mic de autonomie , dupa împrejurarile cuceririi , dar în esenta ele au fost integrate sistemului roman politic - prin tratate de alianta ( cetati federate ) sau printr-un statut care le echivala cu municipia sau coloniae.

Sistemul acesta a permis o asimilare treptata a cetatilor peregrine - adica straine de Roma , care au fost anexate si latinizate .

Desi diferite ca statut în timpul regimului republican conditia oraselor provinciale tinde sa se uniformizeze sub imperiu , în legatura cu romanizarea accentuata si cu edictul lui Caracalla - 212 - care acorda cetatenie romana tuturor locuitorilor imperiului .

Supletea sistemului juridic , deschiderea sociala si culturala , ponderata de un puternic simt al traditiei romane si de un oarecare conservatorism rational au permis Romei sa extinda si sa mentina procesul de asimilare politica si culturala a întregului bazin mediteraneean si apoi a întregii lumi cunoscute.

Din punct de vedere cultural romanii vor prelua civilizatia greceasca considerând Elada o adevarata scoala a lumii civilizate , dar vor prelucra împrumuturile grecesti pentru a le face accesibile tuturor , le vor imprima un profund sens cetatenesc si le vor difuza în aceasta forma în toata lumea cucerita.

Aceasta difuziune culturala nu va atinge în provincii calitatea celei aulice dezvoltata la Roma ci va suferi un fenomen de sincretism cu culturile locale.

Asigurând un nivel mediu de confort pe întreg cuprinsul imperiului romanii vor asimila usor populatiile cucerite , vor extinda limba latina în întreg imperiu , le vor conferi constiinta apartenetei la Roma ,

RELIGIA ROMANĂ

Este o sinteza de elemente indo-europene si mediteraneene ; etruscii au jucat un rol important în formarea ei transmitându-le romanilor anumite practici rituale.Treptat zeii din panteonul grecesc sunt latinizati devenind zeii oficiali .

Relgia romana a ramas însa tot timpul susceptibila de a fi îmbogatita cu noi zei si culte venite din strainatate; exista chiar un colegiu de preoti - quindecemvirii care se ocupau de cultele novatoare si divinitatile straine .

Religia romana nu ramâne niciodata statica , formulata definitiv.Ea se adapteaza în functie de mediile sociale si de familiile spirituale .

Cultele soterice care se raspândesc la Roma si în Imperiu , tendintele spre monoteism de origine filosofica si religioasa îi pregateau pe romani pentru primirea crestinismului.

Cu toate acestea când crestinismul se afirma religia romana nu îl va putea absorbi; el se afirma ca o credinta total noua , universala si exclusivista fata de zeii pagâni ai romanilor.Timp de doua secole perioadele de persecutii si cele de pace relativa se succed pâna în anul 313 când este decretata libertatea tuturor cultelor iar în 394 crestinismul devine singura religie oficiala .

* Cetateanul roman se închina însa unei multitudini de zei fiind deci politeist .Între acesti zei el include si pe cei ai teritoriilor cucerite manifestând toleranta - sincretismul religios. Zei orientali apartinând marilor culte egiptene sau mesopotamiene precum si mici zei locali ai populatiilor europene sunt inclusi adoratiei cetatenilor romani fie sub numele lor fie sub nume latinizate .

Locul detinut în viata romanilor de practicile de cult si de ceremoniile religioase ( sacra ) este foarte important .Cultul consta în rugaciuni , sacrificii si lustratii ( rit de purificare care urmareste purificarea , la date anumite , a unor grupuri - armata , orase , poporul sau obiecte - armele , ogoarele înaintea semanatului.) .

Existau de asemenea sarbatori romane care descind din vechile culte arhaice : Lupercalia dedicata zeului Lupercus -sarbatoare a lupilor . la 15 februarie ; de remarcat existenta din abundenta a simbolurilor magice : alergau goi în jurul Palatinului ,lovindu-le pe femeile întâlnite cu curele din pielea unui tap sacrificat în pestera Lupercul , fapt care asigura fertilitatea.

CULTELE

Pe de o parte exista cultele private /(sacra privata )care cuprind ansamblul cultului casnic asigurat de catre pater familias ( cultul larilor , al penatilor , al manilor precum si datele importante ca nasterea , casatoria , funeraliile).Din sacra privata fac parte :

Cultele locale , rurale sunt rezervate omului liber si proprietar al pamantului ; el se închina si ofera sacrificii divinitatilor locale pe care le invoca pentru protectia casei si pentru obtinerea recoltelor bogate.

Cultele familiale scot în evidenta importansa si puterea romanului ca si cap de familie, pater familias ; el se închina stramosilor - adica zeilor lari sau zeilor mani carora le aduce sacrificii lânga vatra casei sau pe altarele familiei .

Mai sunt de asemenea cultele cetatii , publice asupra carora vegheaza în mod special colegiul pontifilor ; acest cult este asigurat de stat care organizeaza ceremonii pentru întregul popor ( sacra popularia ) . Cultelor comunitare , publice ,sunt dedicate zeilor Romei ; la acestea participa romanul în calitate de cetatean .

Distingem trei categorii de zei:

Zeii populari , în numar extrem de mare si cu trimiteri la credintele animiste care sustin ca fiecare lucru este însufletit (Numen - vointa si eficacitatea fiecarui lucru , fiinte , divinitati ; lumea este o resea de numina care poate fi favorabila sau nu omului , dupa mocul sau de comportament în raport cu numenul respectiv : Cunina - ocrotitoarea leaganului , Silvanus - padurea , Fons - apa )Un fel de geniu al locului , obiectului ).

Printre zeii populari cei mai importanti,creatie a lumii rurale romane amintim pe LARI ( divinitati tutelare însarcinate sa ocroteasca recoltele , strazile , cetatile ) si dintre acestia pe LARI COMPITALES ( larii de la raspântii ) care protejau cartierele si raspântiile. În cinstea lor avea loc o sarbatoare în luna ianuarie denumita COMPITALIA .

De asemenea existau larii casei ( lares familiaris ) carora le era dedicat un altar în fiecare casa - denumit larariu ; orice eveniment familial important se petrecea în fata acestui altar - casatoria , nasterea , moartea.

ZEII PRINCIPALI implicati în cultele oficiale sunt cei preluati de la greci si etrusci :

Mars , zeul razboiului, Vulcan , zeul focului si metalurgiei,Saturn , zeul semanaturilor.Vesta - zeita caminului , Venus - Afrodita , Minerva - Atena , Junona - Hera etc.

ZEII CASNICI - deosebiti pentru fiecare familie în parte , cultul lor este celebrat de pater familias .

Zeii Lari -protectori ai casei.Dintre ei LARES PENATES -belsugul si hrana .Li se aduc sacrificii pe altarul casei .

Zeii MANI - termen generic cu care romanii desemnau spiritele mortilor.Pentru a se proteja de ei romanii îi onorau la comemorarea mortilor, cinstindu-I cu regularitate de sarbatorile oficiale - Rosaria , Parentalia , Feraria .Se puteau preschimba în spirite rauvoitoare ( lemures , larvae ) atunci când erau duhuri ale mortilor care nua u primit un mormânt sau daca au savârsit în timpul vietii fapte criminale.Pentru a le îmblânzi se organiza sarbatoarea numita Lemuria , o ceremonie în cadrul careia se savârsea un act de rascumparare aruncând un bob negru în întuneric si rugând stafiile sa paraseasca locuinta.

Relatiile dintre zei si romani aveau caracterul unui contract, întrucât ei asteptau de la zei favoruri imediate .Romanii erau extrem de superstitiosi , atenti la semne si atenti la a nu-I jigni pe zei .

Religie formalista dar care apartine cetatii întrucât viata politica era legata de rituri , culte iar magistratii sunt si preoti.

In viata privata tatal , pater familias este oficiantul cultului pe când cultul public este oficiat de preotii magistrati ( sacerdotes ) grupati în colegii ( asociatii ) slujind o anume divinitate( lupercii , augustalii ) sau având sarcina de a veghea respectarea traditiei ( pontifii ) .Ei se bucura de avantaje - scutirea de sarcini publice , de impozite , de serviciul militar .

Cele mai importante colegii sunt:

Pontifices 15 preoti de prim rang , condusi de pontifex maximus , numit pe viata.Ei redacteaza analele , cronicile si evenimentele cetatii, fiecare an deosebindu-se dupa numele consulilor.Ţineua evidenta sarbatorilor - stabileau calendarul,stabileau formulele rugaciunilor si invocatiilor .Au fost un fel de administratori ai cultului.

Flamines - 15 , preoti în serviciul unei divinitati .Numiti pe timp de un an ; faceau sacrificiile si conduceau cultul divinitatilor principale- Jupiter , Marte , Quirinus.

Vestalele tinere patriciene , preotese ale zeitei Vesta .Au obligatia de a întretine focul sacru si de a ramâne feciaore .Ofensele aduse unei vestale erau pedepsite cu moartea.

Salienii - 12,sallio - a dansa .Acestia executaui dansul ritual în cinstea lui Marte , în luna consacrata zeului.

Augustalii - au constituit un colegiu de preoti consacrati cultului imperial al lui Octavianus Augustus ; s-a creat dupa moartea acestuia .

Preotii experti în divinatie sunt haruspices - cercetau viitorul în maruntaiele animalelor sacrificate , si augurii - preziceau viitorul dupa zborul si strigatul pasarilor.

URBANISTICA , ARHITECTURA , ARTA

Roma devine orasul prin excelenta - URBS , capitala a unui vast imperiu care îsi reflecta splendoarea în constructiile sale triumfale sau sociale.

Pentru Imperiul roman afirmat ca un stat mondial este esentiala comunicarea rapida prin mijloace eficiente care sa se adreseze tuturor nivelelor sociale si tuturor regiunilor imperiului ; aceste mijloace sunt dezvoltarea urbana , arhitectura publica si utilitara , arta triumfalista . Toate la un loc induc ]n cele din urma un nivel general de bunastare si civilizatie .

un mijloc eficient de comunicare vizuala care subliniaza prezenta autoritara a statului si îndeplineste rolul de agent de îndoctrinare .Ea este cunoscuta ,, de toti si transmite urmasilor cinstirea celor care si-au slujit bine patria '' ( Polybios - Istorii ) . Spiritul este extraordinar de modern , asemanator cu ceea ce se întâmpla în secolul nostru cu comunicarea vizuala când mijloace sofisticate de comunicare rapida folosesc imaginea în contextul unei societati pestrite si de masa, supusa presiunilor politice. Constiinta acestei societati este manipulata practic prin imaginea difuzata.

Monumentele romane sunt monumente care sar în ochi .Operele de arta au sens comemorativ , adânc propagandistic si scopuri utilitare.

Iconografia este cea a puterii care exprima raportul dintre cetatean si stat : imaginile triumfaliste , gustul grandorii, încarcatura narativa si decorativa.

Opera de arta este un vehicul încarcat de sens ;de aceea se dezvolta mai ales portretistica ( monede , medalioane , busturi ) constituie documente istorice de prima mâna ce exalta marile figuri istorice romane si acele virtus romana des aminitite de scrierile romane .

URBANISMul roman

mostenit de la etrusci este o constructie clara , ordonata ; în constructiile oraselor spiritul rationalist roman s-a manifestat prin îmbinarea unei structuri stradale ordonate cu o tehnica edilitara foarte evoluata.

Orasele sunt în primul rând realizari clare si ordonate dar au si caracter religios pe care îl atesta riturile arhaice de întemeiere .

Orasele sunt înconjurate de ziduri de incinta cu porti monumentale dispuse pe directia celor patru puncte cardinale . Zidurile cetatii erau bariere limitative si defensive , prevazute cu turnuri de aparare sau bastioane si platforme pentru amplasarea masinilor balistice.Portile erau si puncte de control vamal si de trafic.

Asemenea orase fortificate au fost construite de romani în teritoriile cucerite , pe granita   ( limes ) - castre de legiune .

cetatea era centrul vital al unui teritoriu separata de lumea din afara de o linie magica ( brazda sacra ) numita POMERIUM - granita rituala înlauntrul careia erau interzise orice înmormântari care ar fi pângarit cetatea sacra .

erau impartite ca si cele etrusce in patru parti egale de cele doua artere de circulatie perpendiculare una pe alta , denumite cardo si decumanus orientate pe directia N/S- E/V

Strazile trasate sistematic in tabla de sah , dupa modelul hippodamic grecesc , se întretaiau în unghiuri drepte care creeau spatii de constructie dreptunghiulare denumite insulae .

Strazile aveau pavimente de piatra si erau bordate de trotuare . Orasele erau prevazute cu canale de evacuare a apei de ploaie si cu canale de aductiune a apei potabile.

Strazile erau loc de trecere dar si de desfasurare a unor activitati publice ; erau controlate de un consiliu de magistrati alesi dintre proprietarii de pe strazile respective care raspundeau de curatenie si de cinstirea altarelor amplasate de-a lungul strazilor si închinate divinitatilor protectoare numite COMPITA un fel de lari sau penati .

Dupa modelul orasului roman ( Roma ) au fost constrzite orase în tot imperiul ; ele aveau monumente asemanatoare cu cele din urbs: forul cu anexele sale - Capitoliu , curia , bazilica , termele , teatrul , arcuri de triumf , fântâni si la periferie temple pentru divinitatile locale în timp ce cultele romane erau grupate în centru.

Orasul trebuia sa poata proteja locuitorii de atacurile dusmanilor si sa asigure o rezistenta cât mai lunga în fata asedierii ; aprovizionarea cu apa facuta prin marile apeducte era esentiala.

Apeductele erau completate cu fântâni de utlitate publica amplasate de obicei la intersectii.

Orasele erau dotate cu cladiri publice , religioase si amenajari pentru distractii.

Orasele formau o retea , legatura între centrele provinciale si capitala era asigurata prin sosele pitetruite , drumuri strategice si poduri.

Exista si o multime de asezari rurale - villae , vici , pagus .

ARHITECTURA

Este caracterizata de doua trasaturi :

1.este urbana

2.este functionala

În timp ce grecii au avut mai ales grija sa ridice temple pentru zei romanii nu au uitat mai ales confortul si interesul public.

Programele sunt în primul rând destinate comunitatii si apoi confortului personal.

Romanii au pus la punct tehnici de constructie necunoscute grecilor construind lucrari extrem de îndraznete si solide .

Multe dintre constructiile lor exista si astazi : apeductele , amfiteatrele , termele .

Monumentele numeroase ramase din timpul civilizatiei romane dovedesc marea varietate de forme a programului de constructii.

In arhitecura romana preluari si asimilari din arhitectura greaca si etrusca sunt impletite cu inovatii tehnice si cu spiritul ingineresc al romanilor.

Originalitatea arhitecturii romane este conferita de scara si proportiile monumentale , noua tehnica constructiva a arcurilor ai boltilor

Arhitectura romana , datorita spiritului ei rationalist , ordonat si disciplinat , a folosit ca model pentru Renastere si pentru Imperiul francez care a luat-o ca baza a arhitecturii începutului de secol XIX.

Varietate de meserii fara precedent :

Inginerul specialist în betoane , findatii hidraulice , încalzire centrala

dulgherul - partile lemnoase ale constructiei

pietrarul - taietor de blocuri si placi de piatra

zidarul - în caramida

tiglarul - specialist în pavimente , pereti , bolti si acoperisuri

instalatorul - conducte de aductiune si canalizare

decoratorul - mozaicuri , fresce , ornamnete , sticla , sculpturi si metal .

Materialele de constructie se diversifica în sensul existentei

materialelor naturale solide : lemn ( vile de la tara , case din orase , grinzi de lemn erau asezate în terasamentul drumurilor pavate ) , piatra ( fortificatii , apeducte , poduri , arcuri , pilastri ) ; tuful era preferat pentru usurinta prelucrarii si ieftinatate, calcar ; marmura era rar folosita si numai ca podoaba ostentativa; era rezervata ornamentelor deseori policrome pentru opus sectile ( furniruit cu marmura a peretilor în motive geometrice sau figurative )

materiale semiartificiale - betonul folosit din sec. II a. Chr.; betonul roman se obtinea din ciment , var , lut, nisip amestecat cu apa si balastru.Acest pe baza de ciment - opus caementicum , era modelat cu ajutorul cofrajelor permitând trecerea de la sustinerea rectilinie spre arc si curba.

Betonul a revolutional arhitectura antica ( boltiri de forme diferite )

materiale artificiale ( realizate prin diverse tehnologii antice ) -terra -cota ( lutul ars ),tigle de lut , caramizi , fier , plumb , bronz aurit , gipsul ca suport pentru pictura murala , sticla pentru mozaicuri ( opera musiva - sticla cu piatra )

Programe

ARHITECTURA PRIVATĂ

LOCUINTA

În orase trebuie sa facem diferenta între locuinta particulara , individuala numita domus si cladirea de închiriat numita insula , împartita în apartamente .

Exista de asemenea tipul de locuinta denumita villa - o casa de tara sau ferma unde romanii bogati îsi petreceau timpul liber.

Cele doua localitati acoperite de lava Vezuviului in anul 79 d.Cr. ofera dovezi de exigenta estetica si confort ale locuitorilor bogati ai Romei:

Locuinta cu atrium

Spatiile sunt largi si cu functionalitati variate iar curtile interioare (ATRIUM) si incaperile ( cubiculae) sunt decorate cu statui si picturi murale ; sunt inconjurate de gradini.(Casa Faunului,Casa Vetii ,Villa Misterelor).

Locuintele se organizeaza în asa fel încât sa ofere izolare si intimitate - peretii exteriori erau înalti si cu putine deschideri iar în interior existau curti interioare - atrium - care deschideau locuinta catre aer si natura .

Cea mai importanta încapere era TABLINIUMUL rezervata primirilor de oaspeti.

Locuinta cu peristil

Moda elenistica a impus un tip nou de locuinta mai ampla formata din locuinta traditionala cu atrium la care se adauga o parte iorganizata in jurul unei curti interioare cu portice denumita PERISTILUM , organizata ca gradina de agrement.

Mult dezvoltate , cu spatii monumentale , cu partea destinata receptiilor foarte ampla , sunt palatele si villae-le ( locuinte de tara ) imperiale sau destinate populatiei foarte bogate.( Villa lui Hadraian de la Tivoli ).Unele erau amplasate pe Via Appia de la Roma ( zona suburbana ) .

ARHITECTURA CIVILA si RELIGIOASĂ

Amplasata de obicei în forum .Dintre cladirile mai importante mentionam :

BAZILICA - monument public ce consta dintr-o incinta dreptunghiulara împartita în mai multe nave prin colonade ; intrarea este plasata pe una din laturile mari .Servea ca tribunal , curte de justitie sau bursa .

Prima bazilica a fost construita la roma de Cato Cenzorul ( basilica Porcia )sec. II î.Chr. , la poalele Capitoliului si avea menirea de a asigura romanilor un spatiu de întâlnire si discutii în caz de intemperii.

TERMELE - sunt ansambluri arhitecturale complexe acoperind mai mult de 11 ha cu bai publice , bai termale , piscine in aer liber , sali si spatii pentru sport denumite palestre , biblioteci si curti interioare precum si locuiri de plimbare si de discutie.Termele erau centrul existentei citadine ,loc de intilnire a societatii romane. Erau decorate cu statui si decoratii rafinate - mozaicuri

Cuprindeau patru parti esentiale :

Un vestiar- apodyterium

O piscina - natatio sau frigidarium

bai calde - tepidarium; unde se faceau masaje cu ulei si parfumuri

bai fierbinti - caldarium

se adaugau gradina si spatiile pentru exercitii fizice.

Întregul complex era înconjurat cu ziduri .

Salile erau împodobite cu mozaicuri luxoase si cu pavimente de marmura.Unele terme erau împartite în doua - o parte rezervata femeilor si una barbatilor . Cazanele - hypocaustum , se aflau la subsol si un sistem perfectionat de conducte si canalizari mpermitea aducerea apei si aerului la temperatura dorita.

TERMELE LUI AGRIPPA

TERMELE LUI CARACALLA de la Roma , 212.

CONSTRUCTIILE PENTRU SPECTACOLE PUBLICE

Teatrul

au preluat formele teatrului elenistic adaptat la specificul artei scenice romane .

Spre deosebire de cele grecesti teatrele romane erau construite deasupra solului Din cuplarea a doua teatre - semicirculare - au rezultat amfiteatrele de plan elipsoidal destinat spectacolelor de masa - COLLOSEUMUL DE LA ROMA.

Odeon, stadion si hipodrom

Aici se desfasurau parazi extravagante , petreceri violente , întreceri de atleti profesionisti .In general lipseau reprezentarile rafinate sau spectacole de teatru ale autorilor greci si latini fiind preferate comediile burlesti , spectacolul de mimi , circul, spectacolul sângeros al luptei de gladiatori.

Aveau forme standardizate raspândite în toata lumea romana si erau destinate spectacolului de masa.

Circul

Au forme patrulatere alungite

Aici aveau loc întrecerile de care , vânatori si spectacole ample -defilari , cortegii .

CIRCUS MAXIMUS - Roma din epoca regalitatii ;adapostea aproape 400 00 de spectatori

CONSTRUCTIILE RELIGIOASE

TEMPLUL -templum.

Este cea mai impunatoare a forului .Este un spatiu circular sau dreptunghiular sfintit si dedicat unei divinitati .Este de asemenea o constructie religioasa dar si publica în acelasi timp ( aici puteau avea loc întruniri ale senatului ) , cu forme stereotipe .

Este o sinteza intre templul grecesc si cel etrusc de la care s-a pastrat ideea amplasarii pe un podium înalt .Teoretic este orientat de la vest la est

Partea esentiala a templului este cella unde se afla efigia divinitatii ; templele consacrate triadei capitoline - Jupiter , Junona , Minerva au o tripla cella .

În fata cellei se afla un vestibul ( pronaos ) format din prelungirea celor doi pereti laterali si din colonade ; templul este amplasat pe un podium la care se ajunge urcând o scara amplasata în fata intrarii ; în fata scarii aveau loc sacrificiile rituale.

Templele cultului statului sau ale marilor zei erau somptuos decorate .

Existau si mici temple dedicate divinitatilor locale având forma unor cladiri mici si dreptunghiulare .

Existau de asemenea temple dedicate zeitatilor straine , care aveau forme variate

Cultele secrete , private , celebrarea misterelor aveau loc în diverse case particulare - Vila Misterelor de la Pompei sau sinagoga de la Duras Europos.

Cultul crestin înainte de Constantin era celebrat numai în locuri ascunse fara vreo arhitectura speciala

Cultele orientale dedicate lui Mithra , Isis , Marea Mama erau de obicei practicate în adunari tainice dar în centre de cult speciale în care se practica o anume dispunere a participantilor la cult , a preotilor , a imaginilor de cult si a desfasurarii riturilor sacre - influenta ulterioara asupra crestinismului.

Tipul grecesc al tolosului - de plan circular - a fost adoptat pentru cladiri religioase destinate tuturor zeilor -

Panteonul , construit la Roma de Agrippa (27 îen)

Templul Vestei consta dintr-o cladire rotunda cu o singura intrare înconjurata de o colonada circulara si având acoperis de lemn învelit cu tigla.

ARHITECURA CU CARACTER OMAGIAL SAU COMEMORATIV; MONUMENTE TRIUMFALE

Era menita scopului propagandistic si renumelui care constituia baza ambitiilor politice , a conducatorilor si capilor de familie .

Era de asemenea legata de desfasurarea ceremoniei triumfului la Roma , înfatisata poporului sub forma unei stralucitoare parade militare de-a lungul Caii Sacre spre Capitoliu; cortegiul captivilor m dovezi materiale ale victoriei , a generalului vicotorios - triumphator-ul în car de lupta si ,, îmbracat ca Jupiter''.

Este alcatuita din :

arcuri de triumf , columne , trofee - constructii placate cu piatra si decorate cu basoreliefuri.

altarele dedicate pacii - ARA PACIS al lui Octavianus Augustus construit la Roma.

Temple ale onoarei , Sortii , Virtutii

Apareau pe tot cuprinsul Imperiului ca o dovada a puterii romane

Trofeele (tropaeum )

Era un monument comemorativ al unei victorii .Initial putea fi doar un stâlp sau un copac de care se atârnau armele capturate .Au originea în obiceiul generalilor greci de a cladi pe locul bataliei armele si armurile capturate.

La sfârsitul Republicii este o constructie monumentala din piatra si marmura , asemanatoare unui mausoleu , împodobita cu statui si reliefuri triumfale , ridicata pe pamântul dusmanului învins - dovada victoriei si puterii romane .

Semnificatia este aceea a unui templu dedicat zeitatilor care au înlesnit victoria .

Cele ridicate la Roma simbolizau puterea imperiala , continând si statui în marime colosala ale împaratului în postura martiala.

Exemple : Tropaeum Traiana - Adamclisi ,

Arcurile de triumf

Poarta monumentala cuprinzând una sau trei deschizaturi în plin cintru înconjurate de coloane si basoreliefuri , având deasupra statui

Semnificatia lor originara este probabil religioasa derivând din asa numitele formices - porti sacre pe sub care trebuia sa treaca armatele dupa o campanie pentru a-si depune armele .

Au rost onorific , semnificând superioritatea învingatorului fata de restul omenirii

În timpul Imperiului sunt constructii spectaculare , adevarate panouri de afisaj acoperite cu mesaje propagandistice despre împaratul victorios si statul roman universal.

Sunt legate de triumful care le-a prilejuit iar inscriptiile si decoratiile lamuresc si ilustreaza acel eveniment .

Uneori în provincii arcurile de triumf semnifica un eveniment de istorie locala.

Celebre :

Arcul lui Titus , Constantin , Septimiu Sever.

Columnele

Sunt de doua feluri :

1.Triumfala

2.Tombala - cippus - stâlp de piatra care indica locul înhumarii sau contine cenusa defunctului

Triumfala - construita pentru a comemora evenimente glorioase

Imagine simbolica a învingatorilor

Apolodor din Damasc a inventat coloana cu reliefuri comemorative care se succed în spirala pâna sus : Columna lui Traian, monument al victoriei si mormânt ; are cca 40 m Din sec. XVI statuia Sf. Petru o înlocuieste pe ce a lui Traian.

Altarele pacii ( ara)

Mesaje ale triumfului , bunei întelegeri si justificarii razboiului purtat pentru a mentine pacea romana

Model Ara Pacis Augustae -simbol al armoniei aduse lumii de Augustus , întruchipare a virtutii .

Toate erau urme concrete , pentru istorie , ale faimei.De aceea erau autolaudative.

Existau însa si monumente temporare ridicate la ocazii deosebite - triumfurile sau funeraliile imperiale - butaforii destinate dramatizarii actului în sine.

ARHITECURA FUNERARA

Sunt foarte diferite ca aspect si marime

Au scopul dublu de a pastra ramasitele defunctului dar mai ales memoria sa.

Forme arhitectonice complexe create dupa modele etrusce sau elene

Erau decorate cu pictura , mozaicuri , sculptura ; reprertoriu iconografic enorm

Consta în constructii cu forme variate - constructii circualare de traditie greceasca si etrusca , columbarii colective pentru depunerea urnelor cinerare , precum si tot felul de stele comemorative si reliefuri cu portrete ale defunctilor .

Ritul incineratiei sau înhumatiei

Amplasate la Roma pe Via Appia sau în afara oraselor

Forma originala : mausoleul - constructie circulara cu originea în tumulii etruscii.

Mormântul turn , cenotaf - se gasesc în tot imperiul roman -Monumentul Iuliilor de la Saint Remy .

Columbariile - erau construite de asociatii de liberti ca morminte comune pentru ramasitele depuse înurne cinerare .

Odata cu aparitia crestinismului o seama de constructii sunt legate de cultul crestin - morminte sapate in pamint - catacombele aflate in subsolurile Romei, vor fi primele cimitire cu caracter crestin care puteau fi vizitate .Posedau pe lânga spatiile de înhumare si spatii de desfasurare a cultului decorate cu pictura Catacombe mai sunt si la Ierusalim , Neapole ,Sardinia.Catacombele de la Roma au fost construite ca niste galerii cu camere speciale , avand guri de aerisire -lucarne , in pereti existand niste nise (arcosolia) sau casete (loculi) pentru asezarea defunctilor.Peretii sunt pictati iar spatiile mai alrgi sunt destinate slujbelor religioase.

Specificitati privind arhitecura romana

Romanii acorda boltii si arcului un loc special in constructii ceea ce determina o mare libertate de conceptie a formei.

Plastica arhitecturala a fost tributara formelor greco - elenistice.Ordinele grecesti au fost preluate dar a fost preferat corinticul .Arhitecutra romana a creat un ordin nou - ordinul compozit , imbinare intre ionic si corintic.Au preluat de la etrusci ordinul toscan - care este un doric simplificat .

Caracteristic pentru arhitectura romana este ca ordinul si-a pierdut rolul de structura de rezistenta fiind doar element decorativ.Au descompus ordinul grecesc folosindu-I elementele separat - coloana de sine statoare , capitele de coloane fara fus.Fusul coloanei a fost folosit ca element de decoratie pe care au desfasurat ornamente spiralice .Au înlocuit coloana propriu-zisa cu coloana anagajata.Au transformat colonada libera în perete.

ARTA

Redescoperita în sec.XIX, a fost colectionata în Evul mediu si Renastere.

Este creata pentru beneficiari deosebiti prin :

Diferenta de clasa

De cultura

Regionale

Acest lucru creeaza o mare diversitate de forme , de materiale .

Este dependenta de izvoare - caracterul eclectic

A depins de modelele grecesti si etrusce dar a generat o varietate de forme originale deoarece romanii nu erau greci si aveau o alta conceptie despre viata

Eclectismul ei este unul creator în sensul ca a transformat modelele prin adaptare , le-a romanizat.

A depins de comanditar - caracterul hibrid

Este o arta a clasei de sus - a patricienilor - ei formeaza clientela bogata care reclama un stil elegant , rafinat , mai aproape de spiritul elen si elenisitic ( maniera greaca )

Este o rata a clasei de mijloc ( a plebeilor ) - proviniciala , mai legata de traditie .

Manifesta dupa sec. III

Este o arta metropolitana care devine populara si universala.

SCULPTURA

Ca si pictura sau mozaicul este subordonata arhitecturii

Romanii au avut o înclinatie deosebita pentru reliefuri care se desfasurau pe suprafata monumentelor - temple , arcuri de triumf , coloane , sarcofage , altare.

Ele combina motive vegetale cu figuri alegorice sau mitologice , perosnaje si scene istorice.

In ceea ce priveste arta statuara ea are legatura atât cu viata religioasa prin prezentarea divinitatilor cât si cu viata particulara si publica - portretul public , cetatenesc sau funerar , statuia divina sau imperiala ,statuia ecvestra

STATUARA MONUMENTALĂ sI DE REPREZENTARE

Operele remarcabile apartin statuarei monumentale dedicate senatorilor , oamenilor politici , oratorilor, imparatilor.

Statuile onorifice erau reprezentari ale triumfului având detalii de reprezentare care subliniau puterea personajului care dainuia peste timp - puterea ca virtute si victorie militara :

1.Statuia în armura . o inventie greceasca care ansa trateaza cuirasa ca element dependent de forma corpului uman; romanii o trateaza ca pe element separat de expunere a simbolurilor triumfale.

Cele mai multe statui apartin lui Octavianus Augustus - peste 80 de statui de argint ridicate la Roma care îl reprezentau în picioare , calare sau în care triumfale.

Statuia Lui Augustus Della Prima Porta - statuie în armura ; armura este tratata ca o panoplie de semne , simboluri si personificari care se refera la victoria împaratului asupra partilor - eveniment tratat drept cosmic, aducator de prosperitate si pace romana.

2.Statuile ecvestre puse în evidenta prin ridicarea lor pe un soclu cu inscriptie;dominau pietele publice în tot imperiul ; exprimau în mod deliberat eroizarea indivizilor ca ipostaza a autoritatii .Omul de vaza ,calare m a devenit un simbol al puterii si motiv de exprimare a prestigiului si demnitatii .

Statuia ecvestra colosala a lui Domitian - nu mai exista , descrisa de un poet : calul calca pe corpul unui barbar anvins ; acesta este modelul care apare si pe reversul monedelor romane din sec.II -IV.

Statuia lui Marc Aureliu de la Roma

Stelele sau lespezile funerare

Erau cu precadere populare în Tracia , Grecia , provinciile dunarene , Germania dar le regasim în tot Imperiul roman

Puteau fi simple lespezi verticale sculptate grosolan cu basoreliefuri

Sau blocuri fatuite de marmura fina si calcar cuprinzând întreaga galerie a familiei

Din punct de vedere iconografic ele reprezinta persoane în picioare , sezând sau culcate , în miscare ; busturi plaste în medalioane , perosnae singure sau în familie - cetateanul , sotia virtuoasa drapata cu val , mostenitorii , persoane functii - magistrat , preot , mestesugar ; pot reprezenta banchetul funebru sau ipostaza de erou - decedatul este de obicei soldat ( de ex. Tiberius Claudius Maximus pe stela de la Filippi din macedonia - cel care a adus capul lui Decebal lui Traian.

Eroul este identificat alegoric cu zeitatea Cavalerului trac sau cu Dioscurii : mantia de cavalerist - semnificatia / mors in victoria - moartea pentru victorie .

Reliefurile de pe sarcofage

Preponderent dupa anul 100 d.C. când ritul anhumatiei a devenit preponderent

Imagistica ce traduce speranta în viata de apoi

Erau lucrate în marmura si piatra, an ateliere specializate

Un sarcofag era compus din doua parti : cutia paralelipipedica în care era depus corpul si capacul ; amândoua putând fi laborios sculptate

De influenta egipteana

Era sculptat în altorelief cu subiecte de inspiratie mitologica , figuri cu rol apotropaic : sfincsi, lei .

Sarcofagele cu filosofi numite astfel pentru ca ele cuprind în compozitie un personaj barbos care desfasoara un sul de pergament ; imaginea întruchipeaza viata virtuoasa a sufletului ; aceste sarcofage au devenit model pentru cele crestine timpurii unde imaginea barbatului se transforma în imaginea evanghelistului

Imaginile triumfale ale împaratului si reprezentarea plina de maretie vor deveni imagini ale triumfului si gloriei lui Dumnezeu.

Portretele - mentiune speciala pentru statuara

Reprezentarea prestigiului individului

Tendinta sprea realism

Cel mai vechi portret pecare îl posedam dateaza din sec. IV î.Chr- si îl reprezint pe Iunius Brutus .

Portretul poate fi bust dar si statui în piciaore , în stil grecesc ,

Pe timpul lui Nero portretul este romantic sau patetic

realismul roman , interesul pentru neamuri , locuir , evenimente

sunt ecoul discursurilor politice

stabilesc cu precizie identitatea celui reprezentat

dupa unii autori îsi au originea în obiceiul romanilor republicani de a confectiona efigii ale stramosilor ilustrii pentru a le arata în public cu diferite ocazii sau pentru a le tine la loc de cinste în familie , printre statuile zeilor casnici

functie explicativa si de reprezentare a individului acoperit cu toate simbolurile prestigiului

sunt portrete retorice , autolaudative :

toga - calitatea de cetatean roman

marimea naturala -personaj cu avere si prestigiu

identitatea stabilita pe baza capului - existau statui acefale pe care se monta doar capul celui portretizat

conceptul de nobilitas - noblete sufleteasca : reprezentari pline de prestanta - tipul comandantului în armura , al filosofului învesmântat an haine grecesti , si cu barba ( împaratul Hadrian el însusi filosof), femeia nobila (- pudicitia - cu mâna dusa la barbie în gestul modestiei )

Iconografia redarii idealizante -portretele apoteotice : suveranului de obârsie divina , fara a trece cu vederea vârsta sau îmbatrânirea : ( maturitate responsabila, întelepciune ); sensul - trairea activa a vietii în stima si virtute .

ARTELE DECORATIEI INTERIORULUI : pictura parietala , mozaicul, mobilierul

Folosite pentru decorarea pavimentelor , peretilor , plafoanelor

PICTURA

este documentata prin descoperirile de la Pompei si Herculanum.

Au folosit pentru decorare mozaicul si pictura in fresca.

Au folosit teme inspirate din mitologie sau din poemele epice dar si din istorie sai din viata cotidiana ( luptele cu gladiatori).

Sunt buni cunoscatori ai stiintei compozitiei , cunosc perspectiva geometrica si cromatica dar folosesc mai ales efectele denumite trompe l ' oeil care sugereaza spatiul dincolo de zid, creerea de spatii iluzorii cu efecte de aporpiere si adincime.

Picturalul si decorativul sunt imbinate cu o cromatica rafinata - rosul pompeian , galben , violet , albastru .

MOZAICUL -opus musivum

Initial sunt mozaicuri în alb- negru

În sec.II apare stilul înflorat - cu ornamente vegetale , animale si umane tot alb -negru

Din sec. III se raspândeste policromia

Scolile de mozaicari se dezvolta în Italia dar si în provincii - unde este imitata pictura

Mozaicurile sunt aplicate atât pe podea cât si pe plafon sau pereti.

În general mozaicari romani au avut grijî sî adapteze subiectul locului pe care îl decorau : marine pentru terme , firme în prîvîlii , teme mitologice în temple.

Din punct de vedere al amplasarii avem .

Mozaicul pavimentar

din materiale rezistente - teracota , caramida, piatra

Pavimentul din piatra -opus sectile

Placi subtiri de calcar sau marmura taiate sub forma rectangulara de diferite dimensiuni si fin polisate

Paviment monoton dintr-un singur material , fara motive ornamentale

Pavimentul în opus sectile format din piatra de mai multe culori ; se obtineau pavimente cu policromie foarte bogata ; erau compuse dupa desene complicate cu figuri , motive florale .

Mozaicul pentru pereti ( opera musiva ) si plafoane

Procedeu tehnic de finisare a suprafeteleor

Format din bucatele mici de piatra -tesserae- aproximativ patrate asezate una lânga alta într-un pat de mortar.

Se putea folosi orice piatra nusor de taiat

Se foloseau si bucatele de sticla viu coloratacu foaie de aur încorporata

Subiecte : scene de gen , naturi moarte , pesiaje , scene de vânatoare , subiectele clasice ale mitologiei grecesti , violenta sângeroasa a arenei - lupte de gladiatori , întreceri de care .

Câteva mozaicuri sunt semnate : Dioscoride din Samos

In genere ele au fost create de artisti necunoscuti lucrând împreuna în ateliere itinerante

Concluzii arta si arhitectura

Popor de cuceritori dotat cu spirit pragmatic romanii au avut prin excelenta vocatia de putere universala dar si de putere civilizatoare in stare sa asigure pax romana cu ajutorul legiunilor sale si sa impuna stilul de viata roman ca fiind o forma de progres material, politic si cultural.

Arhitectura , arta , urbanismul sunt mijloace de comunicare prin care erau facute cunoscute cetateanului roman de pretutindeni prezenta statului roman si planurile conducatorului sau .

Arta este un mijloc de indoctrinare a maselor în spiritul Romei dominatoare ; ea evoca marile victorii si are caracter propagandistic.

Richard Brilliant a facut de altfel o paralelal intre civilizatia romana si cea americana sustinind :

sinteza artistica si culturala (intre civilizatia autohtona si cea a oraselor grecesti si apoi a celor cucerite)

latura artizanala ( curentul plebeian ) italic

eclectismul artei romane - ,, a cucerit metodic dar fara metoda Italia si lumea insusindu-si cu perseverenta si in acelasi timp haotic lucruirle spirituale ai artistice ale supusilor ei.

natura epigonica si manierista a civilizatiei romane

accent pe sensul memorialistic si propagandistic -moralizator.

LITERATURA , FILOSOFIA , STIINTA

STIINŢA

Contributia romanilor la progresul stiintelor este neglijabila

stiintele ocupa un loc minor în cursurile predate în scoli

Pliniu cel Bîtrân - Istoria naturala

Orice roman cultivat avea însa notiunide aritmetica , geometrie , astronomie si mai cu seama de stiinte naturale

Contributia lor la progresul tehnicii este mai importanta - ingineria , constructia de drumuri , poduri ,fabricarea sticlei , metalurgia , inventarea masinilor de razboi , si tot ceea ce era practic.

LITERATURĂ

Isi vor gasi modelele majore in cele grecesti.

Romanii vor incerca cu succes toate domeniile abordate de greci , preferind epopeile eroice -

Publius Vergilius Maro ( 70 - 19 î.C.) /Eneida sau Poemele bucolice , pastorale

Va apare insa si o literatura latina originala reprezentata :

de farsele lui Plautus si comediile lui Terentiu,

de roman - Apuleius - Magarul de aur

Au dezvoltat in mod deosebit literatura istorica reprezentata de TITUS LIVIUS - 59 îen - 17 en) -Ab urbe condita - De la intemeirerea Romei , Tacitus , Caesar , Sallustius

Accentele literaturii latine sunt mai virulente - satirele lui Martial si Juvenal.

Au dezvoltat insa si o sensibila poezie lirica - Ovidius ( 42î.C -17d.C. ) ,Horatius (64-8 î.C. ) a scris satire , epistole cu subiecte filosofice ,ode.),Catullus.

Se naste de asemenea o literatura de esenta filosofica - reprezentata de Lucretiu ( cca 99 - 55 î Chr.) - De rerum natura , poem didactic si filosofic , în 6 cânturi în care expune doctrina lui Epicur : fizica materialista explica toate fenomenele care-I înfricoseaza pe oameni si pe care acestia le atribuie unor divinitati cprora nu le pasa de ei.Moartea nu este decât o eliberare a atomilor în vederea unei noi asocieri iar lumea cealata nu exista.

Dramaturgia filosofica : Seneca (opera filosofica si 9 tragedii ) , stoic ,2-îH-65 d.H., parofesor al lui Nero ; a scris trei Consolatii , Despre mânie , Despre viata fericita , Despre binefaceri ; capodopera sa sunt Scrisorile catre Lucilius - redactate în ultimii ani ai vietii, un dialog elev-profesor despre viata.

Marcus Aurelius Antoninus - 121 -180 d.H. , împarat filosof , originar din Spania .A fost filosof stoic sia lasat Cugetari scrise în limba greaca .

Filosofia romana se va orienta catre etica si politica

iar oratoria se va dezvolta indeosebi, Cicero (106 - 43 î.H.) fiind cel mai mare orator al Romei , care si-a expus conceptia despre oratorul ideal in - DE ORATORE .Renumite - Catilinarele , De Catilina

Geografia va fi reprezentata de Claudius Ptolemaeus - Geographica

DREPTUL -  

reprezinta una din contributiile cele mai importante ale spiritului roman .Noi folosim înca o mare parte din teoria lor juridica .

Dreptul roman este cuprins în obiceiuri , legi , constitutii imperiale , edicte ale magistratilor.

La începutul sec.III au deosebit dreptul natural ( ius naturale ) comun tuturor oamenilor de ius gentium ( dreptul gintilor ) comun tuturor natiunilor.

Dreptul civil ( ius civile ) constând din reguli proprii unei cetati.

Dreptul public ( ius publicum )este dreptul rezultat dintr-o lege oficiala

Dreptul privat ( ius privatum ) este dreptul rezultat dintr-un act privat - de ex. Un testament.

Prima legislatie scrisa de romani este legea celor 12 table care dateaza conform traditie de la jumatatea sec-V î.H.Erau afisate în for ; tablitele originale au fost arse ; continea reguli diverse privitoare la dreptul privat , penal , religios .