Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













Interguvernamentalismul

Drept



loading...











ALTE DOCUMENTE

delict - Notiune si definitie - Continutul legal
Dreptul de autor
Notiunea de drept public si privat
SISTEMUL DREPTULUI DIVIZIUNEA SI RAMURILE DREPTULUI
Elementele statului
Statul - Statul este organizatia politica care
Clasificarea normelor juridice
Atributele legale si efectele hotararii judecatoresti
AVOCATUL POPORULUI - Tema de control - DREPT CONSTITUTIONAL
ACTUL JURIDIC CIVIL


ABORDARI CONCEPTUALE

Interguvernamentalismul:

►Suveranitatea apartine statului-natiune, chiar daca acesta opteaza sa o exercite īn comun la nivel european (regional).

►Actorii supranationali vor avea mai putina importanta decāt guvernele nationale atunci cānd se decide viitorul gruparii.

►Integrarea economica nu conduce automat la cea politica conform schemei neofunctionaliste.

►Vor trebui sa prevaleze dimensiunile politice si interesul national.

►Identitatea si loialitatea nationala nu sunt foarte predispuse la schimbare.

Neofunctionalismul:

►Integrarea va īncepe īn sectoare din "zona low politics" care trebuie sa fie strategice d.p.v. economic;

►Se va crea o "īnalta autoritate" care sa supraveheze procesul de integr 212f56c are (tehnocrati)

►Integrarea unor sectoare va crea presiuni pentru integrarea altor sectoare;

►Grupurile nationale de interese īsi vor orienta loialitatea si actiunile de lobby catre noul centru de decizie,

►Creste complexitatea reglementarilor si devin necesare arhitecturi institutionale comune;

►La īnceput integrarea politica are un rol secundar.

Stadii ale integrarii

Zona de liber schimb;

Uniunea vamala,

Piata comuna;

Uniunea economica;

Uniunea monetara;

Uniunea economica deplina;

Uniunea politica.

Ierarhia politicilor de conlucrare

Informarea: partenerii se informeaza reciproc referitor la instrumentele si mecanismele de politica econ. pe care le vor folosi; totusi competentele nationale ramān intacte.

Consultarea: partenerii īsi declara acordul de cere opinia si sprijinul celorlalti referitor la anumite decizii. Suveranitatea ramāne nealterata, dar unele interese sunt afectate.

Coordonarea: partenerii trebuie sa-si exprime acordul cu privire la diferitele masuri adoptate. Daca se stabilesc obiective comune procesul se poate numi "cooperare". Totodata presupune armonizarea legislativa su administrativa. (Ex: poate determina o convergenta a variabilelor economice - reducerea ecartului dintre ratele dobānzilor)

Unificarea: Presupune fie īnlaturarea instrumentelor nationale si īnlocuirea lor cu unele comune, fie adoptarea unora identice. Competentele nationale sunt extrem de limitate.

Geometria variabila: presupune faptul ca anumite sectoare se vor integra mai rapid, atributele decizionale transferāndu-se la nivel suprastatal, īn timp ce altele vor ramāne la nivel national.

DINAMICA PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANA

Obiectivele PUI

►Coordonarea eforturilor de cercetare si dezvoltare tehnologica - ale statelor membre cu sprijin multilateral comunitar, inclusive financiar;

►Cooperarea monetara;

►Sporirea competentelor Parlamentului European; - ales prin vot universal direct (din 1979) care primeste puterea de a amenda deciziile adoptate cu majoritate calificata;

►Consolidarea rolului executiv al Comisiei;

►Trecerea la majoritatea calificata īn procesul de adoptare a deciziilor īn cadrul Consiliului ministerial;

►Coeziunea economica -crearea conditiilor ca fiecare membru sa depuna eforturi de a-si conduce politica economica īntr-un mod convergent cu cele ale partenerilor, contānd pe sprijin din partea organismelor comunitare;

►Armonizarea politicilor sociale - posibilitatea organelor comunitare de a adopta si implementa reglementari īn domeniul social, vizānd armonizarea conditiilor de munca si de viata ale cetatenilor din tarile membre;

Piata Unica presupune:

►Libera circulatie a capitalurilor, fortei de munca, bunurilor si serviciilor,

►Īnlaturarea controalelor la frontierele interne ale comunitatilor;

►Armonizarea ratelor TVA;

►Recunoasterea reciproca a standardelor si a procedurilor de certificare a calitatii,

►Dreptul de resedinta fara detinerea obligatorie a unui loc de munca.

►Fonduri structurale sporite;

Libera circulatie a bunurilor

►A presupus īn primul rānd suprimarea frontierelor vamale interne; acest proces s-a realizat īn doua etape:

●Introducerea DAU (Documentului Administrativ Unic) care simplifica semnificativ procedurile vamale; Adoptarea unui sistem unic de clasificare a marfurilor īn cadrul gruparii;

●Eliminarea formalitatilor si a controlului vamal la frontierele intracomunitare; controlul sanitar-veterinar a fost mentinut o vreme,cu titlu de exceptie, fiind īnlocuit cu controlul la locul de productie si la cel de comercializare;

►Īn 1979, CEJ a generalizat principiul recunoasterii reciproce

►Īn 1993, Consiliul Ministerial a decis aplicarea generalizata a principiului aplicarii TVA la locul de origine proces care urma sa se realizeze īn doua etape īn perioada 1993-1997;

Libera circulatie a persoanelor

►Primele masuri de asigurare a libertatii de miscare a lucratorilor au fost adoptate īn 1964, cānd detinatorii asa-numitelor "profesii liberale" dobāndeau dreptul de practicare a meseriei īn oricare dintre tarile membre pe baza armonizarii calificarii profesionale;

►Din 1985 s-a renuntat la armonizare īn favoarea recunoasterii reciproce a calificarii;

►Principiul consacrat este ca odata ce o persoana este calificata sa exercite o profesie īn tara sa, se o poate exercita īn orice alta tara membra;

►Carta Sociala adoptata īn 1989, a cuprins si prevederi referitoare la libera circulatie a fortei de munca.

Principiile Cartei Comunitare a Drepturilor Sociale Fundamentale

►Dreptul de a munci īn oricare tara membra a UE;

►Libertatea de a alege o profesie si dreptul la un salariu corespunzator;

►Dreptul la conditii de munca si de viata īmbunatatite;

►Dreptul lucratorilor la informare, consultare si participare;

►Un standard de viata decent pentru persoanele vārstnice;

►Integrarea sociala si profesionala īmbunatatite pentru persoanele cu diverse disabilitati.

Libera circulatie a serviciilor

►Desi sectorul serviciilor ocupa peste 60% din forta de munca, liberalizarea acestuia s-a produs mai lent;

►Tratatul cu privire la Uniunea Europeana reglementeaza principiul liberalizarii serviciilor sub doua forme:

●Dreptul de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat īn scopul prestarii unui serviciu;

●Prestarea de servicii, transfrontalier, fara a fi necesara deplasarea prestatorului.

►Libertatea de prestare a serviciilor este valabila pentru cetatenii statelor membre care sunt domiciliati pe teritoriul altui stat membru. Aceste doua conditii sunt cumulative.

Dreptul comunitar clasifica serviciile in 3 mari categori:

Servicii active - acestea presupune deplasarea prestatorului  in tara  consumatorului de serviciu

Servicii pasive -  presupune deplasarea consumatorului in  tara prestatorului de servicii( turism)

Servicii de corespondenta - se refera la cazul in care doar serviciile propriu zise traverseaza frontiera consumatorul si prestatorul de servicii ramanand in tara lor de origine

Libera circulatie a capitalurilor

►Liberalizarea totala a ciculatiei capitalurilor a fost conceputa in 3 etape:

.Liberalizarea operatiuniilor cu capital

.Liberalizarea operatiuniilor cu titluri financiare

.Liberalizarea operatiuniilor cu imprumuturi financiare

Efecte ale Pietei Unice:

►Intensificarea concurentei īntre companiile care activeaza īn toate sectoarele;

►Diversificarea gamei de produse si sericii si oferirea lor la preturi mai reduse;

►Rapiditate mai mare si costuri mai reduse pentru livrarile transfrontaliere;

►Mobilitate īn crestere pentru forta de munca;

►Crearea de noi locuri de munca īn tarile membre, Cresterea suplimentara a veniturilor;

►Intensificarea convergentei si coeziunii economice īntre diversele regiuni ale UE;

POLITICA MONETARA

Prin Acordul Basle-Nyborg,din 1987, s-au produs trei schimbari majore īn functionarea SME

►S-au prelungit facilitatile de creditare oferite de FECOM;

►S-a produs o relaxare a metodologiei privind accesul la facilitatea pe termen foarte scurt pentru finantarea interventiilor intramarginale;

►Acceptarea unei limite de reglementare a dezechilibrelor cu ajutorul ECU, care a crescut de la 50% la 100% pentru o perioada de 2 ani

Raportul Delors-1989 preconiza 3 etape

►Etapa I - Convergenta indicatorilor macroeconomici ai tarilor membre

●Īnlaturarea tuturor barierelor fizice, tehnice si fiscale pāna la finele anului 1992;

●Consolidarea PC si reducerea ajutoarelor de stat;

●Reforma fondurilor structurale;

●Coordonarea mai strānsa a politicilor economice si monetare;

●Crearea conditiilor ca toate tarile membre ale UE sa participe la MRS;

●Īnlaturarea restrictiilor din calea utilizarii ECU īn sectorul privat.

►Etapa a II-a -Tranzitia

●Revederea arhitecturii institutionale;

●Crearea de noi institutii, inclusiv a SEBC;

●Transferul substantial al unor abilitati decizionale de la nivel national la nivelul SEBC-inclusiv coordonarea politicilor monetare independente printr-un process decizional colectiv ( cele mai importante responsabilitati macroeconomice ramānānd la nivelul autoritatilor nationale).

►Etapa a III-a - Deplina unificare

●Consolidarea si īntarirea politicii regionale si a altor politici sectoriale pentru a facilita tranzitia;

●Trecerea la fixarea irevocabila a cursurilor valutare;

●Elaborarea unor criterii bugetare de convergenta si respectarea stricta a acestora;

●Controlul de catre SEBC al rezervelor valutare,si a cursurilor de schimb ale tarilor membre;

●Introducerea unei monede unice.

Crearea UM a avut la baza urmatoarele motivatii

►motivatie pragmatica- asigurarea cadrului necesar pentru functionarea īn conditii optime a PUI perfect armonizate, īnlesnindu-se libera circulatie a marfurilor si factorilor;

►motivatie teoretica- centrata pe credinta ca un pivot monetar unic asigura mobilitatea ridicata a factorilor de productie care permite o absorbire a efectelor negative ale socurilor asimetrice.

Etapa de pregatire a procesului de lansare a UEM - 1994 - 1999

►Tratatul de la Maastricht introduce urmatoarele criterii de convergenta:

●Stabilitatea preturilor-exprimat prin rate ale inflatiei care sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 pp media celor mai performante 3 tari membre;

●Stabilitatea ratelor dobānzilor-exprimat prin rate ale dobānzilor pe termen lung care sa nu depaseasca cu mai mult de 2 pp media celor mai performante 3 tari dupa criteriul stabilitatii preturilor;

●Stabilitatea cursurilor de schimb- cursurile monedelor sa se mentina īn banda de variatie prevazuta de ERM, fara devalorizare, cel putin 2 ani anterior trecerii la moneda unica;

●Sanatatea finantelor publice- exprimata prin deficite bugetare sub 3% si datorii publice sub 60% din PNB.

Avantajele introducerii EURO

►Inducerea unei mai mari stabilitati la nivelul pietelor financiare, reducerea volatilitatii si orientarea acestor piete catre un comportament macroeconomic al limitelor īnguste ale deficitului bugetar;

►Aparitia EURO ca o valuta puternica si relative stabila va relansa Europa īn competitia internationala cu SUA si Japonia prin reasezarea sferelor de influenta īn plan valutar;

►Reunirea īn Euro a celor mai importante valute ca volum al fluxurilor financiare, ceea ce creeaza premisele cresterii numarului de tari īnscrise pe orbita economica a UE,

►Eliminarea ineficientei politicilor monetare nationale necoordonate;

►Expansiunea pietelor financiare;

►Reducerea costurilor de tranzactie.

Unele dezavantaje ale introducerii EURO

►Costuri ridicate ale conversiei;

►Centralizarea puterii la nivel comunitar;

►Impactul asupra balantei de plati;

►Reprezentarea SEBC la FMI;

►Amenintarea deflationista;

►Lipsa coerentei si a instrumentelor pentru a face fata unor situatii de criza.

Provocarile extinderii

►Stadiul de pre-aderare

●Alegerea libera a regimului cursurilor de schimb;

●Īndeplinirea criteriilor de la Copenhaga;

●Convergenta reala si nominala;

►Stadiul de aderare

●Statutul de state membre cu derogare;

●Politicile de curs de schimb fac obiectul unei coordonari la nivel comun;

●Īndeplinirea criteriilor de la Maastricht;

Stadiul post aderare-noii membrii vor participa la MRS II

Tipurile de efecte

►Efecte directe

●Un euro puternic faciliteaza exporturile si limiteaza importurile;

●Accesul la o piata cu peste 300 mil. De consumatori;

●Apar noi oportunitati de afaceri;

●Creste concurenta;

●Se simplica operatiunile de acoperire a riscurilor valutare;

●Acces la o oferta de finantare mai larga si mai sofisticata.

►Efecte indirecte

●Efectul stabilizator al criteriilor de convergenta;

●Crearea unei piete mai mari care conduce la economii de scara;

●Deficite bugetare mai mici;

●Datorie publica de dimensiuni mai reduse;

●Rate ale inflatiei mai mici care vor facilita strategiile de afaceri;

●Atenuarea barierelor birocratice

CONCURENTA SI POLITICA IN DOOOMENIIIUL CONCURENTEI

Concurenta reprezinta-preocuparea pentru asigurarea functionarii corecte a regulilor jocului comercial din punct de vedere al autoritatilor publice, al companiilor si al indivizilor

Tipuri de concurenta

►Perfecta - imperfecta;

►Directa - indirecta;

►Loiala (corecta) - neloiala (incorecta);

Obiectivele vizate de PC

►Cresterea bunastarii consumatorilor;

►Protectia consumatorilor;

►Redistribuirea veniturilor;

►Protejarea firmelor mici si mijlocii;

►Considerente de natura regionala, sociala sau distorsiuni ale unor sectoare;

►Integrarea pietelor.

Ancorele PC / Pilonii politici comunitari in domeniul concurentei

1. Practicile comerciale interzise / restrictive

►Conform Art. 85(81) sunt considerate incompatibile cu principiile PUI acordurile, deciziile sau practicile concertate care:

●Determina direct sau indirect preturile de vānzare sau de cumparare sau alte conditii de comercializare;

●Conduc la limitarea sau controlul productiei, pietelor, dezvoltarii tehnologice sau fluxurilor de investitii;

●Prevad partajarea pietelor de desfacere sau a surselor deaprovizionare;

●Stabilesc conditii diferite īn cazul unor parteneri comerciali, plasāndu-i īn dezavantaj competitiv;

●Duc la īncheierea contractelor conditionat de acceptarea de catre parteneri a unor obligatii suplimentare care prin natura lor sau conform uzantelor comerciale nu au legatura cu obiectul tranzactiei respective

De la aceste interdictii sunt prevazute 2 categori de derogari:

. derogari individuale

. derogari cadru

Derogari individuale

Pentru a beneficia de ele , firmele trebuie sa demonstreze ca:

.aranjamentul produce efecte favorabile, consistente, avantajele depasind dezavantajele

.sa produca efecte semnificative pentru consumatori

.sa nu produca  efecte semnificative a concurentei

.restrictiile care afecteaza concurenta sunt absolut necesare pentru alungirea obiectivelor startegice ale companiei

Derogari cadru:

Beneficiaza īnțelegerile care conduc la :

.imbunatatirea productiei/distributiei unor bunuri / servici

.promovarea progresului tehnic

.avantaje oferite consumatorilor

.nu ofera participantilor posibilitatea de a elimina concurenta pe o parte  importanta a pietei comunitare.

Derogarile cadru  au imbunatatit mediul concurential prin :

simplificarea mecanismului de notificare si de autorizare

►descentralizarea catre nivelul national a aplicarii reglementarii in domeniul concurentei

►intensificarea controlului expost

2. Pozitia dominanta

►Problema monitorizarii monopolurilor comporta doua aspecte:

.dovedirea pozitiei dominante

.probarea abuzului de pozitie dominanta;

►Pentru ca un monopol sa fie monitorizat de Comisie este necesar ca:

.sa detina o pozitie dominanta

.actiunile sale sa afecteze intreaga piata  comunitara sau o parte semnificativa a acesteia

.actiunile intreprinse sa afecteze comertul  intracomunitar

►In determinarea  pozitiei dominanta se iau in considerare:

.piata relevanta

.piata firmei pe piata respectiva (puterea de piața)

►Analiza īntreprinsa de Comisie ia īn considerare:

.piata produsului,

.piata īn sens geografic

.piata īn dimensiune temporala

►Īn determinarea pozitiei dominante, pe lānga cota de piata se mai folosesc:

.Structura si functionalitatea pietei respective;

.Comportamentul firmelor concurente;

.Disponibilitatea capitalurilor;

.Dotarea cu factori de productie naturali si accesul la noile tehnologii;

.Existenta barierelor īn calea accesului la piata;

Piața relevanta:

Piata relevanta a produsului - cuprinde toate produsele si serviciile care pot fi considerate substituibile de catre  consumatori d.p.v. al caracteristicilor produselor, al preturilor si al intentiilor de folosire;

Piata relevanta īn sens geografic - cuprinde acea zona īn care firmele sunt implicate īn furnizarea produselor sau serviciilor si īn care conditiile concurentiale sunt suficient de omogene;

Piata in dimensiunea temporala: exprimata prin evolutile certe, perceptia elementelor si concurentilor, evolutia preferintelor de consum , bariere de acces pe piata respectiva

►Comisia mai ia īn considerare:

●Evolutiile recente;

●Rezultatul studiilor de piata;

●Perceptia clientilor si a concurentilor;

●Preferintele consumatorilor;

●Barierele din calea accesului si costurile acestora;

●Diferitele categorii de discriminari ale consumatorilor si strategiile de preturi diferentiate.

Penalizarile pentru comportament anticoncurential

►Comisia recunoaste 3 categorii de practice anticoncurentiale:

●Practici de mai mica importanta. Acestea include restrictii de regula de natura verticala cu impact limitat asupra pietei. Penalizarile se situeaza īntre 1000 si 1 milion de Euro;

●Practici abuzive cu impact serios.sunt aranjamente de integrare orizontala sau verticala cu impact notabil asupra pietei sau abuzul de pozitie dominanta. Amenzile sunt de 1-20 mil. Eoro;

●Practici abuzive cu impact foarte serios. Sunt restrictii orizontale de tipul cartelurilor, partajarii cotelor de piata care distorsioneaza serios functionarea PUI. Penalizarile depasesc 20 mil. Euro. Amenda nu depaseste de regula 10% din cifra de afaceri.

Circumstante agravante si atenuante

►Agravante

●Practici repetate de acelasi tip ale aceleiasi firme;

●Refuzul de a coopera cu expertii Comisiei;

●Rolul de initiator sau instigator al practicii;

●Practicarea unor masuri de retorsiune asupra firmelor care nu participa;

►Atenuante

●Rol pasiv sau de "follow my leader"

●Nepunerea īn practica a masurii;

●Īncetarea masurii imediat ce s-a sesizat Comisia;

●Practica abuziva este rezultatul neglijentei;

●Cooperarea operativa cu expertii Comisiei.

Reduceri sau exonerari de la plata amenzilor

►Comisia va reduce penalizarile daca firma:

●Ofera dovezi semnificative, aditionale celor de care dispune Comisia;

●Īnceteaza practica abuziva imediat ce a furnizat probele de care dispune;

●Este prima care furnizeaza detalii semnificative,

►Comisia va exonera de la plata penalizarilor firmele care, participānd la un cartel:

●Ofera toate informatiile disponibile despre cartelul īn cauza;

●Coopereaza deplin, constant si operativ cu Comisia pe parcursul procedurii administrative;

●Īnceteaza implicarea īn practica distorsionanta īn momentul consientizarii efectelor negative;

●Nu a determinat alte firme sa ia parte la īntelegerea respectiva

Procedura de control al fuziunilor cuprinde urmatoarele etape:

►Notificarea;

►Faza I - Initierea examinarii;dureaza 4 saptamāni si se finalizeaza cu urmatoarele pozitii:

●Concentrarea nu intra sub incidenta reglementarilor comunitare;

●Concentrarea nu ridica probleme deosebite si se aproba;

●Concentrarea ridica probleme fiind necesara o investigatie mai amanuntita;

►Faza a II-a - Initierea procedurii; poate dura pāna la 4 luni si se finalizeaza cu urmatoarele pozitii:

●Fuziunea este incompatibila cu dreptul comunitar si este respinsa;

●Fuziunea este compatibila cu dreptul comunitar si se aproba;

●Fuziunea este compatibila cu dreptul comunitar cu anumite conditii aprobāndu-se conditionat.

STRUCTURI INSTITUTIONALE SI PROCESUL DECIZIONAL

Consiliul European

►Este cel mai īnalt for decizional al U.E.

►A fost institutionalizat prin Actul unic;

►Se compune din sefii de stat si de guvern ai tarilor membre si din presedintele Comisiei;

►Functia sa principala este de a conferi impulsul politic necesar adoptarii deciziilor;

►Aspectele majore aflate, īn decursul timpului, pe agenda sa de lucru au fost:

●Alegerea prin vot a Parlamentului;

●Lansarea S.M.E. si apoi a U.E.M.

●Reforma principalelor politici sectoriale;

●Extinderea gruparii;

●Problematica ambientala;

●Acordarea de asistenta diferitelor tipuri de tari asociate.

Consiliul ministerial

►Este organismul decizional cel mai important;

►Se compune din ministrii tarilor membre īn functie de domeniile aflate īn dezbatere;

►Īn conditiile unui panel de domenii, de mai mare complexitate, Consiliul se reuneste la nivelul ministrilor de externe;

►Fiecare tara membra are un reprezentant permanent la nivelul organismelor comunitare cu rang de ambasador;

►Acesti reprezentanti se reunesc īn COREPER pentru a pregati lucrarile Consiliului;

►Statele membre au conferit rolul esential Consiliului pentru a-si salvgarda interesele specifice.

Comisia europeana

►Comisia este bratul executiv al U.E. (Jucānd un rol oarecum similar cu un guvern national)

►Are doua domenii principale de responsabilitate (dezvoltarea economica si implementarea legislatiei comune);

►Guvernele īsi desemneaza reprezentantii īn Comisie consultāndu-se cu presedintele acesteia;

►Comisia īn ansamblul sau se supune validarii prin vot Parlamentului European;

►Īn structura actuala Comisia are 27 de comisari;

►Generalul De Gaulle īi numea pe comisari: apatrizi, tehnocrati si iresponsabili.

Reforma Comisiei-vizeaza:

►O cultura bazata pe servicii:

●Crearea unui comitet pentru standarde specifice vietii publice care sa acorde consultanta cu privire la etica institutiilor comunitare;

●Elaborarea unui cod de conduita cu privire la comportamentul administrativ al functionarilor;

●Reducerea coeficientului de birocratism al procedurilor prin simplificarea acestora;

►O noua politica de personal

●Reforma de la recrutare la pensionare;

●Sporirea preocuparilor privind pregatirea continua a personalului;

●Evaluarea permanenta a activitatii manageriale;

●Noi metode de promovare a oportunitatilor egale;

●Promovarea exclusiv pe baza meritelor

Reforma activitatilor Comisiei

►Modernizarea managemetului financiar

●Renuntarea la controlul financiar bazat pe aprobari functionaresti;

●Descentralizarea procesului decizional prin trecerea la responsabilitati explicite;

●Crearea unui serviciu intern de audit si combatere a fraudelor;

●Constituirea unui sistem anticipativ de protejare a intereselor financiare ale U.E;

●Conceperea unei noi politici de folosire a resurselor;

►Un nou sistem de planificare strategica

●Indexarea posibilitatilor cu resursele prin aplicarea  anagementului pe baza de obiective;

●Trecerea la conducerea pe baza de bugete;

●Declansarea actiunilor doar īn functie de resursele pe care le implica un proiect finantabil;

●Folosirea IT pentru activitatile Comisiei.

Parlamentul European

►Are multe asemanari cu un corp legislativ de la nivelul unei tari;

►De la īnceput a avut menirea sa reprezinte popoarele din tarile membre ale gruparii;

►Are urmatoarele particularitati:

●Are trei locuri īn care īsi desfasoara activitatile( Strasbourg, Bruxelles, Luxemburg);

●Este singurul organism comunitar ales īn mod autentic democratic;

●Parlamentarii nu dispun de o cultura politica authentic europeana,

●Imunitatea parlamentara nu este legiferata la nivel european;

●Are o natura multiculturala si multilingvistica.

►Functiile de baza sunt:

Functia legislativa- adica adopta legislatia Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea sa la procesul legislativ contribuie la garantarea legitimitatii democratice a textelor adoptate;

Functia bugetara - aproba bugetul comun īn ansamblul sau si valideaza Raportul Curtii europene de conturi;

Functia de control politic - asupra celorlalte institutii comune prin avizul conform asupra diferitelor decizii ale Consiliului, prin sistemul de audieri sau interpelari sau prin validarea Comisiei. Aproba desemnarea membrilor Comisiei si are dreptul de a cenzura Comisia.

Alte organisme din structura U.E.

►Curtea Europeana de Justitie;

►Curtea Europeana de Prima Instanta;

►Comitetul Economic si Social;

►Comitetul Regiunilor;

►Curtea Europeana de Conturi;

►Agentii Specializate.

Rolul concret īn influentarea deciziilor comunitare depinde de:

►Volumul informatiilor de care dispun grupurile de interse;

►Forta economica( importanta sectoarelor reprezentate, crearea de locuri de munca, rolul sectorului īn echilibrul comercial, capacitatea de a genera bunastare);

►Statutul sectoarelor pe care le reprezinta;

►Puterea de implem entare sau de blocare a deciziilor,masura īn care pot prelua sarcini delicate ale Comisiei;

►Capacitatea de a reprezenta interese agregate;

►Capacitatea de a actiona rapid si īntr-o maniera reprezentativa;

►Forta de persuasiune asupra membrilor pe care īi reprezinta si masura īn care contribuie la conturarea unei "memorii institutionale".

Procedurile decizionale

►Consultarea;

►Cooperarea ;

►Codecizia;

►Cooperarea consolidata.

Consultarea

►In cadrul acestei proceduri rolul Parlamentului este doar consultativ

►El poate emite doar opinii sau amendamente pt. diferite initiative legislative, de care Consiliul poate / sau nu sa tina cont

►Mai este valabila in foarte putine situatii

Cooperarea

►A oferit Parlamentului un rol sporit, dar Consiliul ramanea suveran.

►A fost introdusa prin Actul Unic si solicita ca propunerile Comisiei sa treaca printr-o prima lectura la nivelul Parlamentului

►Consiliul poate valida cu QM varianta propusa de Parlament sau le poate ignora, dar cu unanimitate.

►Tratatul de la Nisa prevede renuntarea la aceasta procedura pe masura avansarii procesului de integrare

Codecizia

►Intradusa prin T de la Maastricht

►Sporeste rolul Parlamentului

►P realizeaza o prima lectura si poate invita Com si Cons sasi sustina pct de vedere

►La a doua lectura poate propune amendamente cu majoritate de voturi sau poate respinge propunerea.

►In caz de respingere se formeaza un comitet de conciliere intre cele 3 parti pt gasirea unei solutii comune.

►Daca neintelegerile sunt de natura juridica, CEJ va decide incadrarea sa juridica.

Cooperarea consolidata

►Renuntarea la procedura de cooperare a fost inlocuita cu notiunea de cooperare consolidata

►Pt PESC este prevazut principiul abtinerii constructive

►Initial, pentru lansarea unei operatiuni de cooperare consolidata era necesara particparea aminim jumatate din nr. Tarilor membre, dar extinderea gruparii a sugerat reducerea la 1/3 din tarile membre.

Instrumente juridice

►Regulamentul - lege oblig. Pt pers jur sau fizice - "efect direct"

►Directiva - obligatorie in privinta obiectivelor si efectului; trebuie incorporate in legislatia nationala

►Directiva cadru - obligatorie cu privire la obictivele gen si abordarea adoptata, fiind urmata de o serie de directive specifice

►Decizia - obligatorie pt o companie sau stat membru

►Recomandarile - nu sunt obligatorii (comunicarile, Cartile Albe sau verzi, avizele)

TRATATUL CONSTITUTIONAL

Principalele repere conceptuale si instrumentale

Tratatul constitutional are 4 parti

I - Definirea obiectivelor, puterilor, procedurilor decizionale si a institutiilor Uniunii;

II - Carta drepturilor fundamentale;

III - Politicile si actiunile Uniunii - care īncorporeaza prevederile actualelor tratate;

IV - Clauze finale, inclusiv procedurile de adoptare si revizuire a Constitutiei.

Constitutia UE - Obiective

►Promovarea pacii, valorilor UE si bunastarea popoarelor;

►Sa ofere cetatenilor sai un spatiu al libertatii, securitatii si justittiei, fara frontiere interne, si o piata unica unde concurenta este libera si nedistorsionata;

►Sa asigure o dezvoltare durabila a Europei, bazata pe o crestere economica echilibrata, pe o economie sociala de piata foarte competitiva, vizānd ocuparea deplina a fortei de munca si progresul social si un īnalt nivel de protectie si de īmbunaratire a calitatii mediului;

►Īn relatiile cu restul lumii, UE afirma si promoveaza valorile si interesele sale;

Competentele Uniunii

►Delimitarea competentelor Uniunii are la baza principiul atribuirii; -Uniunea actioneaza īn limitele competentelor atribuite prin Constitutie de catre statele membre;

►Exercitarea competentelor Uniunii are la baza principiile subsidiaritatii si proportionalitatii;

●Īn temeiul principiului subsidiaritatii- īn domeniile ce nu tin de competenta sa exclusiva-Uniunea intervine numai īn masura īn care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi atinse satisfacator de catre statele membre;

●Īn temeiul principiului proportionalitatii-continutul si forma de actiune a Uniunii nu depaseste ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor propuse.

►Competente exclusive:

●Politica monetara

●Politica comerciala comuna

●Uniunea vamala

●Conservarea resurselor biologice ale marii

●Īncheierea de acorduri internationale prevazute īntr-un act legislativ al Uniunii

►Competente comune

●Piata unica

●Spatiul de libertate, securitate si justitie

●Agricultura si pescuit

●Transport si retele transeuropene

●Energie

●Politica sociala

●Coeziune economica, sociala si teritoriala

●Mediu

●Protectia consumatorilor

●Obiective comune de securitate īn materie de sanatate publica

EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE

Principiile extinderii

►Principiile sanselor egale

►Principiul diferentierii

►Principiul conditionalitatii

Etapele procesului de negociere

►Depunerea cererii de aderare catre Presidentia Consiliului;(etapa preliminara);

Prima etapa

●Comisia prezinta statului candidat acquis-ul care trebuie adoptat īn īntregime.

●Se solicita discutii exploratorii pentru a se adopta un document de pozitie.

●Rolul hotarātor este jucat de capacitatea administrativa a tarii candidate. Pentru ameliorarea acesteia s-a conceput twinning-uljumelage.

●Procesul de twinning este finantat dinfonduri PHARE si implica nivelurile guvernamentale pe baza unor proiecte concrete.

►Etapa a doua - Comisia furnizeaza explicatii suplimentare privind Acq. Caz īn care statul candidat fie īsi retrage propriul document de pozitie, fie īsi mentine pozitia si continua negocierile;

►Etapa a treia- Comisia pregateste o propunere de pozitie comuna a statelor membre, adoptata de catre un comitet al Consiliului si apoi votata de acesta īn unanimitate. Pozitia este prezentata tarii candidate de Presidentia Consiliului la nivel ministerial sau de ambasador.

►Etapa a patra- tara candidata examineaza pozitia comuna pe care o adopta, o poate respinge sau formuleaza obiectiuni.

►Etapa a cincea - se negociaza pāna la ajungerea unui acord final care este īncorporat īn Tratatul de aderare pregatit de catre comisie si semnat cu statul candidat.

►Tratatul de aderare- este ratificat de parlamentele tarilor membre

Efectele extinderii UE

►Liberalizarea schimburilor comerciale

●Efecte de alocare

●Efecte de acumulare

●Efecte de localizare

►Impulsionarea fluxurilor investitionale

►Accesul la finantarea comunitara


Document Info


Accesari: 2534
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )