Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Aplicatia d: X x X → R, se numeste distanta sau metrica pe X daca sunt indeplinite urmatoarele proprietati:

Matematica












ALTE DOCUMENTE

CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER - BOUSSINESQ
Formule matematice
LUCRARE SCRISA LA CLASA A VIII-A Mate
NOŢIUNI DE BAZĂ - Algebra
Proiect de lectie - dobāndire de noi cunostinte
PITAGORA PRINTRE NUMERE PRIME SI DIVIZIBILITATE
FIsĂ DE LUCRU matematica
PROBLEME CU MATRICE
Formule matematica
ESANTIONARE

Aplicatia d: X x X → R, se numeste distanta sau metrica pe X daca sunt īndeplinite urmatoarele proprietati:

  d(x, y) = 0 Ū x = y

  d(x, y) = d(y, x), (") (x, y) ε X x X



  d(x, z) ≤ d(x, y) + d(y, z), (") (x, y, z) ε X³

Se numeste subspatiu metric al unui spatiu metric (X, d) perechea (X', d'), unde X' este o submultime nevida a lui X iar d' este restrictia lui d la multimea X' x X'.

Fie xo ε X, ε > 0 si (X, d) spatiu metric. Se numeste bila deschisa, sau simplu bila, cu centrul īn xo si raza egala cu ε, submultimea B(xo, ε) a lui X definita prin : B(xo, ε) = .

Se numeste vecinatate a puncului xo din spatiul metric (X, d), o submultime V a lui X care include o bila deschis 21121d34v a cu centrul īn xo si raza r > 0.

O multime nevida abstracta X se numeste spatiu topologic daca fiecarui punc al ei i se poate atasa o familie de vecinatati  cu proprietatile (V1) - (V4).

Multimea nevida V se numeste spatiu liniar peste cāmpul de scalari K daca pe Vsunt definite doua legi de compozitie, una binara interna, numita adunarea elementelor lui V, notata cu +, cu proprietatea ca perechea (V,+) este grup abelian si cealalta, externa, numita produsul elementelor lui V cu scalari din K, notata cu ·, si care are proprietatile:

   1 · u = u  (") u ε V, 1ε K

   a· (β · u) = (a · β) · u = aβu     (") u ε V si  a, β ε K

   (a + β) · u = au + βu        (") u ε V si  a, β ε K

   a · (u + v) = au + av    (") u,v ε V si  a ε K

Submultimea nevida S Ģ V se numeste subspatiu liniar al spatiului liniar V/K daca cele doua legi de compozitie ce definesc pe V ca spatiu liniar, introduc pe S o structura algebrica de K - spatiu liniar.

Un sistem infinit de vectori din K - spatiul vectorial V se numeste liniar independent daca orice subsistem finit al sau este liniar independent.

K - spatiul liniar V se numeste finit dimensional daca exista un numar natural  n = dim V cu proprietatea ca numarul maxim de vectori liniar independenti din V este n. Numarul natural n = dim V se numeste dimensiunea K - spatiului vectorial finit dimensional V.

Se numeste baza īn spatiul liniar nenul n - dimensional V/K orice sistem format din n vectori din V, liniar independenti.

Spatiul vectorial V peste cāmpul de scalari K se numeste infinit dimensional daca exista un sistem infinit de vectori, liniar independent. Īn acest caz:  dim V= + ∞.

Se numette baza infinita īntr-un spatiu liniar V/K un sistem infinit liniar independent de vectori din V.

Fie (X, d) un spatiu metric oarecare. Se numeste sir de puncte īn X o aplicatie:

f : Nk →X, unde Nk =

Spatiul metric (X, d) se numeste spatiu metric complet daca orice sir de puncte fundamentale din X este convergent la un punct din X.

Aplicatia //·// : V → R se numeste norma pe spatiul liniar real V daca satisface urmatoarele proprietati:

                                                             // x // = 0 Ū x = 0;

  // lx // = /l/ //x //,     (") l є R si x є V
     // x + y // ≤ //x // + //y //         (") x, y є V

Metrica d pe un spatiu normat V definita de d: V x V → R, d(x,y) = //x - y//,   (") x, y є V   se numeste metrica indusa de norma // · //.

Spatiul normat (V, // · //) se numeste spatiu BANACH daca V este spatiu metric complet īn metrica indusa de norma.

Se numeste serie de functii vectoriale o serie de vectori īn spatiul liniar  F(A, V),  unde V este un spatiu liniar arbitrar iar A este o multime nevida arbitrara. Daca V = R, seria de functii corespunzatoare se numeste serie de functii reale. Īn plus, daca A Ģ R, seria de functii se numeste serie de functii reale de variabila reala.

Se numeste spatiu prehilbertian sau spatiu euclidian perechea (H, g), unde H este spatiul vectorial real iar g este un tensor metric pe H.

Un spatiu euclidian care este complet īn metrica euclidiana se numeste spatiu HILBERT.

Fie spatiul euclidian (H, · ). Norma indusa de produsul scalar se numeste norma euclidiana pe H.

Teorema PICARD - BANACH: Daca  T : X → X este o contractie pe spatiul metric complet (X, d), atunci T are un punct fix unic determinat.

Punctul x є X se numeste punct aderent īn X sau punct de aderenta an X pentru multimea A daca orice vecinatate a punctului x contine cel putin un punct din A, adica: Vx ∩ A ≠ Ų, (") Vx є ν(x).

Punctul a є A se numeste punct interior īn X al multimii A daca exista o vecinatate Va є ν(a) astfel īncāt:         

Va Ģ A

Se numeste interiorul īn X al multimii A din spatiul metric (X, d) totalitatea punctelor interioare īn X ale sale. Interiorul īn X al unei multimi se noteaza cu A° sau int A.

Punctul x є X se numeste punct de acumulare īn X pentru submultimea A din spatiul metric (X, d) daca orice vecinatate V є ν(x)  contine cel putin un punct din A, diferit de x, adica:  V∩ A - x ≠ Ų, V є ν(x).

Multimea A din spatiul metric (X, D) se numeste compacta prin acoperire sau simplu, compacta, daca din orice acoperire deschisa F a lui A se poate extrage o acoperire finita. Spatiul metric (X,d) se numeste compact daca din orice acoperire deschisa a sa se poate extrage o acoperire finita.

Spatiul metric (X,d) se numeste spatiu conex, daca nu exista multimile nevide si disjuncte D1, D2, deschise īn X, astfel īncāt:    X = D1 U  D2

Spunem ca functia f є F(D) este derivabila partial īn punctul a īn raport cu variabila xj daca f este derivabila īn punctul a dupa versorul ej.

Daca f este derivabila partial īn punctul a īn raport cu variabila xj , atunci df / dej  (a) se numeste derivata partiala de ordinul īntāi a lui f īn punctul a īn raport cu variabila xj.

Functia reala f є F(D) este de clasa C' pe multimea deschisa D din Rⁿ daca f este continua, derivabila partial pe D si toate derivatele partiale f,j sunt functii continue pe D.

Se numeste multi - indice sau m - indice orice sistem ordonat de numere naturale a = (a1, a2, ........an), adica un element al multimii Nⁿ. Pentru orice multi - indice a є Nⁿ , a = (a1, a2, ........an), numarul natural /a / definit de /a/ = a1,/a2/, ......./.an, se numeste ordinul lui a.

Multimea E Ģ Rⁿ se numeste con deschis cu vārful īn origine daca E este multime deschisa si odata cu punctul  x = (x1, x2, ........xn) include semidreapta (OM), mai putin originea O.

Formula lui TAYLOR pentru o fonctie reala de variabila reala:   Daca f є Cⁿ (I) si functia fⁿ este derivabila īn interiorul intervalului real I atunci (") t є I si (") to є I exista ξ N є (to, t) astfel īncāt sa avem egalitatea:

          N      (k)                   k                 N-p+1        (N+1)                      p

N)           ·   f          · (ξ N)    (t - to)        .

        k=0       k!                                       pN!

Un cāmp vectorial cu proprietatea ca divergenta acestuia este identic nula se numeste cāmp solenoidal.

Se numeste plan tangent īntr-un punct al unei pānze netede  locul geometric al tangentelor la respectiv toate drumurile netede ale caror imagini se afla pe imaginea pānzei si care trece prin acel punct.

Se numeste suprafata neteda o clasa de echivalenta  īn multimea pānzelor parametrice netede.

Se numeste rotorul cāmpului vectorial F = (P, Q, R), cāmpul vectorial rot F definit de :

N; x-xo, x-xo, ......x-xo).

(f)  -  s(f) < ε

 

Se numeste domeniu p+1 conex multimea D limitata de curba Ґo, din care s-au scos multimile limitate de curbele Ґ1, Ґ2, ......., Ґp. Frontiera unui asfel de domeniu D este reuniunea tuturor curbelor  Ґk, k є 0,n . domeniul se numeste īn plus compact daca īsi contine frontiera.

 Se numeste placa materiala īn planul Oxy ansamblul P dintre un domeniu simplu D Ģ R² si functia reala pdefinita si continua pe D. Multimea D se numeste configuratia placii iar functia p este este denumita densitatea de distributie a materiei īn placa. Placa materiala se numeste omogena daca p este functia constanta pe D si neomogena cānd densitatea acesteia este variabila de la punct la punct.

Teorema lui CAUCHY:   Īn Rⁿ  un sir este convergent daca si numai daca el este sir Cauchy.

 Se numeste pānza parametrica neteda functia vectoriala continua, de doua variabile reale.

 Se numeste plan tangent īn punctul Mo al unei pānze netede, locul geometric al tangentelor la respectiv toate drumurile netede care trec prin Mo ale caror imagini se afla pe imaginea pānzei.

Se numeste suprafata neteda o clasa de echivalenta īn multimea pānzelor parametrice netede.

Se numeste normala īn punctul M al unei suprafete netede (S), dreapta (N) determinata de punctul M si de unul din versorii normali ai suprafetei īn acel punct.

Formula lui GAUSS - OSTROGRADSKI

∫∫ P dydz  +  Q dzdx   +  R dxdy = ∫∫∫     ∂P   +   ∂Q   +    ∂R    dxdydz

1y1 + x2y2 + x3y3

a) <x,x> ≥ 0 ,  (") xĪ

    <x,x> = 0 Ū  x = o

b) <x,y> = <y,x>,   (") x,y Ī

c) <lx,y> = l<x,y>,     (")  l Ī R,   (") x,y Ī




d) <x+y,z> ≤<x,z> + <y,z>     (") x,y,z  Ī

CRITERII DE CONVERGENŢĂ:

1)Criteriul de comparatie cu marginire I:

                            

Fie S an, S bn, cu   an, bn ³ 0, " nĪN*, presupunem ca exista M>0 si un rang noĪN*  a.ī. an £ Mbn, " n ³ no

      n=1           n=1

Atunci:  a) daca Sbn (C) Ž S an (C)

              b) daca San (D) ŽS bn (D)

2)criteriul de comparatie cu marginire II:

                              

Fie S an, S bn, cu   an, bn ³ 0, " nĪN*, presupunem ca exista noĪN*  a.ī. an+1/an £ bn+1/bn

      n=1           n=1

Atunci:  a) daca Sbn (C) Ž S an (C)

              b) daca San (D) ŽS bn (D)

3)criteriul de comparatie cu limikte extreme:

                          

n, S bn, cu  an, bn ³ 0,  fie l= lim  an/bn       l*=lim an/bn

      n=1           n=1                                                                             n→∞                                     n→∞

Atunci:  a)  l*Ī[0, )      Sbn (C) Ž S an (C)

                                         San (D) ŽS bn (D)

              b)  l, Ī(0, )      Sbn (C) Ž S an (C)

                                         San  (D) ŽS bn (D)

              c)  0 < l, < l* <          seriile au aceeasi natura

                                       

                   S an   S bn,

                   n=1                 n=1                                                                                                                

4)criteriul condensarii a lui Cauchy:

n,  an ³ 0                                                                                                                                                       

2n

                                                                                                                                                                                      n=1                                                                                             n=0

5)criteriul raportului lui D'Alembert cu limite extreme:

        

n,   an > 0;  fie l, = lim  an+1/an si l* = lim  an+1/an

        n=1                                                                 n→∞                                                 n→∞

n (C)

n (D)

                       c) daca l*  ³ l, sau  l, £ 1    dubiu

6) criteriul radicalului a lui Cauchy - Hadamond:

               

n,  an ³ 0;   l* = lim        an

         n=1                                                         n→∞

atunci:      a)  l* < 1   seria S an  (C)

                 b)  l* > 1    seria San  (D)



                 c)  l* = 1    dubiu

7)criteriul lui Raabe - Duhannel:

 fie S an,  an > 0;  si   l = lim n(an/an+1    - 1)

atunci:      a)  l > 1   seria S an  (C)

                 b)  l < 1    seria San  (D)

                 c)  l  = 1    dubiu

8)criteriul lui Bertrand:

fie S an,  an > 0;   l = lim [n (an/an+1      -1)  -1] ln n

atunci:      a)  l > 1   seria S an  (C)

                 b)  l < 1    seria San  (D)

                 c)  l = 1    dubiu

9)criteriul logaritmic:

 fie S an,  an > 0;   l = lim  ln 1/an  / ln n

atunci:      a)  l > 1   seria S an  (C)

                 b)  l < 1    seria San  (D)

                 c)  l = 1    dubiu

10) criteriul integral al lui Cauchy:

fie S an,  an ³ 0

presupunem ca exista f:[1,)®R+   continua si monoton descrescatoare

                    an = f(n) ," n ³ 1

atunci:      S an  (C)  ((D)) Ū (Fr) n³1    (C)

                Fn= ∫ⁿ1  f(t) dt

(u^v)'= vu^(v-1) u' +u^v  ln u + v'

²f /    (x,y) = / x  (f / x) (x,y)

² / xy   (x,y) = / x  (f / y)  (x,y)


// (x,y) - (0,0) //  = // (x,y)  //  =  Ö x² + y²

w / t  = f / u   u / t   +   f / v  v / t

f / s  (xo) =  < v f(xo) , s >

criteriul īn  a

                                             b

 F(x, y, z) = ∫   F(φ(t), ψ (t), c (t))  √(φ'(t))² + (ψ'(t))²  + (c'(t))²

 Ґ                                         a

                                                                                                                               B

  P(x,y,z)dx+Q(x,y,z)dy+R(x,y,z)dz =∫ [P(φ(t), ψ(t), c(t)) φ'(t)+Q(φ(t), ψ(t),c(t)) ψ'(t)+R(φ(t),ψ(t),c(t)) c'(t)]dt

 Ґ                                                                                                                         a

Formula lui GREEN:

  P(x,y)dx + Q(x,y)dy = ∫∫    (∂Q/ ∂x   -   ∂P/ ∂y)  dxdy

 Ґ                                                                                 D

                                                                                                Z2(x,y)

∫∫∫ f(x,y,z)  dxdydz  = ∫∫ dxdy ∫        f(x,y,z) dz

     G                                                                 D                   z1(x,y)













Document Info


Accesari: 2791
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )