MANAGEMENTUL CARIEREI FUNCTIONARILOR PUBLICI - INSTITUTIA PUBLICA CONSILIUL JUDETEAN CONSTANTA, STUDIU DE CAZ

MANAGEMENTUL CARIEREI FUNCTIONARILOR PUBLICI - INSTITUTIA PUBLICA CONSILIUL JUDETEAN CONSTANTA, STUDIU DE CAZ

Scurta prezentare a    Consiliului Judetean Constanta

Consiliul Judetean Constanta (CJC) este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Acesta este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Consilul Judetean Constanta isi desfasoara activitatea pe baza Legii 215/2001, republicata in 2007, care a largit autonomia consiliilor judetene. In sedinta de constituire a acestei insittutii au fost alesi doi membri in calitate de vicepresedinti, unul in calitate de presedinte si inca unul care ocupa rolul de secretar general al judetului.

Presedintele, vicepresedintele si secretarul general al judetului, impreuna cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Judetean, constituie o structura functionala cu activitate permanenta desfasurata in scopul fundamentarii, derularii si indeplinirii competentelor legale ale Consiliului Judetean Constanta. In exercitarea atributiilor, compartimentele de specialitate colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale care functionaeaza in judetul Constanta, respectiv cu conducerile institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea Consiliului Judetean.

Personalul din aparatul propriu de specialitate este alcatuit din functionari publici, numiti in functii publice prin dispozitia Presedintelui Consilului Judetean, in conditiile legii, si din personal contractual care desfasoara in principal activitati administrative si de secretariat. Functiile publice sunt de executie si conducere si se stabilesc prin hotarare a Consililui Judetean Constanta, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Atributii

Consiliul Judetean, ca autoritate deliberativa a administratiei publice locale constituita la nivel judetean, indeplineste urmatoarele atributii principale :

• alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;

• aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si functionare a

consiliului judetean, numarul de personal 525c25f in limitele normelor legale, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de interes judetean;

Constituirea Consiliului judetean

Atributiile Consiliului judetean

Functionarea Consiliului judetean cu urmatoarele parti:

A. Reglementari generale:

Desfasurarea sedintelor;

Procedura initierii proiectelor de hotarare;

Procedura de vot.

B. Exercitarea mandatului de consilier:

Norme privind exercitarea mandatului de consilier;

Absente si demisia;

Sanctiuni;

intrebari si Interpelari, Informarea consilierilor, Petitii.

C. Functionarea Directiilor pe domenii de specialitate, dupa cum urmeaza:

Aparatul propriu de specialitate al Consiliului Judetean Constanta este organizat, potrivit legii, prin hotarare a Consilului Judetean, in 7 directii si doua compartimente, astfel:

A. Directia Integrare Europeana si Coordonare;

B. Directia Control;

C. Directia pentru Cultura, Invatamant, Sport, Sanatate;

D. Directia Comert, Turism, Servicii Publice;

E. Directia Buget-Finante;

F. Directia Administratie Publica si Juridica;

G. Directia Urbanism, Amenajarea Teritoriului;

H. Compartiment Audit;

I.    Compartiment Arhitect sef al Judetului.

A. Directia Integrare Europeana si Coordonare.

Directia Integrare Europeana si Coordonare indeplineste atributii de coordonare a activitatilor directiilor din Consiliul Judetean precum si in domeniul pregatirii si participarii Consiliului Judetean la programele de dezvolatare economico-sociala a judetului in contextul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, a parteneriatelor cu alte autoritati publice din tara si din strainatate, cu operatori economici si institutii financiare si valorificare optima a resurselor locale, urmarindu-se cresterea gradului de civilizatie in localitatile judetului.

Directia este condusa de un director executiv-coordonator si un director executiv adjunct si are in componenta 3 servicii:

1. Serviciul dezvoltare regionala, managementul proiectelor, strategii si parteneriate.

Serviciul informatica.

3. Serviciul agricultura, Industrie si dezvoltare rurala

B. Directia Control

Directia Control este structura organizatorica a Consiliului Judetean condusa de un director executiv, avand urmatoarele atributii:

monitorizeaza autoritatile publice locale, municipale, orasenesti sau comunale, in ceea ce priveste respectarea legalitatii emiterii actelor administrative in domeniile in care Legea 50/1991, republicata cu modificarile ulterioare, prevede controlul din partea Consiliului Judetean;

organizeaza intalniri cu reprezentantii Primariilor din judetul Constanta in vederea dezbaterii actelor normative ce privesc autonomia locala, descentralizarea serviciilor publice;

urmareste respectarea hotararilor adoptate de Consiliul Judetean.

C. Directia pentru Cultura, Invatamant, Sport, Sanatate

Aceasta directie este condusa de un director executiv, fiind compusa din doua servicii:

1. Compartimentul coordonarea institutiilor de cultura, invatamant
2. Serviciul promovare, sport, tineret, sanatate

participa la proiectele si manifestarile culturale din judet si din tara, initiate de Consiliul Judetean si institutiile sale de cultura, implicandu-se in realizarea lor;

colaboreaza cu Inspectoratul Scolar Judetean in vederea crearii mediului specific necesar desfasurarii procesului de invatamant din judetul Constanta.

D. Directia Comert, Turism, Servicii Publice

Directia Comert, Turism, Servicii Publice reprezinta parte componenta a aparatului propriu de specialitate al Consiliului Judetean, fiind condusa de un director executiv. Directia are in componenta:

1. Serviciul turism, Agroturism;
2. Compartiment Comert, Servicii Publice si Agrement

Dreptul la cariera al functionarilor publici presupune, in primul rand, dreptul la stabilitatea in functie. Acestui drept i se asociaza principiul continuitatii in exercitarea unei functii publice, avand in vedere faptul ca satisfacerea interesului public general este o necesitate permanenta in orice sistem administrativ, iar resursele umane din institutiile publice sunt direct raspunzatoare de realizarea acestuia.

Perioada de evaluare este cuprinsa intre datele de 1 decembrie si 31 decembrie ale anului pentru care se evalueaza performantele profesionale individuale ale functionarilor publici.

PREZENTAREA METODEI DE ANALIZA PENTRU TEMA "MANAGEMENTUL CARIEREI IN CADRUL CONSILIULUI JUDETULUI CONSTANTA" PE UN ESANTION DE 20 FUNCTIONARI PUBLICI:

La data de 30 martie 2008, in cadrul Consiliului Judetului Constanta existau 118 functionari publici. Dintre acestia, ponderea femeilor este sensibil mai mare, raportul dintre femei si barbati tinzand sa se echilibreze.

Obiectivele care le-am avut in vedere la realizarea acestei analize a carierei functionarilor publici au fost:

• Determinarea masurii in care functionarii publici cunosc legislatia in vigoare;
• Identificarea problemelor de functionalitate a managementului carierei in cadrul Consiliului Judetean Constanta;
• Identificarea avantajelor si dezavantajelor resimtite de functionarii publici;
• Determinarea masurii in care se aplica legislatia in vigoare privind cariera functionarilor publici ;
• Identificarea metodologiei prin care subiectii au devenit functionari publici si a posibilitatilor de promovare.

Aceasta cercetare este o analiza aplicativa care are in vedere evaluarea carierei functionarilor publici.

Chestionarul s-a realizat pe baza obiectivelor cercetarii si contine 12 intrebari. Intrebarile sunt inchise, deoarece acestea il pun pe subiect in situatia de a indica unul sau mai multe din raspunsurile posibile propuse, raspunsurile sunt mai usor de dat, iar prelucrarea si interpretarea datelor obtinute se simplifica. Chestionarul contine atat intrebari cu alegere unica cat si intrebari cu alegere multipla .

Pentru formularea intrebarilor s-au ales cuvinte simple, usor de inteles, evitandu-se intrebarile care sa sugereze sau sa implice anumite raspunsuri. Formularea intrebarilor s-a facut intr-o maniera directa pentru a usura raspunsurile subiectilor si pentru a evita anumite interpretari gresite.

Chestionarul are o anumita dinamica, o anumita ordine de dispunere a intrebarilor.

Chestionarul incepe cu intrebari simple, intrebari generale, urmeaza apoi intrebarile care ating direct problematica cercetarii si care intercaleaza intrebarile mai dificile care cer un timp mai mare de gandire cu intrebari mai usoare.

CHESTIONAR

Sunteti functionar public de conducere sau de executie?

• Functionar public de conducere
• Functionar public de executie

2. In ce perioada ati fost numit functionar public?

3. In ce conditii ati fost numit functionar public?

• Prin concurs
• Prin referat
• Nu stiu/ nu raspund

4. Care sunt avantajele pe care le resimtiti in a fi functionar public?

• Avantaje salariale
• Siguranta locului de munca
• Prioritate in formarea continua
• Nu stiu/ nu raspund

5. Care sunt dezavantajele pe care le resimtiti in a fi functionar public?

• Imposibilitatea de a avea o afacere in nume propriu
• Imposibilitatea de implicare pe linie politica
• Responsabilitati mari
• Nu stiu/ nu raspund

6. Cat de des sunteti evaluati?

• Lunar
• Anual
• Nu sunt evaluat
• Nu stiu/ nu raspund

7. Cine va face evaluarea periodica?

• Seful direct
• Dumneavoastra
• Un coleg de birou
• Nu stiu/ nu raspund

8. In ce consta evaluarea periodica?

o       Un interviu cu un superior

o       Completarea de catre un superior a unui raport cu privire la performantele individuale

o       Si interviu si chestionar

o       Nu stiu/ nu raspund

9. Care sunt criteriile dupa care are loc promovarea?

• Promovarea se face prin concurs
• Promovarea se face prin numire
• Promovarea se face prin concurs referat
• Nu stiu/ nu raspund

10. In ce masura considerati ca puteti promova in viitorul apropiat?

• Voi promova cu prima ocazie cand sunt locuri superioare vacante
• Nu voi putea promova decat prin relatii
• Nu ma intereseaza promovarea
• Nu stiu/ nu raspund

11. Cum va percepeti propria cariera?

• Satisfacatoare
• Nesatisfacatoare
• Nu consider ca am o cariera
• Nu stiu/ nu raspund.

12. Care este varsta dumneavoastra?

• Intre 20-30 ani
• Intre 30-40 ani
• Intre 40-50 ani
• Peste 50 ani

In urma centralizarii raspunsurilor la acest chestionar, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Sunteti functionar public de conducere sau de executie?

Perioada

Numar functionari

Procentual

Dintre cei chestionati, 15% au fost numiti functionari publici in anii 1999-2000, 15% in anul 2001-2002, 25% in 2003-2004, si cei mai multi de 45% dintre acestia au fost numiti functionari publici in 2005.

Metoda

Prin concurs

Prin referat

Nu stiu/nu raspund

Numar functionari

Procentual

La aceasta intrebare, 70% dintre acestia au raspuns ca au fost numiti functionari publici prin concurs, apoi 25% prin referat, si restul de 5% nu au stiut sa raspunda sau nu au raspuns.

4. Care sunt avantajele pe care le resimtiti in a fi functionar public?

Care sunt dezavantajele pe care le resimtiti in a fi functionar public?

Procentajul care a fost obtinut in urma enumerarilor dezavantajelor sunt urmatoarele: 45% au facut referire la imposibilitatea de a avea o afacere in nume propriu, 20% la imposibilitatea de implicare pe linia politica, 30% au raspuns ca exista responsabilitati mari si restul de 5% nu au raspuns.

6. Cat de des sunteti evaluati?

Dintre cei chestionati, 35% sunt evaluati anual, 25% lunar, 20% nu sunt evaluati, iar restul de 20% nu au stiut sau nu au raspuns.

11. Cum va percepeti propria cariera?

Perceptia despre cariera este urmatoarea: 55% considera ca este satisfacatoare, 25% ca este neasatisfacatoare, 15% nu au raspuns, iar 5% nu considera ca au o cariera.

Astfel, am constatat ca varsta medie a functionarilor publici din cadrul Consiliului Judetean Constanta este de aproximativ 30-40 ani. Acest lucru este explicabil si prin faptul ca aceste persoane au fost numite functionari publici cu ani in urma (deci au vechime in cadrul CJC), acum schema fiind inchisa. In anul 1999, cativa angajati ai Consiliului au sustinut concursul pentru castigarea statutului de functionar public, iar in anul 2005 au fost angajati cei mai multi dintre acestia.

Cum era de asteptat, marea majoritate a functionarilor publici ocupa functii de executie. Desi in general se considera ca salariile sunt mici in sistemul bugetar, in urma acestui sondaj am constatat ca functionarii publici sunt multumiti de statutul lor, observandu-se ca anumite avantaje amintite se afla la egalitate, acestea fiind: siguranta locului de munca (atunci cand un functionar public a ocupat o anume pozitie in sistem, de cele mai multe ori prin concurs, are dreptul sa ramana pe toata durata vietii active in sistemul administrativ); chiar si drepturile salariale, sporurile, premierile; prioritate in cursurile de perfectionare. Exista si anumite dezavantaje pe care acestia le resimt in a fi functionari publici, si anume imposibilitatea de a face o afacere in nume propriu, imposibilitatea de implicare pe linia politica si responsabilitatile care sunt destul de mari.

In ceea ce priveste evaluarea periodica a functionarilor publici, procentul celor care stiu ca evaluarea se face anual e foarte apropiat de cel al functionarilor care nu isi mai amintesc cand au fost evaluati ultima data sau de cei care nu sunt evaluati deloc. In ceea ce priveste continutul evaluarii, functionarii publici din cadrul Consiliului Judetean Constanta par sa stie in mare in ce consta aceasta. Tind sa concluzionez ca desi exista formulare de evaluare diferentiate pe categorii de functionari publici, precum si reglementari legale privind evaluarea, acestea fie nu sunt folosite/respectate, fie evaluarea se face fara ca functionarul evaluat sa ia la cunostinta de acest lucru, apelandu-se cel mai mult la metoda de evaluare care consta intr-un interviu cu un superior.

Despre promovare, majoritatea stiu ca aceasta se face prin concurs daca exista posturi superioare vacante. Asadar, un procent destul de mare dintre respondenti afirma ca promovarea se realizeaza prin concurs, aceasta avand loc cu prima ocazie cand vor exista locuri superioare vacante.

In general, se poate afirma ca functionarii publici chestionati sunt multumiti de propria profesie, foarte putini dintre acestia neconsiderand ca au o cariera.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Schimbarile din viata social-politica si economica impun o noua viziune asupra sistemului administratiei publice, in general, si asupra gestiunii acestuia, in particular, deoarece cea mai dificila problema, in contextul acestor schimbari este schimbarea lui interna. Pentru ca administratia publica sa tina pasul acestor schimbari, ea are nevoie de resurse umane competente, profesioniste, bine informate si devotate functiei publice.

Prin urmare, resursele umane intr-o organizatie publica moderna reprezinta mai mult decat o simpla componenta a procesului de decizie administrativa. Resursele umane sunt considerate si abordate de catre noul management public drept "capital", drept una din cele mai importante investitii. Capitalul uman reprezinta, in felul acesta, o resursa strategica pentru administratia publica, produsul careia este decizia administrativa. Gradul de competitivitate a autoritatilor administratiei publice intr-un context managerial modern este determinat anume de competenta si profesionalismul resurselor umane. Astfel resursele umane din administratia publica necesita o "grija" permanenta din partea managementului, o atitudine pietoasa, investitii substantiale si permanente. Conform datelor Bancii Mondiale, 64% din bogatia nationala a oricarei tari o constituie factorul uman, 20% - factorul natural si 16% - factorul fizic.

Resursele umane fiind singura resursa din cadrul organizatiilor publice care are capacitatea sa-si mareasca valoarea sa odata cu trecerea timpului, aceasta se va degrada inevitabil, in cazul in care organizatiile nu vor investi in dezvoltarea lor. In aceasta ordine de idei, se impune o gestiune foarte atenta si judicioasa a resurselor umane, daca administratia publica tinde spre un management performant si calitate totala.

In ceea ce priveste strict cazul Consiliul Judetean Constanta, principala masura necesara in acest moment ar fi consolidarea si perfectionarea echipei departamentului de resurse umane. In acest moment activitatea departamentului se limiteaza la interpretarea si aplicarea trunchiata a legislatiei in vigoare.

La nivel general de administratie publica, modificarile privind managementul resurselor umane si managementul carierei, in principal, nu se pot face decat pe plan legislativ. In primul rand este vorba de ambiguitatea unora dintre legi si de faptul ca acestea lasa loc la interpretari subiective.

Asadar, prin subiectele analizate in aceasta lucrare,am ajuns la concluzia ca dezvoltarea carierei functionarilor publici, pregatirea, perfectionarea continua si motivarea acestora pentru a se implica efectiv in procesele administrative deosebit de complexe si cu mare impact la public, ar trebui sa constituie obiective prioritare ale oricarei institutii publice, indiferent de nivelul la care functioneaza. In consecinta, consider ca mi-am indeplinit obiectivul enuntat la inceputul lucrarii si anume, acela de a realiza o analiza asupra conceptului de management al resurselor umane din cadrul administratiei publice.

In concluzie, managementul carierei este in egala masura responsabilitatea fiecarui individ, dar si a autoritatilor administrative. Acestea vor trebui sa insiste pe perfectionarea functionarilor publici, vor trebui sa stabileasca nevoile de formare ale acestora. Promovarea eficienta a carierei este o conditie fundamentala a succesului reformei in administratia publica.

Putem afirma cu toata certitudinea, ca nu pot fi performante autoritatile administratiei publice, in particular, si sistemul administratiei publice, in general, daca nu va fi aplicat un management al resurselor umane eficient.