Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ROMANIA LA CONFERINTA PACII DE LA PARIS

istorie












ALTE DOCUMENTE

DISTORSIONAREA, NEGAREA sI MINIMALIZAREA HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA POSTBELICĂ
Sfantul Benedict (480-547) Patronul Europei
ARHITECTURA ROMEI ANTICE
Romania in context international, intre 1849-1876
IACOB AL II LEA SI REVOLUTIA DIN 1688
ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR STRAINI
MIHAI VITEAZUL (1593-1601)
Problemele Dunarii in contextual rivalitatii turco-austriece-ruse
Razboiul de Sapte Ani
DEZVOLTAREA SOCIETATII SI A RAPORTURILOR INTERNATIONALE IN EUROPA RASARITEANA SI DE SUD-EST IN SECOLELE X -XIII

ROMÂNIA LA CONFERINŢA PĂCII DE LA PARIS

Astfel erau deceptiunile create chiar de armistitiu, când la Paris înaintea Conferintei am constatat din ziua întâi ca statele mari, ca puterile cele patru întelegeau sa ne trateze, pe statele cele mici, la discutii, nu ca pe niste tovarasi cu drepturi egale, cum fuseseram egali la lupta. Din ziua întâi se constatau asa diferentele încât nu mai corespundeau cu notiunea pe care o aveam noi de noua viata internationala ce trebuie sa fie între state.

Nu insist asupra chestiunilor de detaliu, ca cele în care ne-am pomenit ca României i se contesta dreptul de a avea nu numai un numar de plenipotentiari egal cu ai Puterilor Mari, dar României i se contesta chiar dreptul de a avea un numar de plenipotentiari egal cu acei ai Belgiei, ai Braziliei sau Serbiei, asa ca noi nu puteam sa avem decât doi plenipotentiari, pe când celelalte puteri puteau avea trei. [...]

Ca sa se sistematizeze acest procedeu de lucru si acest sistem nou, dar prea mult învechit, al vietii internationale, s-au inventat definitiuni speciale pentru state ca acele pe care le reprezentam.

Rând pe rând, ele au fost numite "state cu interese particulare" si apoi "state cu interese limit 525e49f ate". Am protestat în toate demersurile mele în contra acestor definitiuni. Am cautat sa conving pe cei mari ca statele nu sunt unele cu interese generale si altele cu interese limitate, dar ca fiecare stat, acolo unde are interes, îl are tot atât de viu si e tot atât în drept sa-l apere, ca oricare putere mare, si ca nu este nimeni în drept sa limiteze unde interesele mele încep si unde se sfârsesc, decât eu însumi.

Conceptiunea si definitiunea erau atât de primejdioase, încât ele nu puteau sa nu duca la acea consecinta, la care s-a si ajuns, când de la state cu interese limitate am ajuns sa fim tratati ca în tratatul minoritatilor, ca state cu independenta limitata. [...]

O voce: Maresalul Foch.[1]

Atunci, d-lor, am protestat. Am protestat în numele, unor principii care, fatis, greu se puteau combate în mijlocul Conferintei de Pace. [...]

D-lor, astfel se tratau statele mici înaintea Conferintei acelor aliati, care dusesera razboiul desigur pentru revendicarile legitime ale lor, dar care, de asemenea, îl dusesera pentru principii generale si generoase, care legasera cu dânsii unanima opiniune a lumii civilizate.

Dezbaterile Adunarii Deputatilor, nr. 15, din 1 ianuarie 1919, pp. 167-169

[1] pe toti juristii pentru care pacea din 24 aprilie/7 mai 1918 cu Germania despuiase România de calitatea sa de aliat. Pâna acum mi-am pierdut timpul pentru a le arata ca aceasta pace nu-i este imputabila nici din punct de vedere moral, nici din punct de vedere politic, marii aliati neapro-bând-o, nici din punct de vedere juridic, regele nesanctionând-o si remobilizând de la primul contact cu armatele de la Salonic. În concluzie, în numele dreptatii, se comite o mare nedreptate vrând sa se pedepseasca România pentru nefericirile sale de care sunt responsabili aliatii nostrii, noi însine, pentru ca nu ne-am tinut angajamentele de la Salonic, apoi si în mod deosebit si Rusia.

Apud C. de Saint Aulaire, Confession d'un vieux diplomate, Paris, 1953, p. 484



  (Versailles, 28 iunie 1919)

"Monitorul oficial", din 9 aprilie 1920

si continutul Tratatului cu Austria din perspectiva româneasca

  "The New York Times", din 7 decembrie, 1919

(Saint-Germain, 10 septembrie 1919)

Partea III - Clauze politice europene

Sectiunea VIII - România

Art. 59. Austria renunta, în ceea ce o priveste, în favoarea României, la toate drepturile si titlurile asupra partii fostului ducat al Bucovinei cuprinsa dincoace de fruntariile României, astfel precum vor fi fixate ulterior de principalele puteri aliate si asociate.

Art. 60. România consimte la insertiunea într-un tratat cu principalele puteri aliate si asociate a unor dispozitiuni pe care aceste puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti în România interesele locuitorilor ce se deosebesc prin rasa, limba sau religiune de majoritatea populatiunii.




România consimte, de asemenea, la insertiunea într-un tratat cu principalele Puteri aliate si asociate, a unor dispozitiuni pe care aceste puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti libertatea tranzitului si a aplica un regim echitabil comertului celorlalte natiuni.

Art. 61. Proportia si natura sarcinilor financiare ale fostului Imperiu al Austriei pe care România va avea sa le ia pe seama pentru teritoriul pus sub suveranitatea ei vor fi stabilite conform cu art. 203, partea IX (Clauze financiare) a tratatului de fata.

Conventiuni ulterioare vor regula toate chestiunile care n-ar fi regulate prin tratatul de fata si care ar putea lua nastere din cesiunea zisului teritoriu.

  "Monitorul oficial", din 26 septembrie 1920

(Neuilly sur Seine, 27 noiembrie 1919)

Art. 27. Fruntariile Bulgariei vor fi fixate dupa cum urmeaza (a se vedea harta anexata): [.] Cu România:

Partea III - Clauze politice

Sectiunea V- Dispozitiuni generale

Art. 59. Bulgaria declara de pe acum ca recunoaste si accepta fruntariile Austriei, ale Greciei, ale Ungariei, ale Poloniei, ale României, ale Statului Sârbo-Croato-Sloven si ale Statului Ceho-Slovac, astfel cum aceste fruntarii vor fi fixate de catre principalele Puteri aliate si asociate. [.]

  (Trianon, 4 iunie 1920)

de acolo, spre nord-est si pâna la iesirea limitei administrative între comitatele Csanad si Arad la nord-nord-vest de Nemetpereg: o linie de demarcat pe teren, trecând între Nagylak si statiunea de cale ferata;

de acolo, spre est-nord-est si pâna la un punct de fixat pe teren între localitatile Battonya si Tornya;

aceasta limita adminstrativa trecând la nord de Nemetpereg si de Kispereg;

de acolo si pâna la cota 123 (aprox. 1 km 200 m la est de Magosliget), punct comun celor trei fruntarii ale Ungariei, României si Cehoslovaciei (teritoriul rutean);

o linie de determinat pe teren [...].

Partea III - Clauze politice europene



Sectiunea III - România

Art. 45. Ungaria renunta, în ceea ce o priveste, în favoarea României, la toate drepturile si titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27, partea II-a (Fruntariile Ungariei) si recunoscute prin prezentul tratat sau prin orice alte tratate, încheiate în scop de a regula afacerile actuale, ca facând parte din România.

Art. 46. O comisiune compusa din sapte membrii, din care cinci vor fi numiti de principalele Puteri aliate si asociate, unul de România si unul de Ungaria, se va constitui în cursul celor 15 zile de la punerea în vigoare a tratatului de fata pentru a fixa la fata locului traseul liniei de fruntarie descrisa la art. 27, Partea II (Fruntariile Ungariei).

Art. 47. România recunoaste si confirma fata de Ungaria angajamentul de a consimti la insertiunea într-un tratat cu principalele puteri aliate si asociate a unor dispozitiuni pe care aceste puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti în România interesele locuitorilor care se deosebesc prin rasa, limba sau religiune de majoritatea populatiunii, precum si pentru a ocroti libertatea tranzitului, de a aplica un regim echitabil comertului celorlalte natiuni.

Proportia si natura sarcinilor financiare ale Ungariei pe care România va avea sa le ia pe seama sa pentru teritoriul pus sub suveranitatea ei vor fi fixate conform cu art. 186, partea IX (Clauze financiare) a tratatului de fata.

Conventii ulterioare vor regula toate chestiunile care n-ar fi regulate prin tratatul de fata si care ar putea lua nastere din cesiunea zisului teritoriu. [.]

Art. 74. Ungaria declara de pe acum ca recunoaste si primeste fruntariile Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei, României, Statului Sârbo-Croato-Sloven si ale Statului Ceho-Slovac, astfel precum aceste fruntarii vor fi fixate de catre principalele puteri aliate si asociate.

  (28 octombrie 1920)

Art. 1. Înaltele Parti Contractante declara ca recunosc suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei, cuprins între frontiera actuala a României, Marea Neagra, cursul Nistrului de la gura sa pâna la punctul unde este taiat de vechiul hotar dintre Bucovina si Basarabia, si acest vechi hotar.

"Monitorul oficial", din 8 august 1922













Document Info


Accesari: 2411
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )