Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































SPECIFICUL SI EVOLUTIA VIOLENTEI INTRAFAMILIALE IN SOCIETATILE CONTEMPORANE

sociologie










ALTE DOCUMENTE

DROGURI
Barometrul de opinie publica
Droguri > Inhalanti si solventi
Influenta sociala
Anotimpurile vietii , sau Modelul West-Point
APLICATIA 2
PATOLOGII SI TERAPII COMUNICATIONALE Manipularea
Minoritatea
EXPRESII CELEBRE (din limba engleza)
COPII REFUGIATI

SPECIFICUL SI EVOLUTIA VIOLENTEI INTRAFAMILIALE IN SOCIETATILE CONTEMPORANE

3.1. Notiunea de violenta intrafamiliala

Prin violenta se intelege "o conduita si o atitudine care constau in constrangerea fizica sau psihica exercitata de unele persoane asupra altora, pentru a le impune vointa, agresandu-le"[1]. Dificultatile intampinate in definirea actelor si crimelor comise prin violenta sunt generate atat de varietatea formelor de violenta si crima violenta care se intalnesc in diferite societati, cat si de diferentele care exista intre modalitatile de sanctionare si pedepsire a actelor violente. Aprecierea si definirea violentei se face in raport cu anumite criterii istorice, culturale, juridice, in functie de normele specifice ordinii sociale care exista la un moment dat intr-o societate etc.

Din punct de vedere clinic, prima definitie a fost data de catre Stark si Flitcraft:"Violenta domestica este o amenintaresau o provocare, petrecuta in prezent sau in trecut, a unei raniri fizice, in cadrul relatiei dintre parteneri oficiali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale, distrugerea de bunuri care apartin victimei, izolarea de prieteni, familie, sau alte potentiale surse de sprijin, amenintari facute la adresa unor persoane semnificative pentru victima, controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelot, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie"[2].

In general, definitiile violentei domestice contin asocierea dintre femeie si victimizare, definind, mai degraba, violenta in cuplu, indiferent de tipul de cuplu:"violenta domestica se refera, in principal - sar nu numai - la actele de violenta ale barbatilor impotriva femeilor, atat in relatie cat si dupa separare. Ea are loc atunci cand un partener incearca, fizic sau psihologic, sa-l domine si controleze pe celalalt. Violenta domestica ia diferite forme incluzand violenta fizica si sexuala, amenintari si intimidare, abuz emotional si social si deprivare economica"[3].

Problema violentei intrafamiliale este tratata si in diferite documente legislative. Astfel, de pilda, in legislatia romaneasca actuala se precizeaza ca:"violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala sarvarsita cu intentie de catre un membru al familiei impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material."[4]

Violenta intrafamiliala poate fi exercitata de orice persoana aflata pe o pozitie de putere fata de ceilalti membri (violenta intre frati; abuzul si violenta asupra parintilor/membrilor varstnici ai familiei). Ca arie de cuprindere, violenta domestica este inclusa violentei familiale si se refera la violenta la nivelul relatiei de cuplu (violenta maritala).

Cercetarile scciologice atesta faptul ca este mult mai probabil ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria familie, de un alt membru al familiei, decat oriunde altundeva, de oricine altcineva. Astfel, "familia este considerata a fi locul cel mai periculos si mai expus violentei"[5]. In acest sens, anumiti psihologi romani au observat ca "relatiile de familie ascund un paradox. Considerata spatiul celor mai profunde relatii afective, refugiu din calea adversitatilor, familia este si cel mai activ centru de agresivitate, poate si pentru faptul ca, in familie, fiecare isi poate dezvalui ad 727f57h evarata fata a personalitatii sale. Se pare ca aici agresivitatea este extrem de puternica, mai puternica decat in oricare alta comunitate. Dar, spre deosebire de alte situatii, violenta familiala constituie un secret de grup, foarte bine pazit, si, de cele mai multe ori, mistificat din cauza solidaritatii in pastrarea unei imagini sacrosancte a institutiei."[6]

"Familia - forma cea mai stabila si consistenta de comunitate umana - prin natura si functiile sale trebuie sa protejeze membrii ei de agresiunile existente in spatiul public si sa contribuie la realizarea unui climat afectiv de protectie si siguranta. Orice problema mai importanta cu care se confrunta familia este dependenta de problemele societatii globale, pe care le amplifica, la randul ei"[7].

Se poate afirma ca violenta din cadrul familiei nu este altceva decat produsul unei violente generalizate la scara sociala, reproducand tendintele de crestere a agresiunilor in societate. Nu trebuie omisa nici teza potrivit careia violenta (intra)familiala are un impact puternic asupra violentei sociale, amplificand posibilitatea de reactie agresiva a membrilor familiei atunci cand se afla in diferite situtii de criza ori de conflict.

Desi este apreciata ca spatiu al celor mai profunde relatii afective, refugiu din calea adversitatilor, totusi, familia este si cel mai activ centru de agresivitate, poate si pentru faptul ca in familie se dezvalui adevarata fata a personalitatii umane. Violenta intrafamiiala de multe ori nu este demascata, constituie un secret de grup, nejustificat sau "protejat", din dorinta de a pastra imaginea imaginea institutiei familiale, de rusine fata de colegi, vecini, prieteni etc."[8]

Prin ce se caracterizeaza violenta domestica? In primul rand, prin faptul ca agresorul are un acces permanet la victima. Neexistand locuri sigure in care victimele sa se poata refugia, ele sunt puse in situatia de a se confrunta in permanenta cu agresorul, ceea ce va determinao amplificare a aspectului de neputinta a acestora. In acelasi timp, violenta domestica antreneaza intreg sistemul familiei, toti membrii acesteia devenind victime directe sau indirecte ale agresorului. In acest sens violenta se aseamana cu o stare de asediu, cu un razboi cu un agresor unic si victime multiple.

Conform unui raport realizat de Organizatia Natiunilor Unite, in anul 1995, "in Germania si in SUA, o femeie din trei a fost victima violentei domestice, vinovat pentru aceasta fiind un barbat din familie, sotul sau partenerul de viata. In Rusia, 80% din toate faptele penale sunt comise in cadrul domestic. In anul 1992, in Cuba, 26,2% din femeile cuprinse intr-un studio au fost victimele violentelor fizice, iar 33,5% ale violentelor de ordin psihologic, faptasii fiind sotii sau partenerii lor de viata.

In Kuweit, aproximativ 15% dintre sotii sunt afectate de violenta domestica. In Pakistan, 80% din femei cad victime violentei domestice. In Papua-Noua Guinee, doua treimi din femeile maritate sunt batute de sotii lor. In Lituania, 34,5% din totalul persoanelor usice sunt femei, criminalii fiind proprii soti. In Africa de Sud, la fiecare sase zile o femeie este ucisa de sotul sau prietenul ei"[9].

Desi problema violentei domestice a fost ignorata pentru mult timp, ultimii ani, in legislatia statelor member U.E. au fost introduce modificari ce vizeaza, in principal, posibilitatile de a pune sub acuzare autorul actului violent, dar si modalitatilde ajutor si support acordat victimelor.

I n Romania, Centrul pentru Parteneriat si Egalitate, ptin intermediul IMAS a lansat in decembrie 2003 Cercetarea national privind violenta in familie si la locul de munca. Datele statistice rezultate au aratat ca numai in anul 2003, 827.000 de femei au fost, in mod frecvent, victime ale unor acte de violenta in familie sub diferite forme:

- 739.000 de femei au fost insultate, amenintate sau umilite ;

- mai mult de 320.000 de femei au fost abuzate fizic si un numar similar au suferit abuzuri care au dus la restangerea fortata a relatiilor sociale ;

- peste 193.000 de femei nu au avut banii lor personali sau au fost deposedate de bani fara voia lor, de catre alti membri din familie ;

- peste 70.000 de femei au fost abuzate sub orice alta forma, in afara de cea fizica ;

- mai mult de 340.000 de copii au asistatr in mod frecvent la scene de violenta fizica intre parinti ;

- mai mult de 370.000 de copii au asistat la insulte si injuraturi frecvente intre parinti sau intre adulti in gospodarie[10].

3.2. Violenta intrafamiliala in raportul sot - sotie.

Caracteristici generale ale violentei conjugale

Violenta conjugala este una dintre problemele cele mai grave si acute probleme cu care se confrunta, in prezent, familiile din societatile contemporane. Cu toate ca "orice persoana dintr-un habitat poate fi tinta violentei domestice, aceasta este indreptata mai ales impotriva femeilor si copiilor, datorita vulnerabilitatii crescute a acestora. Paradoxal, cele mai frecvente acte de violenta indreptate impotriva femeilor au loc in sanul familiei, din partea unui agresor cunoscut (partener de viata, prieten, parinte, frate, alta ruda)[11].

In familiile in care cei doi parteneri conjugali au un statut, ei sunt, de obicei, in aceeasi masura, agenti ai conflictului; astfel, de exemplu, gestul agresiv al barbatului devine un stimul declansator pentru reactia agresiva a femeii, intr-o circularitate care nu ia sfarsit decat o data cu epuizarea afectelor care au generat conflictul.

In familiile in care relatiile dintre membrii diadei conjugale se constituie ca raporturi de forta, de domintatie-supunere, partenerul dominant, de obicei barbatul, este unicul initiator al starii conflictuale, celuilalt fiindu-i rezervat un rol pur pasiv. Cand personalitatea partenerului dominant este marcata de imaturitate morala, de lipsa de responsabilitate fata de ceilalti membri ai familiei, de o rezistenta scazuta la frustrare, apare nevoia urgenta de a gasi un "tap ispasitor" asupra caruia sa se abata furtuna afectelor eliberate; persoana cea mai slaba din grup este aleasa pentru acest rol ingrat si riscant (de obicei sotia sau unul dintre copii)[12].

Chiar in situatiile aparent non-violente, tensiunile din familie, stresul, anxietatea sunt adesea diminuate prin proiectarea lor asupra unei persoane vulnerabile, incapabila de riposta directa, in acest fel, tensiunea relationala este redusa pana la un prag de toleranta acceptabil, prin "sacrificarea unui partener, care le preia, in scopul de mentinere a coeziunii grupului.[13]

Desi, in principiu, victima poate fi atat femeia, cat si barbatul, in realitate, statististicile existente in anumite tari ne indica faptul ca, in 95% din cazuri, femeia este cea care indura violentele barbatului[14].

Chiar daca unele studii par sa sugereze ca violenta conjugala este specifica familiilor din clasele sociale defavorizate, care se confrunta cu probleme de saracie, somaj, alcoolism etc., alte studii au aratat ca ea se manifesta in toate categoriile de familii, indiferent de statutul lor socio-economic.

Caracteristic violentei conjugale este "izolarea" femeii dintr-un mediu defavorizat sau un mediu rural, determinata de lipsa unor contacte sociale permanente, care sa ii ofere un refugiu in situatiile in care este agresata. Spre deosebire de aceasta categorie de victime, femeile din mediile favorizate sunt mai putin inclinate sa recunoasca ca au fost agresate, dar, totodata, sunt mai putin inclinate sa foloseasca alte locuri decat casele de refugiu dsau de protectie a victimelor violentei familiale. Cu toate aceste deosebiri, violenta conjugala este o problema cu care se confrunta cea mai mare parte dintre familii, indiferent de specificul economic, social, cultural etc.al acestora si in aproape toate societatile contemporane.

3.2.1. Principalele cauze ale violentei conjugale

Cercetarile sociologice dezvaluie faptul ca exista anumiti factori de risc ai aparitiei violentei intrafamiliale, intalniti foarte frecvent in astfel de situatii : statut educational scazut ; statut ocupational scazut (lipsa unui loc de munca) ; dificultati materiale, financiare, venituri reduse ; existenta unor abuzuri in copilaria agresorului ; martor la violenta in familia de origine ; stima de sine scazuta ; unele norme religioase ; consumul cornic de alcool sau substante nocive (droguri) ; prezenta copiilor in familie ; dependenta materiala a sotiei de sot ; toleranta femeii fata de violenta ; traditia care favorizeaza pozitia barbatului ; insuficienta informare a femeii - victima cu privire la existenta alternativelor si a posibilitatilor de sprijin.

Potrivit studiului realizat in perioada 12-23 aprilie 2003, de catre The Gallup Organization Romania, lipsa banilor este mentionata ca fiind principala sursa a problemelor de catre aproape doua treimi din acele familii care au recunoscut ca au avut probleme in relatiile lor. Alte surse ale problemelor intr-o relatie sunt : infidelitatea (12,3%), consumul de alcool (11,3%), neglijarea familiei (4,7%), interventia parintilor in viata de cuplu (8,5%), si comportamentul copiilor (2,8%).[15]

1. Infidelitatea

12,3%

4. Partenerul nu

aduce bani

4,7%

7. Violenta

0.9%

2. Bautura

11,3%

5. Nepotrivire

Sexuala

2,8%

8. Alt motiv

4,7%

3. Parintii/Socrii

8,5%

6. Comportamentul

copiilor

2,8%

9. Nu stiu/ NR

7,5%

Desi se poate aprecia ca fenomenul saraciei reprezinta o cauza a violentei intrafamiliale, acest lucru nu inseamna ca nu exista victime ale violentei domestice si in paturile sociale superioare : 8% din femeile care au fost abuzate fizic de mai multe ori in ultimele de 12 luni au studii superioare, iar 6% din femeile abuzate sexual mai mult de o data in ultimul an provin din familii cuprinse in categoria superioara de venit.[16]

O alta cauza a violentei intrafamiliale o reprezinta consumul de alcool, numeroase incidente intre soti avand loc atunci cand unul dintre ei, sau ambii, au consumat alcool. Desi in cele mai multe cazuri agresorii sunt bautori de alcool, exista si situatii in care victima este consumatoare excesiva de alcool. "Importanta influentei alcoolului in cazurile de violenta variaza in functie de situati si conduce la reactii exagerate, reducand acuratetea judecarii riscurilor asumarii unei conduite violente, prin amplificarea tendintelor de a actiona conform cu primul impuls. De cele mai multe ori, consumul de alcool este folosit de agresor ca o scuza pentru motivarea tendintelor sale de violenta. Pe de alta parte, unele persoane consuma alcool in mod premeditat, tocmai in scopul de a comite << mai usor >> un act de violenta."[17]

Un alt factor important il constituie gelozia, care deriva din acea stare de nesiguranta si abandon, pe care o poate simti la un moment dat partenerul de cuplu. Gelozia poate fi " un factor important in distrugerea casniciilor", care, impreuna cu violenta, au constituit motivul principal im peste 50% din cazurile de divort inregistrate in societatile contemporane in ultimii ani.Exista multe cazuri in care comportamentul violent se datoreaza lipsei educatiei sexuale, care nu poate decat sa conduca la aparitia unei probleme in viata sexuala de cuplu. Intrucat se afla intr-o stare de subordonare fata de sot, multe femei sunt incapabile sa reactioneze in fata abuzurilor sexuale, fiindu-le teama si rusine sa isi destainuie drama pe care o traiesc.

Violenta in familie poate sa apara si in urma unor certuri cu privire la copiii rezultati dintr-o casnicie anterioara sau dintr-o relatie extra-conjugala a unuia dintre partenerii de cuplu, sau in urma unor divergente de opinie cu privire la alegerea celei mai adecvate modalitati de crestere si educare a propriilor copii.

Situatii conflictuale care pot genera violenta pot apare si atunci cand, intr-o casnicie in care sotul se considera sigurul cap al familei, sotia isi doreste fie sa isi caute o ocupatie, fie sa isi ridice statusul educational, iar acest lucru este interpretat ca un factor perturbator la adresa sistemului de responsabilitati traditionale care trebuie sa revina barbatului si femeii in camin. Dar, desi este un factor generator de conflicte, independenta economica a femeii poate constitui si un factor de protectie impotriva violentei sotului, daca avem in vedere ipoteza ca femeile dependente economic de sot sunt mai frecvent maltratate de catre sot, si, din cauza acestei dependente, nu pot actiona in nici un fel pentru a evita victimizarea.

Chiar daca au fost realizate unele modificari in legislatia contemporana, prin care se doreste reglementarea si garantarea unor drepturi egale ale femeilor cu cele ale barbatilor,in unele societati inca se mai pastreaza mentalitatea potrivit careia femeia trebuie sa fie subordonata barbatului.

Specialistii Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din Romania au subliniat faptul ca violenta familiala este o "forma de discriminare, reprezentand un comportament ce are la baza o prejudecata: statutul social inferior al femeii comparativ cu cel al barbatului.

Aceasta prejudecata devine manifesta intr-un context sociocultural care cultiva valori legate de acceptabilitatea violentei ca mijloc de a rezolva un conflict, caracterul de afacere privata a familiei, aflata sub controlul barbatului, valori care le dau, in mod tacit, drept de proprietate asupra femeilor si copiilor."[18]

Aceasta relatie de supunere fata de barbat este extinsa cu usurinta si asupra copiilor. "Dictonul <<Eu te-am facut, eu te omor!>> este preluat de copii, in proportie de 20,31%.

De altfel, conform statisticilor, 87% din femeile cu stari conflictuale au copii care preiau consecintele violentei intrafamiliale. Agresivitatea din familie este preluata de copii, ei o depoziteaza in subconstient, iar, mai tarziu, o vor exprima cu aceeasi virulenta."[19]

Astfel, intr-un asemenea mediu social, un copil nu isi poate forma decat modele negative, de va dezvolta cu sechele si va avea in permanenta tendinta de a copia comportamentul celui puternic si de a incerca sa isi rezolve propriile probleme facand uz si abuz de forta.

3.2.2. Formele de manifestare si etapele violentei conjugale

Principalele forme de manifestare a violentei conjugale sunt : abuzul fizic, abuzul emotional, abuzul sexual, abuzul economic, abuzul social.

a) Abuzul fizic

Orice act sau omisiune comisa in interiorul familiei de catre unul dintre membrii acesteia, care aduce atingere vietii, integritatii corporale sau psihologice, ori libertatii altui membru al aceleiasi familii, preicliteaza in mod serios dezvoltarea personalitatii lui sau a familiei[20]. Exemple de agresiune fizica : lovire cu palma, pumnii, obiecte contondente, trasul de par, ruperea oaselor, arsuri, zgariere, izbirea victimei de pereti sau de mobila, aruncarea de obiecte sau folosirea armelor albe sau de foc. Constituie, de asemenea, agresiune fizica negarea trebuintelor de baza, privare de somn si/sau alimentatie.

Violenta fizica este estimata pornind de la trei itemi referitori la : "cineva din familie v-a dat o palma sau v-a lovit cu piciorul", "v-a aruncat sau v-a trantit de perete sau de podea" si "v-a ranit cu un cutit, o arma sau un alt obiect".

Dintre victimele violentei fizice, aproape toate (93%) au fost palmuite si/sau lovite cu piciorul si o jumatate au fost trantite de perete sau podea. In 16% din totalul cazurilor de violenta fizica in familie victima a fost ranita cu un cutit su un alt obiect.Doar o jumatate dintre persoanele care au suportat acest tip de violenta in familie au fost nevoite sa faca fata la o singura forma dintre cele de mai sus, 39% la doua forme, in timp ce restul (10%) au fost abuzate fizic sub toate cele trei forme considerate.

Doar cinci din o suta de victime autodeclarate ale violentei fizice in familie nu au suferit alte tipuri de abuzuri, in timp ce pentru 95% agresiunile fizice au fost insotite si de agresiuni psihologice, sociale in 63% din cazuri, economice 40% din cazuri sau sexuale 20% din cazuri.

a.1.) Incidenta violentei fizice

        6,8% din populatia adulta a tarii raporteaza violenta fizica in familie.

        Violenta fizica este raspandita fara deosebire in mediul rural si cel urban, precum si in toate regiunile tarii.

        Violenta fizica este de aproape patru ori mai frecventa la femei (10,5%) decat la barbati (2,5%), indiferent de varsta sau de etnie.

        Nici o persoana de religie neo-protestanta nu raporteaza experiente de violenta fizica in familie. Spre deosebire, persoanele de religie ortodoxa o raporteaza in aceeasi masura cu toata populatia, in timp ce o proportie semnificativ mai mare (16%) dintre persoanele de religie romano-catolica raporteaza violenta fizica in familie.

        Violenta fizica este de trei ori mai frecventa la persoanele cu opt clase (9%) decat la cele cu educatie superioara (3%).

        Violenta fizica este mai raspandita printre persoane casnice (13%) si, dintre persoanele ocupate, printre muncitorii necalificati (19%).

        Mai mult de un sfert din persoanele divortate (28%) raporteaza experiente de violenta fizica. Spre deosebire, doar 6% din personele casatorite oficial si 10% din cele casatorite neoficial (in uniune consensuala) o raporteaza.

        Violenta fizica e raportata de noua din o suta de persoane adulte din familii cu copii (0-14 ani), pondere semnificativ mai mare decat cea a persoanelor din familiile fara copii (6%). In total, noua din o suta de copii din Romania asista, in familie, la scene de violenta fizica.

a.2.)Femeile care raporteaza violenta fizica sunt:

- De toate varstele si de toate etniile;

- Femeile de religie romano-catolica au risc mai mare decat celelalte, acestea reprezentand 7% dintre victime;

- Femeile cu studii superioare su un risc oarecum mai scazut; ele reprezinta 8% dintre victime;

- Mai ales femeile divortate (la momentul cercetarii) sau care au avut astfel de experiente de-a lungul vietii; 22% dintre victime sunt femei divortate. Majoritatea victimelor (55%) sunt femei casatorite oficial.

- Semnificativ mai multe femei care de-a lungul vietii au avut mai mult de o casatorie si/sau concubinaje;

- Semnificativ mai putine vaduve decat la nivelul populatiei de femei.

- Din toate categoriile socio-profesionale;

- Din ambele medii rezidentiale si din localitati de toate marimile, dar cu suprareprezentarea femeilor din satele periferice (care nu sunt centru administrativ de comuna).

a.3.) Complexul cauzal al violentei fizice impotriva femeii

Factorii determinanti avuti in vedere sunt aceiasi ca si in cazul violentei psihologice, si anume:

Saracia

        38% dintre femeile care raporteaza abuzuri fizice in familie provin din gospodarii care "nu au ce pune pe masa" si sufera de foame;

        Una din cinci femei din familiile in care in mod sistematic sufera de foame e victima a acestui tip de violenta;

        33% dintre victime provin din familii in care in ultimul an s-a micsorat venitul. Femeile din aceste familii au un risc de doua ori mai mare de a fi abuzate fizic decat celelalte femei;

        48% dintre victime provin din familii al caror venit nu asigura nici strictul necesar.

Alcoolism

        In 69% din cazuri agresorul era baut in momentul agresiunii;

        Un sfert dintre victime provin din familii in care cineva a dat in patima bauturii;

        Una din doua femei provenind din familiile cu un membru alcoolic sunt abuzate fizic.

Supraaglomerarea locuintei

        jumatate dintre victime provin din godpodarii care locuiesc in conditii de supraaglomerare (mai putin de 10 m2/persoana);

        14% dintre femeile care locuiesc in conditii de supraaglomerare raporteaza violenta fizica in familie.

Nivel redus de educatie

        Suprareprezentarea masiva a persoanelor cu un nivel de educatie sub medie (liceu) printre agresori.

Somaj

        Femeile din gospodarii in care cineva a intrat de curand in somaj au risc considerabil mai mare (17%) de a fi abuzate fizic. Totusi doar 22% din victime provin din astfel de gospodarii.

        Doar 2,5% din agresori sunt someri.

Expunere la violenta psihologica inca din copilarie

        26% dintre victimele autodeclarate provin din familii in care parintii se certau des sau foarte des;

        18% dintre femeile socializate in familii marcate de certuri frecvente intre parinti raporteaza violenta fizica la varsta adulta.

Relatii de putere in familie

        44% dintre victime provin din familii cu copii in intretinere;

        Femeile din familii cu copii (0-14 ani) in intretinere au risc mai mare (14%) de a fi abuzate fizic de catre partener;

        Femeile din gospodariile organizate democratic au un risc semnificativ mai mic (6,5%).

Ca si in cazul violentei psihologice si violenta fizica reprezinta un efect de interactiune intre factorii mentionati mai sus. Totusi, factorii cei mai semnificativi sunt: genul victimei, alcoolismul, somajul, socializarea intr-un mediu marcat de certuri si violenta psihologica si, in mai mica masura, organizarea nedemocratica a gospodariei.

Persoanele (femei sau barbati) tinere sau varstnice, absolvente de scoala generala, liceu sau facultate, din sate sau orase, din familii bogate sau sarace, au o probabilitate de a fi abuzate fizic in familie cu atat mai mare cu cat sun femei care au fost socializate intr-un mediu marcat de certuri intre parinti si traiesc in gospodarii care au suferit socul alcoolismului si/sau pe cel al pierderii locului de munca (pentru cel putin un membru).

b) Abuzul sexual

Acesta se defineste ca fiind orice contact sexual nedorit de catre partener. Violenta sexuala in familie este considerata o forma de violenta domestica. Contactul sexual fara consimtamant este considerat atac sexual. Atacul sexual nu presupune neaprat folosirea fortei fizice, el poate fi realizat prin metode de intimidare, amenintare, hartuire si constrangere.

Violenta sexuala in familie este estimata pronind de la intrebarea : "vi s-a intamplat ca cineva din familie sa va forteze sa aveti relatii sexuale impotriva vointei dvs?"

Violenta sexuala este raportata doar impreuna cu alte trei sau patru tipuri de violenta in familie. Cu alte cuvinte, spre deosebire de violenta psihologica sau sociala care se manifesta si separat, fara implicarea altor tipuri, violenta sexuala apare doar impreuna cu acestea plus violenta fizica, cu sau fara abuzuri economice.

b.1.)Incidenta violentei sexuale in familie

        1,4% din populatia adulta a tarii raporteaza violenta sexuala in familie.

        Violenta sexuala in familie este raportata doar de catre femei (2,6%), deci este o forma de violenta exclusiv impotriva femeii.

        12% dintre femeile divortate raporteaza viol marital, spre deosebire de 2,3% dintre femeile casatorite oficial sau 1,8% dintre vaduve. Nici o femeie in uniune consensuala nu raporteaza violenta sexuala in familie.

        5,7% dintre femeile din banat raporteaza violenta sexuala in familie.

b.2.)Femeile victime ale violentei sexuale in familie

        De toate varstele, etniile, religiile si nivelurile de educatie.

        Mai ales femeile divortate (la momentul cercetarii) sau care au avut astfel de esperiente de-a lungul vietii; 26% dintre victime sunt femei divortate. Majoritatea victimelor (58%) sunt femei casatorite oficial.

        Risc mai mare au femeile care de-a lungul vietii au trait in concubinaj.

        Din toate categoriile socio-profesionale.

        Din toate mediile rezidentiale si din localitati de toate marimile, mai ales din Banat.

b.3.) Factori determinanti ai violentei care include si abuzuri sexuale

Ca si in cazul abuzurilor economice, nici in ceea ce priveste violenta sexuala in familie nu putem vorbi despre un complex cauzal specific, dar putem analiza factorii influenti in ceea ce priveste violenta impotriva femeii care include si abuzuri sexuale.Desi violenta sexuala este puternic asociata cu violenta fizica, cazurile care includ si abuzuri sexuale pe langa cele fizice fac nota aparte. Factori precum mediul de socializare, saracia sau tipul gospodariei devin factori nesemnificativi in ceea ce priveste violenta sexuala. In schimb, alcoolismul ramane un factor puternic semnificativ. Femeile din gospodariile in care un membru este alcoolic au un risc considerabil mai mare decat al celorlalte femei de a suferi abuzuri sexuale (4,1%). In plus, in 77% dintre cazurile de abuzuri multiple, printre care si sexuale, agresorul era beat in momentul agresiunii.

b.4.)Toleranta populatiei fata de violenta sexuala in familie

In Romania, violenta sexuala, alaturi de violenta fizica (ambele impotriva femeii), reprezinta formele de violenta in familie fata de care populatia are cea mai puternica atitudine de respingere. Totusi scorul mediu obtinut este de doar 3,48, scor care in context european este mai degraba scazut.

In tarile membre ale Uniunii Europene, scorul mediu este de 3,86 , iar scorul minim este de 3,74 (Portugalia).

Foarte important este faptul ca opinia dominanta a femeilor abuzate sexual in familie nu difera semnificativ de cea a populatiei.

Atitudine de respingere mai puternica a violentei sexuale in familie au femeile, adica potentialele victime, persoanele cu liceu sau studii superioare, rezidentii din urban, mai ales din orasele mari, din Oltenia si Bucuresti, care se informeaza in mod sistematic din mass-media.

c) Abuzul psihologic (emotional)

Abuzul emotional cuprinde, ca si comportamentele manifestate de catre abuzator, degradarea continua si umilirea partenerei, sarcasme, luarea in deradere a acesteia, amenintari, dispret, insulte in public, observatii umilitoare. Acest tip de comportament este in general resimtit ca o atingere la integritate si increderea in sine, mai ales daca este persistent. In cele mai multe cazuri, agresiunea emotionala este adesea cea mai distructiva, deoarece are repercursiuni asupra mandriei personale si a increderii in sine.

Dintre persoanele care au suportat acest tip de violenta, doar 29% au trebuit sa faca fata la o singura forma dintre cele de mai sus, 28% la doua forme, in timp ce restul (43%) au fost abuzate psihologic sub multiple forme. Foarte important este faptul ca violenta psihologica acompaniaza si alte tipuri de violenta : in jur de trei sferturi din victimele violentei psiholigice au suferit abuzuri fizice, sociale sau economice.

c.1. Incidenta violentei psihologice :

        12,8% din populatia adulta a tarii raporteaza violenta psihologica in familie ;

        Violenta psihologica este la fel de raspandita in orase mari, orase mici si in sate. Intre regiunile tarii, aceasta este mai rar intalnita in familiile din Oltenia (6%) si raportata mai frecvent (27%) in familiile din Dobrogea ;

        Violenta psihologica este de aproape doua ori mai frecventa la femei (16%) decat la barbati (9%), indiferent de varsta sau de etnie ;

        Violenta psihologica este mai rara la persoanele cu educatie superioara.Totusi 7 din 100 de persoane cu studii superioare au fost/sunt nevoite sa ii faca fata ;

        Violenta domestica este mai raspandita printre persoanele casnice (19%) si mai rara la nivelul pensionarilor (10%). Dintre persoanele ocupate, muncitorii necalificati raporteaza in semnificativ mai mare masura (31%) astfel de experiente

        in familie ;

        In jur de un sfert din persoanele actualmente divortate (28%) si cele aflate in uniuni consensuale (23,5%) raporteaza experiente de violenta psihologica. Spre deosebire, doar una din zece persoane casatorite oficial o raporteaza. Nu trebuie insa interpretat faptul ca uniunile consensuala favorizeaza violenta intre membrii familiei. Dimpotriva, in cele mai multe cazuri, uniunile consensuale reprezinta un efect si nu o cauza a violentei. Traumele provocate de violenta rezulta in teama de implicare in relatii de lunga durata, care presupun responsabilitati multiple. Prin urmare, victimele prefera uniunile consensuale casatoriilor oficiale ;

Factori determinanti

Violenta psihologica impotriva femeii

Saracia :

La nivelul populatiei, o cincime dintre femei si 17% dintre barbati traiesc in gospodarii in care cel putin un membru sufera de foame.

- 33% dintre victime provin din familii care "nu au ce pune pe masa" si sufera de foame;

- una din trei femei din familiile care in mod sistematic sufera de foame sunt victime ale acestui tip de violenta;

- 47% dintre victime provin din familii al caror venit nu asigura nici strictul necesar

Alcoolism

- in 55% din cazuri agresorul era baut in momentul agresiunii ;

- un sfert dintre victime provin din familii in care cineva a dat in patima bauturii ;

- peste doua trimi din femeile provenind din familii cu un membru alcoolic sunt victime.

Supraaglomerarea locuintei

- o jumatate dintre victime provin din gospodarii care locuiesc in conditii de supraaglomerare (mai putin de 10 m2/pers.)

- una din cinci persoane care locuiesc in conditii de supraaglomerare este victima a violentei psihologice in familie.

Nivel redus de educatie

- agresorii sunt suprareprezentati printre absolventii de scoala profesionala sau de ucenici. Peste trei sferturi din agresori au nivel de educatie sub medie (liceu).

Somaj

- femeile din gospodariile in care cineva a intrat de curand in somaj au risc considerabil mai mare (27%) de a fi victime. Totusi, doar 23% provin din astfel de gospodarii.

- doar noua din o suta de agresori sunt someri.

Expunere la violenta psigologica inca din copilarie

- 28% dintre victime provin din familii in care parintii se ceratu des sau foarte des.

- 30% dintre femeile socializate in familii marcate de certuri frecvente intre parinti ajung la randul lor victime ale violentei psihologice, la varsta adulta.

Relatiile de putere in familie

- 42% dintre victime provin din familii cu copii in intretinere.

- femeile din familiile organizate pe model patriarhal, in care barbatul este capul gospodariei si ia decizii pentru intregul ei, au risc de a fi victime ale violentei psihologice in familie. Spre deosebire, femeile din familiile democratice au un risc considerabil mai mic (11%).

a)    Abuzul economic

Abuzul economic poate fi definit drept exercitiul unui control inechitabil asupra resurselor comune, fie ca se refera la controlul accesului la buget pentru menaj, fie la impiedicarea partenerei de a-si lua o slujba sau de a-si continua educatia, fie chiar de negare a drepturilor femeii asupra bunurilor comune.

Violenta economica in familie este estimata pornind de la trei itemi :vi s-a intamplat ca cineva din familie sa va impiedice sa mergeti la lucru sau sa va gasiti un loc de munca", "sa va ia fara acordul dumneavoastra o parte sau toti banii pe care ii aveati" si "sa nu va lase sa aveti bani pentru dumneavoastra personal". Toate aceste forme de violenta in familie sunt foarte rare.

Majoritatea persoanelor (61%) care au suportat violenta economica in familie au trebuit sa faca fata la o singura forma dintre cele de mai sus, 29% au fost abuzati sub doua forme si 10% sub toate cele trei. Cel mai frecvent, alti membri ai gospodariei iau din banii victimei fara acordul acesteia sau nu ii permit sa aiba banii sai personali.

Violenta economica este puternic corelata cu violenta sociala. Lipsa banilor personali duce la restrangerea relatiilor personale, nu pentru ca ti s-ar interzice sa iti vezi prietenii, ci pentru ca nu dispui de banii necesari unui suc, unei beri, unei cafele. De asemenea, atat teoretic, cat si empiric, violenta economica este puternic corelata cu violenta psihologica, mai ales cu abuzurile referitoare la distrugerea bunurilor personale. Tocmai de aceea, violenta economica este raportata doar impreuna cu alte tipuri de violenta in familie si niciodata singura: 92% declara si abuzuri psihologice, 65% si palmuire si/sau batai, 61% si violenta sociala si 22% si violenta sexuala.

d.1.)Incidenta violentei economice in familie

        4.2% din populatia adulta a tarii raporteaza violenta economica in familie ;

        Violenta economica este raspandita fara diferente in ambele medii de rezidenta, in localitatile de toate marimile si in toate regiunile tarii ;

        Violenta economica in familie este de mai mult de doua ori mai frecventa la femei (5,7%) decat la barbati (2,5%), indiferent de etnie, varsta, religie, nivel de educatie sau categorie socio-profesionala ;

        O cincime din persoanele actualmente divortate raporteaza experiente de violenta economica in familie. Spre deosebire, doar 3,5% dintre persoanele casatorite oficial o raporteaza.

d.2.)Profilul victimei violentei economice in familie impotriva femeii

- Femeile reprezinta 72,5% dintre cazurile de violenta economica in familie ;

- Mai ales femeile cu varsta cuprinsa intre 30 si 49 de ani ;

- De toate etniile, religiile si nivelurile de educatie ;

- Mai ales femeile divortate (la momentul cercetarii) sau care au avut astfel de experiente de-a lungul vietii ; 22% dintre victime sunt femei divortate. Majoritatea victimelor (48%) sunt femei casatorite oficial ;

- Risc mai mare au femeile care de-a lungul vietii au trait in concubinaj ;

- Risc semnificativ au femeile somere si muncitoarele, in timp ce risc considerabil mai mic au munictoarele ;

- Din ambele medii rezidentiale, din localitati de toate marimile si din toate regiunile tarii.

d.3.) Factori determinanti ai violentei in familie impotriva femeii, care includ si abuzuri economice

Nu putem vorbi despre un complex cauzal al violentei impotriva economice, dar putem analiza factorii influenti in ceea ce priveste violenta impotriva femeii, care include si abuzuri economice. Supraaglomerarea locuintei si nivelul redus de educatie se dovedesc factori nesemnificativi in aceasta privinta.

Saracia

        45% dintre femeile victime ale unor abuzuri multiple, printre care si economice, provin din gospodarii care "nu au ce pune pe masa" si sufera de foame.

        36% dintre victime provin din familii in care in ultimul an s-a micsorat venitul. Femeile din aceste familii au un risc de aproape trei ori mai mare decat celelalte femei.

Alcoolism

        O treime din victime provin din familii in care cineva a dat in patima bauturii ;

        Una din trei femei din familiile cu un membru alcoolic sunt abuzate sub multiple forme, inclusiv economic.

Somaj

        Femeile din gospodarii in care cineva a intrat de curand in somaj au risc considerabil mai mare (12%) de a fi victime. Totusi, doar 22% din victime provin din astfel de gospodarii.

Expunere la violenta psihologica inca din copilarie




        35% dintre victime provin din familii in care parintii se certau des sau foarte des.

        13% din femeile socializate in familii marcate de certuri frecvente intre parinti ajung victime ale unor abuzuri multiple, inclusiv economice, la varsta adulta.

Relatiile de putere in familie

        O jumatate dintre victime sunt femei din gospodarii organizate patriarhal. Riscul femeilro din gospodarii patriarhale (7%) este de doua ori mai mare decat al celor din gospodarii organizate democratic (3,4%).

Femeile tinere sau varstnice, absolvente de scoala generala, liceu sau facultate, din sate sau orase, au o probabilitate a suferi in familie abuzuri multiple, inclusiv economice, cu atat mai mare cu cat au fost socializate intr-un mediu marcat de certuri intre parinti si traiesc in gospodarii sarace, patriarhale, in care cineva este alcoolic.

e) Abuzul social

Abuzul social este una dintre cauzele cele mai frecvente care duc la izolarea victimei si incapacitatea ei de a iesi din situatia de violenta. Aceasta forma de violenta este strans legata de abuzul economic si contine obstacolele invizibile si intangibile care se opun la realizarea oportunitatilor potentiale oferite femeilor si la exercitiul drepturilor lor fundamentale. Pe langa cele mentionate mai sus, abuz social asupra femeii pot si considerate si urmatoarele comportamente : abuz verbal in fata altor persoane, glume, critici referitoare direct la aspectul fizic al femeii, la inteligenta sa, acuzatii de infidelitate, comportamente de control (urmarirea femeii la serviciu, la prieteni, telefoane de verificare etc.), incuierea femeii in casa sau in afara ei etc.

Rezultatul este umilirea publica a femeii si izolarea ei de prieteni si membrii familiei sale. Violenta morala asupra femeii rezulta din comportamente care minimizeaza sau distrug tendintele culturale sau religioase ale femeilor ridiculizandu-le, penalizandu-le sau fortand femeile sa adere la un sistem diferit.[21]

Majoritatea cazurilor de violenta impotriva femeilor se prezinta ca o combinatie de violenta fizica, psihologica si sexuala, sustinuta de o violenta de origine relationala (sociala) si incluzand uneori o violenta economica si morala.

Conform rezultatelor uneor anchete victimologice, modelul violentei conjugale este format dintr-o succesiune de etape, o prima etapa fiind reprezentata deaparitia unei situatii tensionate in relatia de cuplu.

Aceasta prima etapa de caracterizeaza prin faptul ca agresorul, prin diferite tehnici de control, intimidare si agresare, insulte, injurii, acuza victime de anumite fapte actuale sau petrecute in trecut. In momentul in care situatia tensionata devine din ce in ce mai ampla, ea se transforma intr-un act violent care adesea este amplificat de un eveniment extern sau de propria stare a victimei.

Acestor doua etape le succede o etapa de calm, in care agresorul are remuscari, incearca sa repare ceea ce a facut, avand un comportament tandru fata de victima, promitandu-i ca nu o va mai agresa niciodata. In cazul aparitiei unui nou act de violenta, toate aceste etape se repeta, dar perioada de reconciliere devine mai scurta, uneori chiar dispare, fiind inlocuita cu o stare de indiferenta sau chiar de adversitate.[22]

Violenta sociala in familie este estimata pe baza a patru itemi : "vi s-a intamplat ca cineva din familie sa nu va dea voie sa va vedeti sau sa vorbiti cu prietenii", "sa nu va dea voie sa iesiti din casa", sa va verifice exagerat de mult ca sa stie unde sunteti si ce faceti" si "sa va acuze de infidelitate fara motiv". In literatura de specialitate, violenta sociala este considerata violenta psihologica pasiva.

Dintre persoanele care au suportat violenta sociala in familie, 45% au trebuit sa faca fata la o singura forma dintre cele de mai sus, in timp ce restul (55%) au fost abuzate social sub multiple forme. In plus, doar o victima din zece raporteaza exclusiv violenta sociala, ceilalti fiind supusi si la abuzuri psihologice (86%), fizice (61%), economice (36%) sau sexuale (20%).

e.1.) Profilul victimei violentei sociale in familie

Persoanele care au suferit violenta sociala in familie sub o forma sau alta sunt majoritar de etnie romana, de religie ortodoxa, casatoriti cu acte, ocupati sau pensionari etc. Profilul prezentat mai jos subliniaza trasaturile specifice, care diferentiaza aceste persoane de restul populatiei :

        Femeile reprezinta 70% din totalul victimelor ;

        Risc mai mic au femeile in varsta ;

        De toate etniile si religiile ;

        Risc mai mare au femeile care au absolvit scoala profesionala sau de ucenici ;

        Risc mai mare au femeile divortate sau cele care, de-a lungul vietii au trecut prin experienta divortului, precum si cele care au trait in concubinaj ;

        Somerele si muncitoarele au risc semnificativ mai mare decat restul. Pensionarele au risc mai mic ;

        Din ambele medii rezidentiale si din localitati de toate marimile ;

        Din toate regiunile tarii.

Spre deosebire de celelalte tipuri de violenta in familie, acest tip de abuzuri , in cele mai multe cazur au loc "o singura data" sau "de cateva ori", pe perioade mai scurte de timp, in medie 3,5 ani. Aceste caracteristici sunt valabile pentru ambele medii de rezidenta, pentru toate varstele, pentru femei si barbati, indiferent de nivelul de instructie.

Violenta sociala nu depinde de gen, ci de ciclul de viata. Distributia functie de perioada de viata in care a avut loc nu difera decat prin suprareprezentarea (50%) cazurilor petrecute in primii cinci ani de casatorie.

Grupul persoanelor care raporteaza violenta sociala in familie se imparte in trei subgrupuri :

- Primul subgrup este format din tinerele si tinerii care pe perioada copilariei si adolescentei s-au simtit/ se simt controlati in mod exagerat de catre parinti ;

- Al doilea subgrup, mai numeros decat primul, include persoanele, majoritatea de peste 30 de ani si casatorite, care in primii cinci ani de casnicie au simtit comportamentul partenerului/partenerei atat de incarcat cu "gelozie" incat le-a restrans libertatea. Cu toate acestea, perioada respectiva pare sa se fi incheiat cu dezvolatarea unui aranjament convenabil, de moment ce sunt casatoriti inca si relateaza fapte care au avut loc cu ani in urma (64%), in mare parte cu mai mult de cinci ani in urma. De altfel, dupa cum am aratat mai sus, cei/cele care nu au resusit sa rezolve satisfacator tensiunile "perioadei de acomodare" pe care o reprezinta primii ani ai casatoriei si, in schimb, au ajuns la violente psihologice sau fizice, au ales sa vorbeasca despre acestea si nu despre experientele de izlolare sociala.

- Al treilea subgrup este unul foarte mic si include persoane de toate varstele, care resimt comportamentul partenerului sau rudelor cu care impart locuinta drept abuziv, rezultand in insuficienta relatiilor sociale.

Caracterul predominant temporar si localizat la nivelul anumitor cicluri de viata al violentei sociale in familie din Romania este sustinut si de faptul ca o pondere mai mare a victimelor, decat in cazul violentei psihologice sau a celei fizice, considera ca aceasta a luat sfarsit si nu se mai asteapta la abuzuri in acest sens.

e.2.)Complexul cauzal al violentei sociale in familie

Dintre toti factorii cauzali considerati in cadrul cercetarii doar o mica parte sunt asociati cu prezenta violentei sociale in familie. Alcoolismul, supraaglomerarea locuintei, somajul si relatiile de putere din godpodarie sunt factori nesemnificativi.

Saracia

        36% dintre victimele autodeclarate ale violentei sociale in familie provin din familii in care in ultimul an s-a micsorat venitul .

Nivel de educatie

        Persoanele care au absolvit scoala profesionala sau de ucenici sunt suprareprezentateatat printre victime, cat si printre agresori.

Expunere la violenta psihologica inca din copilarie

        Doar in cazul victimelor - femei exista o asociere statistic semnificativa : 44% dintre victimele femei provin din familii in care parintii se certau des sau foarte des.

3.2.3. Efectele violentei asupra femeilor

In ceea ce priveste efectele violentei conjugale, acestea sunt atat medicale si psihologice, cat si profesionale sau economice. In primul rand, femeia abuzata nu isi mai poate indeplini atributiile parentale. O mama, victima a violentei sotului, este mai putin capabila sa asigure ingrijirile de baza necesare copilului (hrana, casa, igiena, haine, sanatate fizica) sau sa il protejeze pe acesta de raniri, accidente, pericole fizice sau sociale.

Coplesita de rusine pentru de ceea ce i se intampla, de sentimentul esecului in cea mai importanta relatie interpersonala, de teroare, de autoacuzatii, femeia nu mai este capabila de juca nici unul din rolurile impuse de viata familiei.

Adeseori, femeile victime ale violentei in familie au manifestari psihopatologice, de genul : confuzie, aplatizare afectiva, teama, oboseala cronica, iritabilitate, tulburari de somn si alimentare, dificultati in luare deciziilor sau in cazul planificarilor de viitor, incapacitatea de a identifica alternativele la situatia lor.[23]

In functie de tipul de abuz exercitat asupra lor, femeile prezinta anumite efecte la nivel psihic, fizic si social.Acestea au fist identificate prin contacte directe cu victimele, prin inregistrarea comportamentului lor.

Efectele violentei sunt atat pe termen scurt, dar si pe termen lung. Ranile produse prin lovire, taiere, zgariere etc. pot duce in unele cazuri la moartea victimei. In alte cazuri se pot produce depresii, dereglarea ritmurilor firesti ale organismului, folosirea alcoolului in mod exagerat sau a unor medicamente, toate acestea ducand la tentative de sinucidere.

Copiii care sunt martori ai cazurilor de violenta in familie vor suferi si ei de depresii si boli ale sistemului nervos si este foarte posibil sa devina si ei violenti. Exista situatii in care victimele suporta violentele partenerului fara sa ia nici un fel de masura. Ele refuza sa anunte politia, sa ia legatura cu asistentii sociali sau sa apeleze la institutii speciale de ingrijire.

Violenta conjugala arunca victimele intr-o stare de vina, de culpabilitate permanenta, de rusine si de izolare. De aici, pot decurge si tulburari ale sanatatii fizice, care pot fi profunde sau durabile : hematoame, urme de strangulare, lovituri, fracturi, dureri fizice si musculare etc.

Adesea victima se teme pentru siguranta propriei sale vieti, ajungand sa traiasca intr-o stare de alerta, sub amenintarea constanta a agresiunii, care poate sa apara in orice moment, din orice motiv. De cele mai multe ori poate sa apara un sentiment de culpabilitate (femeia sa creada ca ea este cea care a indus comportamentul violent), sentiment care este insotit de pierderea stimei se sine. Astfel, violenta ii apare victim,ei ca fiind un fenomen normal, justificabil. In paralel cu sentimentul de frica si rusine, victimele il resimt si pe acela de manie si revolta. Unele dintre ele tolereaza aceste lucruri de rusine de teama nu declanseze o violenta mult mai mare la partenerul lor, in timp ce altele reactioneaza cu agresivitate, tipand, insultandu-si partenerul si incercand sa il maltrateze fizic, ca raspuns la violentele pe care trebuie sa le suporte.[24]

Efectele psihologice au fost identificate ca apartinand sindromului femeii batute[25], sub numele de stres posttraumatic. Stresorul care produce acest sindrom poate fi extrem de dureros pentru aproape oricine, si de regula este experimentat cu o frica intensa, teroare si neajutorare. Cele mai comune traume implica o amenintare serioasa, fie a vietii, fie a integritatii corporale proprii sau o amenintare si vatamare serioasa a propriilor copii. Unii stresori produv frecvent tulburarea pe cand altii o produc numai ocazional.

Efectele violentei domestice nu sunt doar de ordin fizic sau psihic, ci si social. Astfel, sub presiunea partenerului, sau pentru ca doreste sa ascunda situatia, femeia se indeparteaza treptat de familie si prieteni, evitand interactiunea sociala cu acestia. Pierderea reperelor exterioare il ajuta pe partener sa isi exercite din ce in ce mai mult dominarea asupra victimei. Femeia este sigura ca orice incercare de a iesi din starea conflictuala este sortita esecului, ca nimeni nu o poate intelge si nimeni nu poate rezolva situatia. In concluzie comportamentul victimelor in societate si familie are urmatoarele caracteristici : inhibare, sentimentul ca au dezamagit pe toata lumea, frica de judecata celorlalti membri, pierderea prietenilor etc.

3.3. Coordonate ale violentei intrafamiliale

Pe plan mondial, violenta conjugala detine 25% din totalul infractiunilor violente. Doar 5% din atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la Politie si mai putin de 1% sunt pedepsite.

Violenta domestica este mult mai des intalnita decat violenta pe strada sau la locul de munca. Cifrele statistice ne dezvaluie o realitate ingrijoratoare: peste 90% dintre agresori sunt barbati; 82% dintre abuzatori sunt cunoscuti ai victimei, iar 19% sunt chiar rude; 85% dintre violatori sunt barbati, cunoscuti ai victimelor; 61% din violuri sunt comise in casa cuiva, de regula a victimei; 1 din 7 femei sunt violate de catre sotii lor; 78% din cazurile de viol sunt achitate; 70% dintre femei au fost hartuite sexual intr-un anumit moment al vietii lor; 1 din 11 femei au fost violate, iar 1/3 la prima lor intalnire; 1 din 2 fete vor fi victimele unei forme de abuz sexual inainte de a implini 18 ani. In S.U.A., la fiecare 6 minute o femeie este agresata sexual, iar in Canada la fiecare 4 minute.

In Europa, prevalemta violentei domestice intre celelalte forme de infractiuni ale caror victime sunt femeile este de 14% in Republica Moldova si 58% in Turcia. Potrivit unui studiu intocmit de Banca Mondiala, 20% din bolile de care sufera femeile si fetele cu varste cuprinse intre 15 si 44 de ani, din mai multe tari ale lumii, se datoreaza violentei domestice.

Cel mai important obstacol in calea prevenirii si combaterii violentei conjugale, il constituie mentalitatea potrivit careia este normal sa existe o inegalitate in sanul familiei.

Factorii care determina cine este persoana din familie care va avea "ultimul cuvant" in procesul de aluare a unei decizii, variaza de la un grup familial la altul si de la o societate la alta.

Intr-un raport realizat de UNICEF, cu privire la situatia femeilor si copiilor in lume, in anul 2007, se precizeaza ca doar in 10 tari din totalul celor studiate, exista un procent de 50% dintre femei care participa la luarea deciziilor in familie.

Discriminarea sexuala este, de cele mai multe ori, fondata pe atitudini patriarhale, care acorda barbatilor un statut social mai ridicat decat cel al femeilor. Nivelul de educatie, nivelul veniturilor si diferenta de varsta reprezinta factori care determina puterea de negociere pe care o au membrii unui cuplu.

Chiar daca violenta fizica si sexuala, ca si toate celelalte forme de matratare, se intalnesc in medii sociale diferite si comporta diferite aspecte, toate acestea indica un singur lucru, si anume ca actele de violenta sunt, in general comise de catre barbatii adulti asupra femeilor si fetelor.

In consecinta, violenta impotriva femeilor pune in pericol sanatatea fizica si echilibrul psihologic al victomelor si le obliga adesea pe acestea sa accepte subordonarea si nesiguranta economica din familie. Inegalitatile legate de sex din familie creeaza un context propice pentru relatiile violente.

In Romania, violenta in familie este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sondajele, datorita faptului ca multe dintre aceste acte de violenta nu sunt raportate politiei.Desi exista o crestere continua a numarului de cazuri de violenta in familie, acest fenomen ramane, de cele mai multe ori, un secret de familie, iar acest lucru se poate observa din analiza rezultatelor unor studii sau sondaje sociologice efectuate pe tema violentei intrafamiliale.

In tara noastra, Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii a prezentat in anul 1998 un raport cu privire la violenta in familie, in care era precizata urmatoarea structura pe sexe a persoanelor acuzate de acest delict:

ANUL

FEMININ

MASCULIN

FEMININ

(%)

MASCULIN

(%)

1993

519

5.570

9

91

1993

510

5.648

8

92

1995

662

7.940

8

92

1996

671

8.537

7

93

1997

823

9.205

8

92

1998

993

11.186

8

92

Sursa:Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii,1998

O asemenea evidenta statistica ne arata ca actele de violenta in familie sunt comise atat de barbati, cat si de femei, insa analiza lor comparativa ne arata ca, sursa feminina nu depaseste 9% in intervalul 1993-1998, in timp ce sursa masculina a situatiilor de violenta este constant precumpanitoare ponderea sa depasind intotdeauna procentul de 90% (asa cum se poate sesiza din tabelul urmator)

1993 1994 1995 1996 1997 1998

Femei

9%

8%

8%

7%

8%

8%

Barbati

91%

92%

92%

93%

92%

92%

De cele mai multe ori femeile nu au nici un loc sigur unde sa se refugieze si nici mijloacele financiare pentru a face acest lucru, si prin urmare, sunt fortate sa locuiasca alaturi de partenerul agresor. In acelasi timp, pentru majoritatea femeilor, o familie "bine cladita" este aceea in concordanta cu perceptia traditionalista a rolului social al femeii in educarea copiilor, si al statutului ei de persoana subordonata, tacuta, obedienta.

Conform informatiilor oferite in anul 2001 de catre Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii, "12,4% din totalul infractiunilor prin violenta, comise in perioada 1990-1999, s-au petrecut in mediul familial.

Datele statistice care ilustreaza aceasta perioada arata ca, desi barbatii infractori sunt mai numerosi decat femeile infractoare, se constata o crestere constanta a numarului femeilor - autor al unor infractiuni, astfel incat, ponderea acestora a evoluat, in mediul urban, de la 11% in anul 1993, la 18% in anul 1998, iar in mediul rural, de la 8% in 1993, la 16% in 1998.

Profilul tipic al femeii agresoare este definit de nivelul de instructie redus (aproape 60% au absolvit numai studiile gimnaziale), lipsa de ocupatie (aproximativ 83% din femeile - autor nu au un loc de munca sau sunt6 somere) si absenta status-ului marital (peste 76% sunt persoane necasatorite)".

In anul 2002, potrivt datelor pe care le avea Ministerul de Interne, majoritatea actelot de violenta comise in familie au fost omorurile, tentativa de omor, loviturile cauzatoare de moarte, pruncuciderea, vatamarea corporala grava, violul si relele tratamente aplicate minorilor. Numarul total al infractiunilor intrafamiliale, pentru anul 2002, a fost de 2115, care reprezenta 7,86% din numarul total al infractiunilor pentru acelasi an (26.890).

Polul infractionalitatii in familie, in anul 2002, era reprezentat de urmatoarele judete:

Nr.Crt.

Judetul

Nr. de cazuri

1.

Hunedoara

380

2.

Bistrita Nasaud

336

3.

Bacau

300

4.

Bucuresti

268

5.

Braila

192

6.

Dolj

87

7.

Bihor

75

8.

Mehedinti

68

9.

Mures

51

Sursa : Ministerul de Interne, Dinamica violentei intrafamiliale

in anul 2002

Judetele cu cel mai scazut al infractionalitatii intrafamiliale erau, in anul 2002:

Nr.crt.

Judetul

Nr.de cazuri

1.

Arges

13

2.

Arad

13

3.

Alba

9

4.

Harghita

9

5.

Teleorman

7

6.

Ilfov

3

7.

Brasov

2

8.

Timis

2

Sursa : Ministerul de Interne, Dinamica violentei intrafamiliale

in anul 2002

Desi rezultatele acestor cercetari releva faptul ca mai mult de jumatate din victimele violentei intrafamiliale sunt femei, nu trebuie sa omitem faptul ca victimizarea a dobandit in zilele noastre o coloratura diferita de cea a anilor trecuti, in conditiile in care exista si cazuri de violenta asupra barbatilor din partea partenerelor. Noile reglementari le-au dat femeilor curajul de a se impotrivi partenerilor lor, aceasta tendinta de impotrivire concretizandu-se in infractiuni de vatamare corporala, tentativa de omor sau chiar omor.

Studiile efectuate au aratat ca ambele forme de maltratare sunt frecvente, desi cvu intensitati, manifestari, circumstante si ponderi diferite.O simpla inspectare a problematicii evidentiaza faptul ca agresiunea intreprinsa de sot este mult mai grava si mai periculoasa, avand in vedere ca : "puterea fizica a barbatului poate determina rani si trauma mai serioase; actul de violenta comis de un barbat se poate repeta, cea mai mare parte a agresiunilor intreprinse de catre femeie sunt acte de legitima aparare; o pondere importanta din actele dee maltratare intreprinse de sot au loc in perioada in care femeia este insarcinata; spre deosebire de barbate, femeile sunt mai dependente din punct de vedere economic si au putine sanse de a recurge la violenta".

In Romania, violenta in familie este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sondajele, datorita faptului ca multe dintre aceste acte de violenta nu sunt raportate politiei. Desi exista o crestere continua a numarului de cazuri de violenta in familie, acest fenomen ramane, de cele mai multe ori, un secret de familie, iar acest lucru se poate observa din analiza rezultatelor unor studii sau sondaje sociologice efectuate pe tema violentei intrafamiliale.

De exemplu, in perioada 12-23 aprilie 2003, The Gallup Organization Romania a realizat, la cererea WIN BALKANS, una din primele cercetari efectuate in Bucuresti pe tema violentei impotriva femeilor.Studiul a fost facut pe 1029 de subiecti, femei cu varsta cuprinsa intre 18 si 59 de ani, din Bucuresti. Rezultatele sondajului au fost prezentate si comentate de specialisti romani si straini in cadrul conferintei tinute de WIN BALKANS in perioada 26-27 mai 2003, la Bucuresti, pe tema, "Initiative de combatere a violentei impotriva femeilor".

O prima concluzie care se degaja din rezultatele acestui studiu este ca violenta domestica este un fenomen des intalnit in societatea romaneasca, 95% dintre femei indicand acest lucru.

Potrivit acestui studiu, in general, doar 8% din respondentele care sunt casatorite sau au un partener constant apreciaza modul in care se inteleg cu sotul/partenerul lor ca fiind "nu prea bun" sau "deloc bun", in timp ce 9% afirma ca se inteleg excelent cu partenerul lor, iar 38% apreciaza relatia lor ca fiind "foarte buna".

In 13% din cupluri, problemele apar "des" sau chiar "foarte des". Persoanele care sunt casatorite de mai mult de 20 de ani tind sa afime ca problemele apar des, in timp ce persoanele implicate in relatii mai tinere spun ca problemele apar rar sau deloc [26].

Grafic pg 86

Cea mai grava forma de violenta impotriva femeii este considerata de respondente "violenta fizica" (88,7%), cea mai redusa pondere fiind cea a "violentei verbale" (41,2%).

In ceea ce priveste acceptabilitatea violentei intrafamiliale, peste jumatate (52,7%) dintre femeile intervievate au opinat ca violenta este un act inacceptabil, care trebuie sanctionat de catre lege, in timp ce doar 0,3% au apreciat fenomenul ca fiind acceptabil.

Grafic pg 87

Trebuie remarcata ponderea relativ ridicata (38,4%) a femeilor care au fost partial de acord cu afirmatia potrivit careia "De foarte multe ori femeile sunt cele care ii provoaca pe barbati sa fie violenti". Acest lucru intareste ideea potrivit careia, de cele mai multe ori, violenta domestica apare datorita mentinerii unei mentalitati invechite cu privire la distributia rolurilor in familie, mai exact cu privire la statutul femeii de supunere fata de barbat.

Unul dintre factorii care impiedica determinarea exacta a ponderii acestui fenomen este caracterul privat, secret al violentei familiale, care face ca victima sa aiba un acces mai mic la surse de sprijin.



[1] U. Schiopu, Dictionar de psihologie, Editura Babel, Bucuresti, 1997, p. 236

[2] Informatii preluate de pe www.politiaromana.ro

[3] Aceasta definitie, agreata de National Domestic Violence Summit, apare in Australian and Family\ Violence Clearinghouse, Issues Paper 1, Canberra, 2003, p.1.

[4] Legea nr. 217 din 22/05/2003, pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

[5] Marciana Popescu, Ana Muntean, Violenta domestica - de la o realitate importanta la asumarea unei stari de fapt, in vol. Un deceniu de tranzitie. Situatia copilului si a familiei in Romania, UNICEF, Bucuresti, 2000, p. 37

[6] Constantin Paunescu, Agresivitatea si conditia umana, Bucuresti, Editura Tehnica, 1994, p. 90

[7] www.mediauno.ro, (Maria Voinea - interviu despre violenta intrafamiliala, aprilie 2003)

[8] Idem.

[9] Raportul Organizatiei Natiunilor Unite, United Nations:The World's Women.Trends and Statistics. New York, 1995

[10] Raportul Cercetarea nationala privind violenta in familie si la locul de munca, IMAS, 2003, poate fi accesat on-line, pe site-ul Centrului pentru Partenriat si Egalitate din Romania (www.cpe.ro)

[11] Criminalitatea ca violenta in Romania (1990 - 1999). Violenta intrafamiliala, Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii, Bucuresti, Inspectoratul General al Politiei, 2000, p.4

[12] Cf. Mircea Tiberiu, Familia - de la fantasma la nebunie, Editura Marineasa, Timisoara, 1994, p. 98

[13] Ibidem, p.99

[14] Popescu, M., Muntean, A., Violenta domestica- de la realitate importanta la asumarea unei stari de fapt, in Un deceniu de tranzitie - situati copilului si a familiei in Romania, UNICEF, Bucuresti, 2000, p.38

[15] Conform Raportului realizat de catre Institutul Galluo Romania - violence against women, The Gallup Organization Romania, 12-23 aprilie 2003 (www.gallup.ro)

[16] Idem.

[17] Sorin M. Radulescu, Sociologia violentei (intra)familiale : victime si agresori in familie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p.86

[18] Criminalitatea ca violenta in Romania (1990-1999). Violenta intrafamiliala, Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii, Bucuresti, Inspectoratul General al Politiei, 2000, p.6

[19] Ovidiu Amalinei, Drame intre patru pereti, publicat in cotidianul Ziua , 12 mai 2003

[20] Consiliul Europei, Recomandarea R (85) 4 cu privire la problematica violentei intrafamiliale, Biroul de Informare al Consiliului Europei in Romania - www.coe.ro

[21] Cf. M. Constantin, Stop violenta in familie, Editura Lumen, Bucuresti, p.5-6

[22] S. Radulescu, op.cit., p.97

[23] Raportul pe 2003, realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa (SOROS) - www.soros.md

[24] Idem.

[25] Acest sindrom este tratat ca o categorie separata in DSMIII (Manualul pentru diagnosticul si statistica tulburarilor mentale DSM-III, editat de Asociatia Psihiatrilor Americani, 1981)

[26] Raportul complet al sondajului poate fi accesat on-line la: http:/www.gallup.ro/poll_ro/releases_ro/pr030527ro/pr030527ro.


loading...




Document Info


Accesari: 6959
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )