MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTII

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"

FACULTATEA: MANAGEMENT

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT

DISCIPLINA: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCŢII

COORDONATOR DISCIPLINĂ: Conf. univ. dr. DANIELA HÂNCU

SINTEZA CURSULUI

Anul III, semestrul I

Cuprins:

Tema nr. 1. Obiectul managementului proiectelor de constructii

Definirea managementului proiectelor de constructii

Proiectele de constructii - caracteristici

Proceduri manageriale pentru managementul constructiilor

Etape ale managementului proiectelor de constructii

Tema nr. 2. Structuri organizatorice in managementul proiectelor de constructii

Structuri organizatorice pentru managementul proiectelor de constructii

Documente proiectate in activitat 343e422d ea de initiere a proiectelor

Tema nr. 3. Organizarea licitatiilor pentru proiectele de constructii

Licitatii desfasurate in managementul proiectelor de constructii

Selectia strategica a proiectelor

Planificarea ofertarii in managementul proiectelor de constructii

Tema nr. 4. Calculul valorii ofertelor

Prezentarea si urmarirea ofertei in managementul proiectelor de constructii

Estimarea valorii ofertelor - volumul lucrarilor

Estimarea valorii ofertelor - consumul de resurse

Estimarea valorii ofertelor - preturi de procurare

Estimarea valorii ofertelor - marimea profitului

Estimarea costului pentru ofertare

Tema nr. 5. Organizarea executiei proiectelor de constructii

16. Organizarea si dimensionarea diferitelor categorii de lucrari

17. Principii de proiectare a unui lant ritmic

18. Eficienta organizarii proceselor de productie prin metoda în lant

19. Metode de organizare a proceselor de productie in constructii

20. Procesul de productie in constructii

21. Elemente componente ale procesului de productie in constructii

22. Clasificarea proceselor de productie in constructii

23. Parametrii de organizare a procesului de productie in constructii

24. Managementul subcontractantilor

Tema nr. 6. Metode de programare a activitatii de constructii

25. Studiul termenelor pentru activitatile proiectului

26. Metode de planificare operationala a proiectelor de constructii

27. Metoda PERT folosita în programarea proiectelor de constructii

Tema nr. 7. Managementul resurselor în activitatea de constructii

28. Programarea resurselor in managementul proiectelor de constructii

Determinarea necesarului de resurse

Alocarea si nivelarea folosirii resurselor

Calculul termenelor minime de executie pentru activitati

Calculul termenelor maxime de executie pentru activitati

Calculul rezervelor de timp pentru activitati

34. Construirea drumului critic

Identificarea activitatilor critice si a drumului critic

Tema nr. 8. Managementul costurilor în activitatea de constructii

36. Managementul costurilor

Reguli în analiza de ADC / timp-cost

38. Metoda PERT-cost pentru analiza costului proiectelor de constructii

Tema nr. 9. Managementul calitatii constructiilor

Managementul calitatii si proiectele de constructii

40. Procese intedependente în managementul calitatii

41. Diferente dintre conceptia managementului calitatii si noua conceptie a calitatii totale din punctul de vedere al beneficiarului

42. Activitatea comisiei de receptie a calitatii lucrarilor de constructii

43. Elementele componente de baza ale sistemului calitatii în constructii

Tema nr. 10. Managementul riscului în constructii

44. Managementul riscului pentru proiectele de constructii

45. Riscul specific mediului ecologic

46. Impactul constructiilor asupra mediului

47. Asigurarea dezvoltarii durabile a proiectelor de constructii

Tema nr. 11 Finalizarea proiectelor de constructii

48. Finalizarea formala a proiectelor de constructii

49. Responsabilitatea executantului în timpul exploatarii obiectului de constructii

50. Tendinte contemporane in managementul constructiilor

Tema nr. 1. Obiectul managementului proiectelor de constructii

1. Definirea managementului proiectelor de constructii

Managementul prin proiecte este preferat fata de managementul traditional deoarece in noua conceptie, ansamblul este coordonat tocmai prin proiect, care leaga strâns toti partenerii de afacere care participa la realizarea noului obiectiv investitional.

Managementul proiectelor de constructii a fost initial un proces în mare parte intuitiv, ajutat uneori de graficele de tip GANTT, care au reprezentat la început un progres, dar ulterior s-au dovedit a fi insuficiente. Au aparut noi principii si metode de management al costului, timpului si resurselor proiectelor care trateaza procesul de constructii ca un sistem unitar.

Managementul proiectelor de constructii reprezinta, prin urmare, managementul resurselor necesare realizarii constructiilor (materiale, financiare si umane).

2. Proiectele de constructii - caracteristici

În cadrul managementului proiectelor de constructii obiectul condus este proiectul de constructii. Proiectul este o întreprindere cu durata de actiune limitata, având drept scop realizarea, reabilitarea sau demolarea unui obiectiv de constructii prin executarea unor lucrari variabile si nestandardizate într-un anumit termen, pe baza unui anumit buget, respectând specificatiile de calitate cerute.

Proiectele de constructii sunt incompatibile cu factorii aleatori. Acestea nu sunt adaptabile la transformarile impuse de stakeholderi pe baza de negocieri îndelungate si nu se refera la bunuri mobile.

Managementul proiectelor de constructii se bazeaza pe modelarea matematica si inteligenta artificiala daca problema nu este de mare complexitate. In cazul problemelor de mare complexitate apeleaza la cunostintele acumulate de omenire in mai multe milenii, sub forma unor proceduri manageriale si, în general, foloseste euristica.

3. Proceduri manageriale pentru managementul constructiilor

Procedurile manageriale pentru managementul constructiilor includ:

v      initierea constructiei, incluzând elaborarea proiectului de constructii

v      utilizarea unor sisteme de monitorizare prin care se masoara la intervale egale costurile efective si cantitatile de lucrari realizate

v      utilizarea unui sistem de raportare cu care se obtin informatii privind evolutia lucrarilor fata de un program initial pentru a se sesiza abaterile intervenite si a se adopta deciziile de corectie

v      deciziile se adopta pe baza de modelare matematica pentru problemele de complexitate redusa sau pe baza de euristica în cazul unei complexitati mari.

4. Etape ale managementului proiectelor de constructii

Principalele etape ale ciclului de viata al unui proiect de constructii sunt: definirea proiectului, proiectarea, contractarea, aprovizionarea si executia proiectului, exploatarea, întretinerea si reparatiile, postutilizarea.

Definirea proiectului consta în identificarea obiectivului de constructii care urmeaza a se realiza.

Proiectarea consta în elaborarea unor studii si desene de detaliu.

Contractarea consta în stabilirea unor relatii legale între beneficiar si constructor.

Prin aprovizionarea si executia proiectului se asigura resursele necesare si se realizeaza lucrarile de constructii.

Exploatarea si întretinerea asigura un plan de actiune pentru exploatarea corecta a constructiilor, pentru a nu se periclita siguranta acestora, precum si reparatiile periodice necesare

Postutilizarea presupune dezafectarea, respectiv demolarea constructiilor pentru recuperarea unor materiale. In cazul când materialele nu sunt recuperabile se adopta masuri de depozitare a acestora în amplasamente speciale, în deplina armonie cu mediul.

Tema nr. 2. Structuri organizatorice in managementul proiectelor de constructii

5. Structuri organizatorice pentru managementul proiectelor de constructii

Integrarea proiectului de constructii in structura organizatorica a firmei se poate realiza sub diferite forme: organizarea functionala, organizarea pe proiecte, organizarea matriceala.

Organizarea functionala: presupune integrarea proiectului în organizarea functionala a firmei de constructii. Proiectul este subordonat compartimentului functional. Cel mai frecvent proiectul este subordonat directorului tehnic.

Organizarea pe proiecte consta în organizarea activitatii pe proiecte, care sunt separate de activitatea firmei de constructii, cu propriul management, personal tehnic si administrativ. Aceasta organizare este legata de firma de constructii numai prin rapoarte periodice pe care managerul de proiect le prezinta conducerii firmei.

Organizarea matriceala; este o combinatie a organizarii functionale si a celei pe proiecte, îmbinând avantajele lor. Poate avea o varietate de forme în functie de predominanta unui anumit tip de organizare.

6. Documente proiectate in activitat 343e422d ea de initiere a proiectelor

Principalele documente proiectate in activitat 343e422d ea de initiere a proiectelor sunt: studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate si proiectul tehnic.

Studiul de prefezabilitate urmareste realizarea unor preinvestitii astfel ca sa se poata efectua o analiza a rezultatelor obtinute, în vederea adoptarii deciziei finale de investitii.

Studiul de fezabilitate consta în proiectarea obiectivului de investitii pe criterii tehnice, economice, financiare etc. în vederea exploatarii în conditii optime.

Proiectul tehnic cuprinde elemente referitoare la suprafata terenului ce urmeaza a fi ocupat de obiectivul propus, caracteristicile geografice ale terenului, caracteristicile principale ale constructiilor (arie desfasurata, numar de niveluri etc.), principalele utilaje functionale (cazane cu abur sau apa fierbinte, hidrofoare, ascensoare, scari rulante, poduri rulante etc.), utilitati necesare etc.

Tema nr. 3. Organizarea licitatiilor pentru proiectele de constructii

Licitatii desfasurate in managementul proiectelor de constructii

Formele de licitatie posibile sunt: licitatia publica deschisa, fara preselectie; licitatia publica deschisa, cu preselectie; licitatia publica restrânsa si cu titlu de exceptie achizitia dintr-o singura sursa (incredintarea directa)

Licitatia publica deschisa, fara preselectie:

Licitatia publica deschisa, cu preselectie:

Licitatia publica restransa:

Achizitia dintr-o singura sursa (incredintarea directa) cu titlu de exceptie. Licitatia trebuie sa asigure selectarea celei mai bune oferte din punct de vedere tehnic, economic, social, financiar, ecologic etc.

Selectia strategica a proiectelor

Procesul de elaborare a ofertei consta in urmatoarele faze distincte: planificarea ofertarii, decizia finala de participare, redactarea ofertei tehnice, calculatia de pret, prezentarea si urmarirea ofertei, adjudecarea si încheierea contractului.

Planificarea ofertarii consta în analiza pozitiei firmei, decizia preliminara de participare la licitatie, stabilirea echipei de elaborare a ofertei, planificarea ofertei si elaborarea liniilor directoare preliminare a ofertei.

Decizia finala de participare consta în: primirea cererii de oferta sau achizitionarea caietului de sarcini, citirea cererii de oferta (caietului de sarcini), decizia finala de participare la licitatie, elaborarea directivelor finale de participare la licitatie, pregatirea agendei de lucru si sedinta de lucru a echipei care realizeaza oferta.

Redactarea ofertei tehnice prevede: conditiile tehnice solicitate prin caietul de sarcini, timpul de implementare a proiectului, gradul de implicare a beneficiarului, capacitatea financiara a firmei pentru sustinerea proiectului, garantiile solicitate (garantii de furnitura/de participare/de buna executie), alocarea si disponibilitatea resursei umane, disponibilitatea echipamentelor specifice operatiilor cerute de implementarea proiectului, experienta în realizarea proiectelor similare, pozitia ofertantului fata de ceilalti furnizori si mediul concurential.

Calculatia de pret se realizeaza prin tehnica "bottom-up".

Prezentarea si urmarirea ofertei cuprinde: predarea ofertei, sustinerea ofertei (precalificare, redactarea ofertei tehnice in varianta finala, avizarea ofertei tehnice, redactarea si predarea ofertei comerciale), adjudecarea proiectului.

Adjudecarea si încheierea contractului.

9. Planificarea ofertarii in managementul proiectelor de constructii

Principalele elemente de planificare ale elaborarii ofertei sunt: perfectarea de acorduri cu tertii, evaluarea resurselor umane si materiale mobilizabile, verificarea planificarii ofertarii.

Perfectarea de acorduri cu tertii consta în, fie acorduri de asociere (cei doi parteneri împart proportional costurile, riscurile si profitul), fie în acorduri de distributie (furnizorul de produse sau servicii foloseste cealalta parte contractanta drept canal de distributie pentru produsele sale).

Evaluarea resurselor umane si materiale mobilizabile consta în determinarea limitarilor interne care pot compromite sau periclita proiectul.

Verificarea planificarii ofertarii se efectueaza prin procedurile specifice TQM (Total Quality Management) în scopul corectarii unor neconformitati sau evitarii unor pierderi financiare (cel putin o data pe an).

Tema nr. 4. Calculul valorii ofertelor

10. Prezentarea si urmarirea ofertei in managementul proiectelor de constructii

Prezentarea ofertei se realizeaza în conformitate cu "Caietul de sarcini". Caietul de sarcini este unul din documentele de baza ale conceperii ofertei si contine mai multe sectiuni.

Sectiunea din "Caietul de sarcini" "Instructiuni pentru ofertanti" reglementeaza modul de prezentare si sustinerea ofertei. Aceasta faza este extrem de importanta deoarece reglementeaza criteriile tehnice si comerciale stabilite prin caietul de sarcini, folosind de cele mai multe ori si un factor subiectiv de natura artistica rezultat din grafica ofertei, claritatea si calitatea prezentarii. Un rol important revine imaginii ofertantilor din experienta anterioara a membrilor comisiei.

Estimarea valorii ofertelor - volumul lucrarilor

Calculul volumului de executat pentru un articol de lucrari se întocmeste pe baza antemasuratorii lucrarii. Aceasta operatie consta în: identificarea articolului de deviz pe baza simbolului conventional, denumirea în clar a articolului de deviz, calculul cantitatilor pe baza cotelor din desenele de executie, precizarea unitatii de masura a articolului din deviz.

Estimarea valorii ofertelor - consumul de resurse

Consumul de resurse pe unitatea de lucru se regaseste in normele orientative de consum de resurse si cuprinde: varianta de baza si corectiile pentru situatii speciale.

In cadrul variantei de baza se indica consumurile corespunzatoare unor situatii precise specificate riguros în enunt; pentru unele situatii diferite de cele avute în vedere la varianta de baza se stabilesc corectii.

La elaborarea normelor orientative de consum este necesar sa se precizeze ipoteza în care se vor executa lucrarile (nivel tehnicii actuale, conditii medii de organizare cu materiale noi, înaltimi medii, lumina artificiala sau naturala, temperatura mediului ambiant, frontul de lucru, gradul de mecanizare etc.).

Estimarea valorii ofertelor - preturi de procurare

Pentru calculul valorii ofertei se includ urmatoarele elemente: pretul producatorului (fara TVA) pentru materiale, salariile tarifare orare ale muncitorilor direct productivi, tarifele pe ora de functionare efectiva a utilajelor, tarifele de transfer, tariful pentru transportul utilajelor de la baza de utilaje la punctul de lucru, taxele aferente.

Pretul producatorului (fara TVA) pentru materialele de import include taxele si comisionul vamal. Tarifele pe ora de functionare efectiva a utilajelor se stabilesc prin însumarea cheltuielilor cu amortizarea si întretinerea utilajului cu combustibilul, cu salariile masinistilor (inclusiv CAS si fondul de somaj), cheltuielile indirecte si profitul aferent în cazul când utilajul este închiriat.

Estimarea valorii ofertelor - marimea profitului

Marimea profitului se determina prin relatia: Venituri - Cheltuieli.

Veniturile sunt determinate de pretul contractual pentru realizarea lucrarilor de constructii.

Cheltuielile sunt: directe si indirecte.

Cheltuielile directe se calculeaza ponderând volumul de lucrari (din antemasuratoare) cu preturile pe unitatea de masura a articolului de deviz din analiza de pret.

Cheltuielile indirecte se calculeaza pe baza cheltuielilor directe totale (pentru materiale, manopera, utilaj si transport) multiplicate cu coeficientul prevazut în norme legislative.

15. Estimarea costului pentru ofertare

Estimarea costului pentru ofertare constituie o etapa de mare importanta a managementului financiar, deoarece influenteaza decisiv câstigarea, respectiv pierderea licitatiei. Elementele componente ale costului pentru ofertare sunt: costurile materiale, costurile cu forta de munca si utilajele, consecintele financiare ale optiunilor manageriale si ale graficului de executie, cheltuielile generale (ale proiectului si de birou), adaosul constructorului si asigurarile. Adaosul constructorului este apreciat de la 5 la 20% din costul estimat al proiectului si include o serie de marje de risc.

Asigurarile în constructii au un rol tot mai mare în ultimii ani. O asigurare de contract este o întelegere prin care o companie de asigurari se obliga sa preia obligatiile constructorului în cazul în care nu si le respecta. Sunt doua tipuri de asigurari: asigurare de executie si asigurare de plata a cheltuielilor materiale si cu munca vie. Constructorul care câstiga licitatia trebuie sa procure de la o companie de asigurari aceste doua tipuri de asigurari.

Toate cheltuielile proiectului se centralizeaza, la început în centralizatorul de cheltuieli directe, iar în final în centralizatorul de cheltuieli totale. Dupa câstigarea licitatiei, antreprenorul general întocmeste bugetul proiectului.

Tema nr. 5. Organizarea executiei proiectelor de constructii

16. Organizarea si dimensionarea diferitelor categorii de lucrari

Diferitele categorii de lucrari în organizarea santierelor vizeaza: alimentarea cu apa, energie electrica, caldura, aer comprimat. Retelele de distributie pentru alimentarea cu utilitati a unui santier pot fi: inelare, radiale si mixte.

Retele inelare presupun alimentarea fiecarui obiect prin doua surse independente.

Retele radiale presupun o reducere importanta a lungimii retelei ca urmare a ipotezei ca o defectiune a retelei nu provoaca pagube sau pierderi importante.

Retele mixte îmbina avantajele si dezavantajele celor doua tipuri anterior prezentate.

17. Principii de proiectare a unui lant ritmic

In vederea proiectarii unui lant ritmic se aplica urmatoarele principii: continuitatea activitatii formatiilor de lucru, uniformizarea realizarii sarcinilor de productie si sincronizarea proceselor de lucru.

Continuitatea formatiilor se asigura prin eliberarea frontului de lucru pentru formatiile care au terminat lucrarile de la alt sector.

Uniformizarea realizarii sarcinilor de productie implica volume constante de lucrari în unitatea de timp.

Sincronizarea proceselor de lucru consta în ocuparea imediata a frontului de lucru nou-creat.

18. Eficienta organizarii proceselor de productie prin metoda în lant

Pentru aprecierea eficientei organizarii proceselor de productie dupa metoda organizarii in lant se folosesc mai multi indicatori.

Indicatorii de apreciere a eficientei organizarii proceselor de productie dupa metoda organizarii in lant sunt: indicele de stabilitate a lantului, indicele de uniformitate a folosirii resurselor, randamentul lantului.

Indicele de stabilitate a lantului se calculeaza ca raport dintre perioada de stabilitate a lantului si durata totala de executie.

Indicele de uniformitate a folosirii resurselor se determina ca raport între nivelul mediu zilnic al unei resurse si nivelul mediu maxim al acesteia într-una din zilele programului luata arbitrar.

Randamentul lantului se determina ca raport dintre numarul de obiecte în diverse stadii fizice sau capitole de lucrari la durata de executie exprimata în zile.

Metode de organizare a proceselor de productie in constructii

In constructii-montaj se folosesc mai multe metode de organizare a proceselor de productie: metoda de organizare succesiva, metoda de organizare in paralel, metoda de organizare combinata si metoda de organizare in lant.

Metoda de organizare succesiva consta în executarea succesiva a lucrarilor la mai multe obiecte de constructii O₁, O₂, ...O_n în functie de decizia managerului care dispune de resurse limitate.

Metoda de organizare in paralel consta în executia simultana a mai multor obiective în ipoteza ca termenul de predare a lucrarilor prevazut în contract este foarte scurt, dar exista resurse disponibile suficiente.

Metoda de organizare combinata presupune îmbinarea celor doua metode anterioare.

Prin metoda de organizare in lant se asigura o organizare in flux continuu si o buna folosire in timp a tuturor resurselor, obtinându-se o specializare atât a formatiilor de munca, cât si a utilajelor.

20. Procesul de productie in constructii

Procesul de productie in constructii se defineste ca ansamblul proceselor de munca si al proceselor naturale care se desfasoara succesiv sau in paralel in scopul realizarii unor transformari cantitative si calitative a materialelor de constructii si instalatii pentru prelucrarea, punerea in opera si/sau montarea acestora de catre personal specializat, cu ajutorul unor complexe de masini care se construiesc pe masura ce isi imbogatesc palmaresul realizarilor. Rezultatul final al procesului de munca este un obiect imobil necesar satisfacerii unor nevoi sociale. Orice proces de productie începe si se termina cu un proces de munca.

Elemente componente ale procesului de productie in constructii

Procesul de productie in constructii se descompune in diferite elemente ca: operatia, faza, trecerea, si miscarea.

Operatia este acea parte a procesului de munca omogena din punct de vedere tehnologic ce constituie obiectul unei norme de munca si care se executa într-un interval de timp prestabilit de catre un executant pe un anumit loc de munca cu o înzestrare precizata.

Faza este o subdiviziune a operatiei caracterizata prin folosirea aceleiasi unelte de lucru si a aceluiasi regim tehnologic în care obiectul muncii sufera o singura transformare tehnologica.

Trecerea reprezinta o parte a fazei care se repeta identic cu acelasi regim de munca pe acelasi loc de munca cu aceleasi unelte si dispozitive.

Miscarea reprezinta o parte a fazei în care muncitorul foloseste un anumit organ anatomic al sau.

Clasificarea proceselor de productie in constructii

Dupa criteriul gradului de mecanizare a lucrarilor, procesele de productie din constructii-montaj pot fi: procese manuale, procese manual-mecanice si procese mecanizate.

Procesele manuale se executa de catre muncitori cu ajutorul uneltelor de lucru.

Procesele manual-mecanice se executa de catre muncitor partial cu ajutorul uneltelor si/sau organelor sale anatomice si partial cu ajutorul masinilor.

Procesele mecanizate constau în supravegherea procesului de munca de catre muncitor, procesul de productie fiind executat integral de catre utilaj.

Parametrii de organizare a procesului de productie in constructii

Parametrii organizatorici ai procesului de productie in constructii sunt: volumul de lucrari, volumul de munca si formatia de munca.

Volumul de lucrari reprezinta totalitatea lucrarilor de constructii montaj pentru un proces dat preluat din antemasuratoare sau în listele de lucrari exprimat în unitati de masura naturale.

Volumul de munca reprezinta cantitatea de manopera exprimata pe baza normei de timp, exprimata în om-ore sau om-zile, necesara executarii unui volum de lucrari dat.

Formatia de munca este un parametru auxiliar care poate fi utilizat împreuna cu volumul de munca pentru determinarea parametrilor de desfasurare în timp a lucrarilor de constructii montaj. In functie de marime exista formatii minime de munca, echipe de munca (formate din mai multe formatii minime de munca), brigazi complexe (formate din mai multe echipe specializate si complexe) si brigazi specializate (formate din mai multe echipe cu aceeasi specializare).

Managementul subcontractantilor

Recurgerea la subcontractarea lucrarilor de constructii are ca efect tendinte contradictorii din punctul de vedere al antreprenorului deoarece, pe de o parte, creste gradul de control direct al antreprenorului general referitor la calitate, termene si costuri ale executarii proiectelor, iar, pe de alta parte, cresc cheltuielile cu regia noilor participanti (subantreprenorii). Din calculele efectuate de diferiti experti, a rezultat ca în final, subcontractarea lucrarilor de constructii prezinta urmatoarele avantaje economice hotarâtoare:

- premize pentru cresterea calitatii lucrarilor ca urmare a specializarii subantreprenorilor care dispun de forta de munca, utilaje si obiecte de organizare de santier specializate;

- cresterea volumului de lucrari contractate pentru care antreprenorul general nu dispune de capacitate suficienta;

- facilitati la câstigarea unor licitatii în teritoriu de catre mari antreprenori, cu implicarea unor firme mici de constructii locale care sunt specializate pe piata locala si pot asigura reduceri de costuri p[rin eliminarea transportului echipamentelor si personalului antreprenorului general;

- substituirea experientei slabe a antreprenorului general în anumite domenii cu competenta subantreprenorilor.

Toate aceste avantaje asigura minimizarea riscurilor asociate executarii proiectului în ipoteza folosirii antreprizelor specializate, atât din punctul de vedere al calitatii, al termenelor si al costurilor de executare a proiectelor.

Tema nr. 6. Metode de programare a activitatii de constructii

25. Studiul termenelor pentru activitatile proiectului

Graficul retea, elementul de baza al planificarii unui obiectiv sau proiect complex, se construieste prin parcurgerea urmatoarelor etape:

- se identifica activitatile componente, iar momentele încheierii acestora permit identificarea evenimentelor;

- se precizeaza ordinea de desfasurare a evenimentelor

- se construieste graful-retea al desfasurarii activitatilor si evenimentelor începând cu momentul initial (0 sau 1, care coincide cu originea grafului si terminând cu evenimentul final n);

- pentru scopul planificarii termenelor de realizare a diverselor evenimente, reteaua astfel reprezentata (la care se adauga informatiile referitoare la estimarea duratelor activitatilor) presupune utilizarea unor prelucrari numerice sau a tehnicii simularii. Pentru orice eveniment se determina termenele minim/maxim si cel de începere/de terminare, respectiv rezerva de timp.

Metode de planificare operationala a proiectelor de constructii

În mod traditional, modelarea economico-matematica folosita pentru planificarea si programarea desfasurarii diferitelor activitati dintr-un proiect de constructii se face cu ajutorul analizei de tip retea. Graficele de tip retea reprezinta proiectele de constructii prin retele constând în noduri si arce orientate.

Graficele de tip retea permit realizarea de optimizari prin metoda analizei drumului critic (ADC sau CPM - Critical Path Method) sau PERT (Program Evaluation and Review Technique), ambele metode facilitând modelarea matematica a desfasurarii activitatilor pentru realizarea de proiecte complexe. Pentru aceasta, monitorizarea realizarii obiectivelor complexe poate fi realizata cu calculatorul electronic, existând numeroase aplicatii software dedicate.

27. Metoda PERT folosita în programarea proiectelor de constructii

Metoda PERT (în versiunile PERT-timp sau PERT-cost) opereaza cu durate aleatoare ale activitatilor (construindu-se un model de natura stochastica). Pentru determinarea duratei de realizare a unui proiect complex de activitati, în cazul imposibilitatii de a aprecia printr-o marime determinista duratele activitatilor, se face apel la estimari (în varianta optimista, varianta pesimista si cea mai probabila durata de terminare). Aceasta situatie determina un caracter probabilistic duratei totale de realizare a proiectului.

Tema nr. 7. Managementul resurselor în activitatea de constructii

28. Programarea resurselor in managementul proiectelor de constructii

Pentru alocarea resurselor intr-un proiect de constructii se folosesc diferite metode analitice si euristice. Metodele analitice se bazeaza pe modelarea matematica, iar cele euristice se bazeaza pe reguli de tip "greedy" (sunt reguli care prescriu prioritatea de programare in functie de "câstigul" descris printr-un criteriu de performanta). In acest caz, criteriul poate fi o rezerva de timp a unei activitati; pentru activitatile cu rezerve minime se acorda prioritati maxime in programarea timpilor de incepere si în consecinta, în alocarea resurselor.

Modelarea economico-matematica folosita pentru planificarea si programarea desfasurarii diferitelor activitati dintr-un proiect de constructii se face cu ajutorul analizei drumului critic. Dupa ce a fost determinat necesarul de resurse se efectueaza alocarea si nivelarea acestora cu ajutorul unor sisteme informatice bazate pe reguli euristice.

Determinarea necesarului de resurse

Determinarea necesarului de resurse cu ajutorul echipamentelor de calcul electronic permite ca pentru fiecare proiect sa se întocmeasca o serie de documente care reprezinta extrasul de: materiale-furnituri, forta de munca, refunctionare utilaj, mijloace de transport auto.

Necesarul de materiale-furnituri se întocmeste pe baza consumurilor specifice de materialepe unitatea de volum, de lucrare si a volumului de lucrari din antemasuratori.

Forta de munca cuprinde urmatoarele informatii: codul si denumirea meseriei, consumul normat de manopera pe o unitate de volum a articolului de deviz, salariul tarifar orar negociat, volumul total de munca pe meserii, cheltuielile totale cu manopera directa.

Extrasul de ore functionare - utilaj cuprinde: codul, denumirea si tipul utilajului, capacitatea de productie a utilajului, tipul si marimea tarifului negociat, volumul de lucrari de executat, norma de consum de ore - functionare pe unitatea de masura a articolului de deviz, volumul total de ore de functionare, cheltuielile totale cu orele de functionare etc.

Extrasul de mijloace de transport auto cuprinde: codul, denumirea si tipul mijlocului de transport, capacitatea mijlocului de transport, cantitatea de material transportata, distanta la care se efectueaza transportul, tariful de transport negocia, cheltuielile totale pentru transportul materialelor etc.

Alocarea si nivelarea folosirii resurselor

Pentru nivelarea folosirii resurselor se pot folosi urmatoarele functii obiectiv: minimizarea vârfului, minimizarea sumei variatiilor, minimizarea sumei variatiilor pozitive, minimizarea sumei variatiilor absolute de la medie, minimizarea sumei variatiei maxime, minimizarea deviatiei si minimizarea sumei patratelor necesitatilor zilnice.

Pentru minimizarea vârfului se foloseste conditia min z_t unde z_t este intensitatea resursei.

Pentru minimizarea sumei variatiilor unde g_t sunt variatiile pozitive (cresterea nivelului de resursa în ziua t), iar g_h sunt variatiile negative în valoare absoluta (descresterea nivelului de resursa în ziua h).

Minimizarea sumei variatiilor absolute de la medie presupune unde g*_t reprezinta deviatia absoluta de la medie, iar g*_h este deviatia negativa în forma absoluta fata de medie.

Minimizarea sumei variatiei maxime presupune unde este variatia maxima.

Minimizarea deviatiei este unde este deviatia; minimizarea sumei patratelor necesitatilor zilnice este unde este necesarul zilnic de resursa; este durata de executie a lucrarii.

Calculul termenelor minime de executie pentru activitati

Termenul de executie reprezinta termenul final de predare al obiectului de constructii.

Termenul de terminare al obiectului de constructii reprezinta termenul de încheiere a tuturor activitatilor în vederea receptiei obiectului.

Termenul maxim de terminare a unei activitati "ij" reprezinta: termenul cel mai târziu la care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul maxim al evenimentului "j".

Calculul termenelor maxime de executie pentru activitati

Termenul de executie reprezinta termenul final de predare al obiectului de constructii.

Termenul de terminare al obiectului de constructii reprezinta termenul de încheiere a tuturor activitatilor în vederea receptiei obiectului.

Termenul maxim de terminare a unei activitati "ij" reprezinta: termenul cel mai târziu la care se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul maxim al evenimentului "j".

Calculul rezervelor de timp pentru activitati

Rezervele de timp pot fi: rezerva totala de timp R_tij, rezerva libera de timp Rl_tij, rezerva independenta de timp Ri_tij, rezerva intermediara de timp Rint_tij, rezerva interferenta de timp Rinterf_tij.

Rezerva totala de timp R_tij se calculeaza

Rezerva libera de timp Rl_tij este

Rezerva independenta de timp Ri_tij este

Rezerva intermediara de timp Rint_tij este

Rezerva interferenta de timp Rinterf_tij este în care este termenul cel mai târziu al evenimentului j, iar este termenul cel mai devreme al evenimentului i, d_ij fiind durata activitatii dintre evenimentele i si j.

34. Construirea drumului critic

Activitatile cu rezerva de timp nula sunt denumite activitati critice (sau alternativ, evenimentele cu rezerve de timp zero se afla pe drumul critic). Drumul critic într-un model de tip retea se defineste ca succesiunea de activitati critice, si întotdeauna face legatura completa între evenimentul initial si cel final. DC permite estimarea duratei minime de realizare a întregului proiect.

Calculul rezervei de timp presupune diferenta dintre termenul maxim de terminare si cel maxim de începere (adica timpul minim de începere plus durata activitatii curente) pentru o activitate si semnifica intervalul de timp în care poate fi amânata programarea unei activitati fara a "compromite" durata întregului proiect. Utilitatea acestei rezerve este data de faptul ca permite identificarea activitatilor critice, si, deci, a drumului critic.

35. Identificarea activitatilor critice si a drumului critic

Drumul critic este drumul cu durata cea mai mare, obtinuta ca suma a duratelor activitatilor cuprinse între evenimentul initial si cel final al obiectului de constructii, respectiv, suma activitatilor a caror rezerva totala este nula. Activitatile critice sunt acele activitati a caror rezerva totala este nula.

Pentru a identifica activitatile de pe drumul critic se cauta sa se formeze un drum complet intre modul initial si cel final al grafului cu proprietatea ca folosirea la nivelarea resurselor a unei resurse de timp a unei activitati care nu apartine drumului critic pericliteaza termenul final al proiectului. Drumul critic intr-un model de tip retea se identifica cu succesiunea de activitati critice.

Pentru identificarea drumului critic intr-un graf (in cadrul analizei de tip retea a unui proiect complex de constructii), se calculeaza pentru fiecare activitate rezerva de timp care semnifica intervalul de timp in care poate fi amânata programarea unei activitati fara a «compromite» durata întregului proiect.

Tema nr. 8. Managementul costurilor în activitatea de constructii

36. Managementul costurilor

Managementul costurilor cuprinde: contabilitatea costurilor, raportarea costurilor cu fortele de munca si cu utilajele, prognozele lunare de cost. Contabilitatea costurilor furnizeaza principalele informatii necesare în controlul si contabilitatea costurilor, care are ca obiectiv informarea eficace a managerului de proiect. In constructii, principiul de baza este acela ca evidenta veniturilor si a cheltuielilor se tine pe fiecare componenta a proiectului.

Este necesar ca rapoartele privind costurile cu forta de munca si utilajele sa fie realizate suficient de frecvent pentru a depista eventualele abateri. In cadrul prognozelor de cost, toate categoriile de cheltuieli este necesar sa fie însumate si raportate la intervale egale de timp, de regula la o luna de zile.

Reguli în analiza de ADC / timp-cost

Intr-un model de analiza a drumului critic, pentru a determina durata drumului critic având in vedere si consumul de resurse reflectat prin costurile (bugetul) proiectului se "urgenteaza" unele activitati si se alege cea mai convenabila combinatie cost-durata pentru întregul proiect;

Analiza de retea ADC/timp-cost se bazeaza de relatia cost-durata: pe masura urgentarii unor activitati (implicit devansarea termenului final al întregului obiectiv) se consuma mai multe resurse, deci costurile cresc (reciproca este adevarata în urmatorul sens: daca se prelungesc duratele activitatilor, atunci cheltuielile directe se micsoreaza).

In vederea aplicarii analizei de retea ADC/timp-cost se foloseste în afara de regulile care reflecta dependenta costului de accelerare a consumului de resurse, si regula aferenta cheltuielilor indirecte: daca creste durata de executie a obiectului de constructii, cheltuielile indirecte cresc. Metoda consta în a efectua câteva simulari astfel încât sa se poata deduce relatia dintre costul total al obiectului (cheltuieli directe si cheltuieli indirecte) si durata totala a executiei obiectului de constructii.

38. Metoda PERT-cost pentru analiza costului proiectelor de constructii

Analiza de tip retea permite considerarea, pe lânga resursa de timp, si a altor categorii de resurse: materiale, umane etc. Algoritmul stabilirii drumului critic si a setului de termene (minim de începere si maxim de terminare) optimizeaza derularea programelor dupa criteriul timpului minim de realizare a acestora (drumul critic).

Pentru optimizarea folosirii resurselor se poate recurge si la alte tehnici consacrate: nivelarea resurselor, alocarea resurselor, tehnica PERT - cost etc. De exemplu, în cazul nivelarii resurselor se porneste de la respectarea duratei programului rezultata din aplicarea drumului critic, manevrând pe axa timpului pozitionarea activitatilor necritice în limitele permise de rezervele de timp, astfel încât resursele asociate sa fie folosite cât mai uniform.

Intr-un model de tip PERT-cost, pentru a determina durata optima a drumului critic, considerând relevant si consumul de resurse reflectat prin costurile (bugetul) proiectului, se are în vedere faptul ca este posibila scurtarea duratelor de executie a unor activitati (adica prin "urgentarea" activitatilor) pe seama unui consum mai intensiv de resurse (echivalent cu cresterea costurilor cumulate ale întregului proiect). Deoarece se pot urgenta diferite activitati (si cu diferite durate), durata optima a drumului critic este apreciata subiectiv de catre managerul/ responsabilul de proiect prin examinarea tuturor combinatiilor posibile de durate si costuri.

Tema nr. 9. Managementul calitatii constructiilor

39. Managementul calitatii si proiectele de constructii

Managementul calitatii în proiectele de constructii include procesele necesare pentru asigurarea satisfacerii necesitatilor pentru care a fost conceput. Managementul calitatii include atât procesul (managementul proiectului), cât si produsul (obiectivul de constructii). Neîndeplinirea conditiilor de performanta în aceste doua domenii implica grave consecinte pentru participantii la realizarea proiectului.

Din punctul de vedere al procesului de constructii, se are în vedere securitatea tehnica si individuala a personalului executant în timpul desfasurarii procesului de productie, respectarea normelor de executie, agresivitate minima fata de mediul natural etc.

Din punctul de vedere al managementului calitatii în proiectele de constructii, un obiect de constructii respecta standardele de calitate daca pe întreaga durata de viata satisface si mentine urmatoarele conditii: rezistenta si stabilitate; siguranta la exploatare; siguranta la incendiu; igiena; sanatatea personalului, refacerea si protectia mediului; izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; protectie împotriva zgomotului.

Procese interdependente în managementul calitatii

Managementul calitatii se poate realiza prin trei procese principale: planificarea calitatii, asigurarea calitatii si controlul calitatii. Aceste procese se influenteaza reciproc, adica sunt interdependente. Astfel, pentru planificarea calitatii se folosesc diferite metode si tehnici ca: analiza cost-beneficiu, analize comparative, diagrame de flux, experimente si simulari, efectuându-se o analiza detaliata a unei probleme date. Conform "Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii în constructii" este necesar ca participantii implicati în acest proces sa elaboreze procedurile aferente sistemului calitati. Metodele si tehnicile utilizate în managementul calitatii ca de exemplu: inspectia, diagramele de control, diagramele Pareto, diagramele în flux, analiza tendintelor etc. constituie informatii care trebuie sa fie folosite la planificarea si asigurarea calitatii.

41. Diferente dintre conceptia managementului calitatii si noua conceptie a calitatii totale din punctul de vedere al beneficiarului

O tendinta moderna este aplicarea managementului calitatii totale, care difera de managementul traditional al calitatii, sau cel putin a unei ponderi mai mari a claselor de metode din prima forma manageriala. Din punctul de vedere al beneficiarului, diferenta dintre cele doua clase de metode ale managementului traditional al calitatii se urmareste întelegerea partiala a nevoilor beneficiarilor, pe când în conceptia managementului calitatii totale se urmareste generarea unui proces de autoinstruire sistematic de cautare, întelegere si satisfacere a nevoilor beneficiarilor.

42. Activitatea comisiei de receptie a calitatii lucrarilor de constructii

Comisia de receptie are ca obiectiv avizarea finala a calitatii lucrarilor de constructii de orice categorie si a instalatiilor aferente atât pentru lucrari noi, cât si la lucrari intervenite în timpul exploatarii, consolidarii, modernizarii, extinderii etc. receptia lucrarilor de constructii se realizeaza în doua etape: receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala, la expirarea perioadei de garantie. Comisia de receptie întocmeste procesul verbal de receptie si este împuternicita sa faca una din urmatoarele recomandari: admiterea cu sau fara obiectii a receptiei, amânarea receptiei sau respingerea receptiei.

43. Elementele componente de baza ale sistemului calitatii în constructii

Principalele elemente componente ale sistemului calitatii în constructii sunt: reglementarile tehnice în constructii, calitatea produsului, agrementele tehnice, verificarea proiectelor si a constructiilor etc. reglementarile tehnice în constructii sunt concretizate în regulamente si proceduri care descriu: conceptia, calculul componenta, modul de executie si de exploatare a constructiilor. Calitatea produselor utilizate la realizarea diferitelor categorii de lucrari de constructii este atestata de producatorii din industrie prin certificatul de calitate. Este interzis a se folosi materiale, semifabricate, fara certificatul de calitate. Agrementele tehnice stabilesc aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de punere în opera si de întretinere pentru produsele noi. Verificarea proiectelor se efectueaza obligatoriu de catre specialisti atestati. Executia se verifica de catre beneficiari prin dirigintii de santier. Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre expertii tehnici autorizati.

Tema nr. 10. Managementul riscului în constructii

Managementul riscului pentru proiectele de constructii

Managementul riscului în proiectele de constructii este un proces ciclic si / sau aciclic si cuprinde: identificarea riscului, analiza riscului si reactia la risc.

Identificarea riscului cuprinde: identificarea elementelor generale de risc, identificarea riscurilor semnificative si eliminarea riscurilor neconcordante.

Analiza riscului cuprinde: evaluarea detaliata a riscurilor semnificative, estimarea rezultatului, estimarea probabilitatii si determinarea valorii asteptate.

Reactia la risc implica: masuri de reducere a riscurilor, strategii de eliminare a riscurilor, repartizarea riscurilor.

45. Riscul specific mediului ecologic

Proiectele de constructii sunt agresate de mai multe tipuri de risc: riscuri climatice, riscuri seismice, riscuri legate de eroziunea solului si riscuri de inundatii.

Riscul climatic se refera la variatiile de temperatura, intensitatea vântului si umiditatea care solicita constructiile si determina, în timp, degradarea unor lucrari de constructii, mai ales atunci când nu se adopta masuri de protectie.

Riscul seismic determina solicitari dinamice, altele decât cele care solicita în mod obisnuit constructiile. De cele mai multe ori, aceste solicitari sunt de sens contrar celor statice. Datorita eroziunii solului se slabeste terenul de fundatie, ceea ce pericliteaza stabilitatea constructiei. Similar, inundatiile slabesc terenul de fundatie si agreseaza o parte din elementele de constructii.

46. Impactul constructiilor asupra mediului

Constructiile au un impact puternic aspra mediului. De aceea este necesar a se adopta o serie de masuri în vederea reducerii acestui impact, ca de exemplu: prelungirea duratei de viata a obiectului de constructii, distrugerea prin climatizare a deseurilor produse în timpul exploatarii proiectului de constructii, raspândirea solutiilor tehnice nepoluante (în cadrul productiei care se desfasoara în interiorul obiectului de constructii sau în interfata dintre acest obiect si mediu), protejarea naturii, reînnoire/reciclare, reutilizare si conservare.

47. Asigurarea dezvoltarii durabile a proiectelor de constructii

Pentru a se asigura dezvoltarea durabila este necesar ca pentru realizarea proiectelor de constructii sa prevada diferite grupe de masuri, ca de exemplu: diminuarea impactului negativ asupra zonei în care obiectul a fost amplasat, concentrarea controlului asupra ansamblului procesului, cresterea masivitatii obiectelor de constructii pentru a mari durata de viata si utilizarea benchmarking-ului.

Se constata ca exista o incompatibilitate între actualele tendinte de minimizare a produselor, inclusiv a constructiilor si cresterea maximizarii obiectivului de constructii. Practic, proiectantul realizeaza un compromis între cele doua cerinte contradictorii.

Tema nr. 11 Finalizarea proiectelor de constructii

48. Finalizarea formala a proiectelor de constructii

Finalizarea proiectului de constructii se realizeaza prin receptia proiectului (obiectului) de constructii. In acest sens, sunt doua feluri de receptii:

Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza în maximum 15 zile calendaristice de la anuntarea prin adresa oficiala de catre executant beneficiarului. Receptia finala se efectueaza la initiativa investitorului în cel mult 15 zile de la încheierea perioadei de garantie.

49. Responsabilitatea executantului în timpul exploatarii obiectului de constructii

Dupa finalizarea proiectului este posibil ca datorita unor vicii ascunse care n-au fost constatate nici în timpul executiei, nici la receptie si înca o vreme dupa receptie sa apara unele defectiuni înregistrate de beneficiar. Conform legislatiei în vigoare executantul raspunde timp de 10 ani pentru toate viciile ascunse ale constructiei si pe toata durata de existenta a acesteia pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din abaterea de la norme de proiectare si de executie. Este evident ca în astfel de cazuri se apeleaza la documentele arhivate ale proiectului care în cazul unor litigii între beneficiar si executant ajuta instanta judecatoreasca sa decida asupra vinovatului.

Tendinte contemporane in managementul constructiilor

Tendintele viitoarei dezvoltari a productiei de constructii se concretizeaza in diferite principii cum sunt: cresterea transparentei produselor, concentrarea controlului asupra ansamblului procesului, cresterea masivitatii obiectelor de constructii pentru a mari durata de viata, utilizarea benchmarking-ului.

Bibliografie:

1. Doval E., Stoica, M., Hâncu, D. - Managementul proiectelor de constructii, Note de Curs, Universitatea Spiru Haret, Brasov (Manual în curs de aparitie)

2. Radu V., Curteanu D., - Managementul proiectelor de constructii, Editura Economica, Bucuresti, 2000

3. Stoica, M., Ionita, I., Botezatu, M., - Modelarea si simularea proceselor economice - cu aplicatii în constructii si transporturi, Editura Economica, Bucuresti, 1997