MANAGEMENTUL TREZORERIEI

MANAGEMENTUL TREZORERIEI

De aici rezulta interesul vital al firmei de:

·   &nb 252c26c sp;    a realiza o programare corecta, in timp, a evolutiei incasarilor si platilor prin contul curent;

·   &nb 252c26c sp;    a avea instrumente adecvate de interventie normala pentru inevitabilele neconcordante;

·   &nb 252c26c sp;    a le folosi cu pricepere la momentul potrivit.

Toate acestea impreuna formeaza continutul managementului trezoreriei.

Managementul trezoreriei trebuie sa se preocupe de procurarea lichiditatilor necesare onorarii obligatiilor scadente si de valorificarea corespunzatoare a eventualelor excedente temporare.

Obiectivul esential al managementului trezoreriei poate fi definit dual: minimizarea costurilor, sau maximizarea profitului.

1.   &nb 252c26c sp; Minimizarea costului capitalului

Trezorierul este in permanenta preocupat de procurarea lichiditatilor necesare, iar orice capital atras in circuit costa.

Costul depinde de - natura capitalului

durata pentru care este solicitat

gradul de solvabilitate a firmei

dar si de priceperea trezorierului de a alege modalitatea cea mai convenabila.

2. Maximizarea profitului

Acest obiectiv nu se refera la profitabilitatea generala a firmei, ci la profibitalitatea plasamentului eventualelor excedente de trezorerie.

Ca regula generala, firma nu doreste sa renunte la capitalul temporar excedentar, el fiind procurat initial in conditii acceptabile de cost. Acest cost curge in continuare indiferent de faptul ca el este folosit eficient, sau ca se regaseste in contul curent si nu aduce profit.

Ca atare, firma este nevoita sa-i gaseasca o utilizare eficienta pe perioada disponibilizarii sale temporare. De aici si formularea de maximizare a profitului aferent plasamentelor disponibilitatilor temporare de capital. O asemenea formulare este proprie firmelor in perioadele de stabilitate, cu o piata stabila, dar fara perspective de dezvoltare si, deci, fara nevoi suplimentare de capital.

Practica marilor firme din tarile cu economie de piata traditionala demonstreaza rolul deosebit de important conferit acestui tip de activitate.

Trezoreria este organizata distinct in cadrul compartimentului financiar jucand un rol conducator in organizarea si derularea activitatii financiare.

Organizarea interioara a activitatii de trezorerie trebuie sa tina seama de directiile principale ale indeplinirii rolului ei:

o   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp; gasirea modalitatilor de corelare dintre incasarile si platile curente ”back office”

o   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp; asigurarea legaturilor permanente cu piata financiara pentru obtinerea capitalurilor necesare sau pentru plasamentul excedentelor temporare de trezorerie “front office”.

Continutul activitatii de “back office” ar consta in:

-   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   previzionarea si organizarea diferitelor tipuri de fluxuri de incasari si plati;

-   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   evaluarea trezoreriei nete si a necesitatilor de capital suplimentar sau a disponibilitatilor temporare.

Instrumentele principale cu ajutorul carora realizeaza aceste sarcini il reprezinta:

§   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;  bugetul de trezorerie;

§   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;  graficul (planingul) zilnic de trezorerie.

Trezoreria firmei presupune derularea continua a unor fluxuri banesti de intrare si iesire, corelarea lor si asigurarea solvabilitatii imediate.

Fluxurile de intrare de disponibilitati pot fi ordonate in 2 grupe:

·   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;  fluxuri ordinare (cu caracter continuu)

din aceasta grupa fac parte incasarile din vanzarea produselor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor care formeaza obiectul de activitate al firmei;

Aceste incasari sunt o consecinta a unor acte anterioare. Intervalul de timp dintre derularea actului si incasare este determinat de:

-   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp; timpul necesar formularii pretentiilor banesti, de timpul in care clientul accepta si dispune plata si de timpul necesar efectuarii operatiilor bancare (acest interval poate fi previzionat din experienta);

-   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp; conditiile contractuale in cazul acordarii creditului comercial, atunci la intervalul amintit mai sus se adauga durata de amanare a platii.

·   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;  fluxuri ocazionale, valabile numai in anumite momente

din aceasta grupa fac parte celelalte intrari de disponibilitati banesti

creditele de trezorerie, creditele pentru nevoi temporare;

-   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp; creditele bancare TM, TL, creditut obligatar;

-   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp; intrari de disponibilitati ca urmare a emisiunilor suplimentare de actiuni;

-   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp; incasari din lichidarea mijloacelor fixe amortizate si scoase din functiune;

-   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp; incasari din valorificarea elementelor de activ ce nu mai sunt necesare;

pot fi grupate in:

·   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;  fluxuri ordinare

®   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp; se refera la plata furnizorilor de orice fel , plata drepturilor de personal si plata obligatiilor catre Bugetul Statului, Asigurarii Sociale. Ultimele doua au termene fixe da plata, deci previzionarea lor nu prezinta dificultati.

Aceste fluxuri au la baza receptionarea valorilor materiale sau a serviciilor prestate de terti. Ca atare, momentul platii este determinat de momentul receptiei si de perioada formalizarii platii prin cont, la care se adauga, eventual, durata creditului-furnizori obtinut.

·   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;  fluxuri ocazionale

se refera la rambursarea ratelor scadente ale creditelor bancare sau obligatare si la platile ocazionate de efectuarea investitiilor, de natura constructiilor.

1.2.   &nb 252c26c sp;   &nb 252c26c sp;  Instrumentele managementului trezoreriei

Managementul trezoreriei utilizeaza instrumente specifice de previzionare si urmarire a efectuarii incasarilor si platilor firmei, si anume:

Ø   &nb 252c26c sp; bugetul de trezorerie

Ø   &nb 252c26c sp; planingul zilnic de trezorerie.

2.1. Bugetul de trezorerie

Este un instrument de previzionare, si nu numai, a derularii incasarilor si platilor firmei pe o perioada mai indelungata de timp, de regula, 1 an.

De la inceput, bugetul anual se defalca pe cele 12 luni, astfel se previzioneaza evolutia incasarilor si platilor pe cele 12 luni.

Bugetul contine nu numai evolutia fluxurilor banesti, ci si a factorilor determinanti ai acestora, cu luarea in considerare a defazarilor in timp intre momentele previzionarii fluxurilor reale si momentele previzionarii fluxurilor banesti; prin momente intelegem lunile de pe intervalul considerat.

Pentru a conferi bugetului anual un plus de credibilitate, el se elaboreaza intr-o maniera glisanta, in sensul ca, la sfarsitul fiecarei luni expirate se reelaboreaza pentru urmatoarele 12 luni. De aici rezulta ca se realizeaza adaptarea lui operativa la conditiile derularii afacerilor firmei.

2.2. Planingul zilnic de trezorerie

Se construieste pe aceeasi structura ca si bugetul anual defalcat pe luni, cu singura deosebire ca perioada de previziune nu mai este luna, ci ziua operationala in banca (unde firma are contul curent). Planingul zilnic poate servi si ca instrument de control a desfasurarii incasarilor si patilor zilnice.

Elaborarea planingului zilnic de trezorerie presupune construirea prealabila a unui tabel de bord care sa contina evolutia zilnica a fluxurilor reale: predarile produselor finite la magazie, lansarea comenzilor in fabricatie, etc., fluxuri care conditioneaza realizarea programata a fluxurilor banesti si a caror urmarire permite initierea de masuri redresatorii pentru buna desfasurare a managementului trezoreriei.

Forma finala a bugetului si a planingului zilnic de trezorerie pun in evideta starea de echilibru, respectiv egalitatea incasarilor si a platilor, deficitele sau excedentele de trezorerie. Pentru solutionarea acestora firma este nevoita sa gaseasca solutii redresatorii. Lunile cu deficite ilustrate de catre buget vor avea nevoie de capital suplimentar (imprumuturi bancare), iar in ceea ce priveste excedentele, firma trebuie sa gaseasca un plasament care sa fie cel putin la nivelul rentabilitatii activitatii de exploatare si sa fie rapid lichidabil (plasamentul in titluri de valoare negociabile la bursa)

Aplicatie:

La o intreprindere s-a elaborat previziunea vanzarilor pentru urmatoarele 12 luni dupa cum urmeaza:

Potrivit contractelor incheiate cu clientii, vanzarile vor fi platite astfel:

25 % in luna vanzarii

60 % in a doua luna

15 % in a treia luna

Intreprinderea va achizitiona materiale dupa urmatorul grafic:

Toate platile fata de furnizori se efectueaza in luna urmatoare celei in care este prevazuta aprovizionarea.

Salariile si alte drepturi de personal se ridica lunar la 80 milioane lei, chiriile la 30 milioane lei, alte cheltuieli se ridica la 18 milioane lei in fiecare luna. In luna iulie se vor plati investitii in valoare de 250 milioane lei, in luna august 170 milioane, iar in luna septembrie 90 milioane.

Disponibilitatile existente la inceputul anului sunt de 15 milioane lei.

Se cere sa se elaboreze bugetul anual de trezorerie si sa se interpreteze rezultatele obtinute.