Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































REPERE ALE SOCIOLOGIEI ECONOMICE

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Sociologia opiniei publice
O noua viziune societala?
Pozitia carlig a picioarelor
Factori si principii fundamentale ale educatiei
REGULILE CE TREBUIE RESPECTATE CA PIETON
Test sociologie
ASPECTE CONEXE SI ALTE OBSERVATII PE MARGINEA TREBUINTELOR FUNDAMENTALE
IMPLICAREA GUVERNULUI IN PREVENIREA SI COMBATEREA VIOLENTEI DOMESTICE
Cercetare practica violenta domestica
ELEMENTE DE EDUCATIE SEXUALA

REPERE ALE SOCIOLOGIEI ECONOMICE

Introducere la tema tratata: sunt analizate principalele teorii si doctrine emise in intervalul de timp dintre secolele al XVII-lea si al XX-lea.




Obiectivul temei: pozitionarea sociologiei economice in campul istoric al stiintelor

Concepte cheie tratate in aceasta tema: fiziocratism, mercantilism, liberalism, economie domestica inchisa, economia urbana (oraseneasca), economie nationala, economie mondiala, darvinism social.

Rezumatul temei tratate

3.1. Teorii si doctrine din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea

Fiziocratii pot fi considerati precursorii sociologiei[1]: ei au aratat pentru prima oara ca fenomenele economice ca si cele sociale au o regularitate, o desfasurare obiectiva, fiind independente de vointa omeneasca, precum si faptul ca exista in societate o ordne naturala dupa care se conduce viata sociala, in mod necesar, determinat. Pornind de la considerarea stricta a fenomenelor economice, fiziocratii si-au extins deductiunile pana la societate in general, pregatind cercetarile sociologiei de mai tarziu.

Contemporani cu fiziocratii, a caror paradigma stiintifica era pamantul, mercantilistii au promovat ca paradigma - banul si rolul economic si social al acestuia.

In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, Adam Smith, primul mare economist clasic lansa, in una din cele mai importante lucrari ale sale si ale gandirii economice - "Avutia natiunilor" (1776) - conceptul de om economic. Astazi[2], s-a uitat faptul esential ca el a scris nu numai "Avutia natiunilor", in care porneste de la ipoteza ca omul ar fi strict individualist si egoist, ci si o a doua mare lucrare, de care era foarte mandru: "Teoria sentimentelor morale", care are alt punct de plecare: profund umanist, moral si altruist.prin care Adam Smith intregea analiza facuta lumii. [Astazi], declarandu-se ipoteza lui din "Avutie" drept singura baza de desfasurare a activitatii in societate, se poate promova mai usor un soi de darvinism social, folositor unora, dar daunator marii majoritati a populatiei, prin care statului ii mai ramane doar rolul sa guverneze acumularea primitiva a capitalului si goana dupa profit, oamenii comportandu-se unii fata de altii, asa cum spuneau anticii, ca lupii.

3.2. Teorii si doctrine din secolul al XIX-lea

Economistii germani domina prima parte a secolului al XIX-lea in teoria economica. Pornind de la criteriul schimbului, R. Hildebrand a propus trei tipuri de economii: economia fara schimb, economia cu moneda si economia cu credit. Elaborandu-si al sau sistem al economiei nationale, Friedrich List a clasificat patru tipuri de economii: pastorala, agricola, agricola-manufacturiera si manufacturiera. Iar Karl Bucher, la randul sau, a propus patru stadii:

-         economia domestica inchisa (casnica sau familiala), in care nu exista decat productie personala; economia nu cunoaste schimbul, bunurile se consuma chiar de producator. Ea exista la noi intr-o anumita masura in gospodariile taranesti[3]: de pilda, imbracamintea lucrata de ai casei din canepa sau lana produsa in gospodarie si purtata de familie. Se produce personal si se consuma chiar de producatori;

-         economia urbana (oraseneasca), in care productia se face pentru clienti, adica schimbul se face direct, bunurile trec nemijlocit de la prodcuator la consumator. Ea se intalneste si la noi, la meseriasii care lucreaza la comanda (incaltaminte, mobila etc.) si care cedeaza direct, fara intermediari, productia lor clientilor;

-         economia nationala, in care se produce marfa, adica bunuri de circulatie. Bunurile trec de la producator la intermediar, pana ajung la consumator. Aceasta presupune libertatea comertului, chiar liberul schimb;

-         economia mondiala, in care productia se realizeaza intr-o tara, iar prin comertul international ajunge sa se consume in alta tara. Asa sunt toate marfurile pe care le cumparam din strainatate.

Tara noastra cunoaste toate patru formele in acelasi timp. Ele nu arata numai patru forme de relatii economice, ci, patru cercuri sociale de manifestare. Prima se manifesta in familie, adoua intr-o localitate (sat sau oras), a treia in sanul unei natiuni, a patra intre mai multe natiuni. Deuvoltarea economica se petrece deci si aici in functie de dezvoltarea formelor sociale. De aceea, activitatile economice au, ca orice fenomen social, in mare parte un caracter traditional si obligatoriu.

Darvinismul social[4] este un curent sociologic aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, care incearca sa explice dezvoltarea sociala si raporturile dintre oameni prin extinderea mecanica asupra vietii sociale a legilor biologice ale luptei pentru existenta si ale selectiei naturale, descoperite de Darwin in lumea plantelor si animalelor. Darvinismul social neaga legitatea obiectiva specifica a dezvoltarii societatii si incearca, pe aceasta baza, sa prezinte capitalismul ca o oranduire conforma naturii si, prin urmare vesnica.

Va rugam sa studiati si sa comentati urmatorul text:

"Progresul si civilizatia mea au drept scop indreptarea relelor si imbunatatirea societati omenesti, iar nu desfiintarea lor si intoarcerea la omul salbatec sau la omul naturii.[Omul trebuie sa fie neaparat sociabil], fiindca numai in contactul cu alti oameni isi poate multumi aspiratiunile sufletuuli si ale intelectului, caci numia in starea sociala poate gasi sprijinul necesar la implinirea trebuintelor si dorintelor sale, numai in viata sociala se poate lumina si perfectiona. Prin schimbul ideilor sale cu acelea ale altor oameni isi mareste cercul cunostintelor; puterea fiecaruia se adauga si se inmulteste cu puterile de aceeasi natura ale celorlalti si dobandeste astfel ceea ce putem numi lucrarea spiritului romanesc. Industria si mestesugurile, artele, stiintele si literatura, aceste mari si frumoase producte ale inteligentei, care suie pe om atat de sus in ordinul moral si intelectual, sunt monumente nedestructibile ridicate de lucrarea colectiva a spiritului si a puterii omenesti, adica a sociabilitatii".[5]




3.3. Teorii si doctrine din secolul al XX-lea

In 1912, Joseph Alois Schumpeter, economist, sociolog si istoric economic austriac, sustinea in lucrarea "Teoria evolutiei economice" ca motorul progresului economic este inovatia, in lipsa careia economia ar stagna si s-ar rezuma la un simplu circuit. Inovatia determina dinamismul si profitul, ea se afla la originea dobanzii si a creditului. In 1913, in teoria sa asupra ciclurilor, considera inovatia, cauza explicativa a celor trei mari cicluri economice capitaliste:

         1787 - 1842: caracterizat de producerea bumbacului, a otelului si a masinilor cu abur;

         1843 - 1897: caile ferate, forta aburului;

         1898 - 1937: electricitatea, chimia, automobilul.

Sociologul Werner Sombart deosebea intre economia sociala si cea individuala, iar Mihai Ralea a propus patru tipuri de societati cu economie specifica in fiecare caz in parte: domestico-religioasa (corespunzatoare economiei comunitare a clanului), juridico-religioasa (corespunzatoare economiei familiale), politica (pentru economia rurala si urbana) si economica (corespunzatoare economiei nationale si internationale). Definitia sociologica a fenomenului economic trebuie cautata inca, spunea Mihai Ralea[6]. De exemplu, relatiile economice de schimb ori de productie sunt foarte greu imposibile intre indivizi izolati, pentru ca functiunea economica e eminamente sociala.

Dupa F. Simiand, pentru o apreciere individuala, subiectiva, valoarea este o problema e calitate; pretul unui lucru variaza extrem de la individ la individ: unul poate gasi ca cel mai pretios lucru - florile, altul - cartile, un al treilea - pietrele scumpe. Capriciul subiectiv poate gasi valoarea acolo unde altul nu gaseste nimic. Valoarea economica poate fi masurata obiectiv, generalizarea, socializarea valorii economice aduce cuantificarea acesteia. Valorile economice, continua M. Ralea, nu variaza dupa capriciile individuale, dar pot varia dupa starile de opinie intr-un moment dat. Economia clasica greseste atunci cand considera ca homo economicus este acelasi in toate timpurile, iar economia este o functie eterna, independenta de tipurile sociale in care apare. Relatiile economice variaza in strinsa legatura cu toate celelalte functiuni sociale.

In teza sa de doctorat in filosofie la Universitatea din Bucuresti, Traian Herseni[7] sustine ca economicul (sau civilizatia) este tot spirit obiectiv, dar in alt gen decat cultura., sensul economicului nu vine decat de la om, de aceea civilizatia nu constituie un domeniu de scopuri, ci, un domeniu de mijloace. Civilizatia ne ajuta sa traim, ne mareste confortul, ne face sa fim ceea ce suntem si ne mentine, cultura merge insa mai departe. Ea constituie adevaratul progres, ea ne indica ceea ce ar trebui sa fim si ajuta la treptata indepartare a aomului de animalitate, la realizarea omului ca om.

Teste pentru autoevaluare la tema tratata- alelgeti raspunsul eronat:

1. Mercantilismul este

a)      un curent important al gandirii economice, a carui paradigma era reprezentata de bani;

b)      considerarea pamantului ca principal element economic, productiv;

c)      politica economica si curent de gandire economica, aparute in Anglia, in secolul al XVI-lea.

2. Liberalii sunt primii ganditori care, de pe pozitiile stiintei economice au inceput sa:




a)      nege ordinea naturala existenta in societate,

b)      sunt cei care au determinat obiectul stiintei economice - cercetarea cauzei avutiei individuale si avutiei popoarelor;

c)      sunt primii ganditori economici care au descoperit si aplicat metoda concretizarii in cercetarile pe care le efectuau.

Raspunsuri la testele de autoevaluare: 1.b; 2.c.

Subiecte pentru teme de casa, referate sau studii de caz:

-         Curentele economice si sociologia economica;

-         Curentele sociologice si sociologia economica;

-         Teorii ale sociologiei economice in secolul al XX-lea.



[1] Mihai Ralea - Introducere in sociologie, Casa Scoalelor, 1944, p. 9

[2] Nicolae N. Constantinescu - Op. cit., p. 9

[3] Dimtrie Gusti si Traian Herseni - Elemente de sociologie, cu aplicatii la cunoasterea tarii si a neamului nostru, Cisinau, 1992, p. 185 - 186

[4] R. Sommer si R. Tomoiaga - Mic dictionar filosofic, editia a II-a, Bucuresti, Editura Politica, 1973, p. 130 - 131 (selectiv)

[5] Ion Ghica - Scrisori, vol. I, p. 123-124, citat dupa Miron Constantinescu si colaboratorii - Gandirea sociologica din Romania, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974, p. 27

[6] Mihai Ralea - Introducere in sociologie, Casa Scoalelor, 1944, p. 62 - 63 (selectiv)

[7] Traian Herseni - Realitatea sociala - incercare de ontologie regionala, Editura Institutului Social Roman, Institutul de Arte Grafice Luceafarul, fara an, p. 102












Document Info


Accesari: 1168
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )