DREAPTA ĪN PLAN
Sistem de axe ortogonale: axa Ox este axa absciselor , iar axa Oy este axa ordonatelor.
![]()
y
A
![]()
B
![]()
x
O
![]()
C
Punctele A,B,C
au coordonatele ![]()
Distanta dintre doua puncte:
.
Ecuatia generala a unei drepte:
(forma implicita) sau
(forma explicita) .
Definitie
este coeficientul
unghiular al dreptei ( se mai numeste panta
sau directia dreptei ).
Obs. m este tangenta unghiului format de dreapta cu axa Ox .
Ordonata la origine (intersectia
cu axa Oy ) :
.
Panta unui segment AB
: ![]()
Drepte particulare :
Obtinerea ecuatiei dreptei :
.
.
sau
sau
.
.
Fie doua drepte
si
.
.
Intersectia a doua drepte se afla prin rezolvarea sistemului format de ecuatiile celor doua drepte.
.
Pantele celor
doua drepte trebuie sa fie egale
.
.
Produsul pantelor celor doua drepte trebuie sa fie egal cu
sau
.
Conditia ca doua
drepte
si
sa fie confundate este ca coeficientii
sa fie proportionali :
sau
si
.
.
(
dreapta perpendiculara pe d ):
, unde
este arbitrar .
:
si
:
:
.
Fascicole de drepte:
, l fiind
un parametru real .
, l fiind
un parametru real .
l fiind
un parametru real .
.
, unde
.
, unde
.
Unghiul a doua drepte este :
![]()
Punctele A,B,C
au coordonatele ![]()
Distanta dintre doua puncte īn
plan :
.
Distanta
dintre doua puncte īn spatiu :
.
Ecuatiile planului
Ecuatia generala a planului īn spatiul tridimensional este :
, unde a, b,
c nu sunt toate nule
Ecuatia planului care trece prin
punctul
este
![]()
Ecuatia planului care trece
prin 3 puncte necoliniare
este

Conditia de necoliniaritate
a 3 puncte
este

Conditia de intersectie a doua plane
Doua plane :
si
se intersecteaza
dupa o dreapta
daca
sau
sau
.
Ecuatiile dreptei īn spatiu
Ecuatiile parametrice ale dreptei
determinata de punctul
si vectorul director
sunt
unde
.
Dreapta determinata de punctul
si de vectorul director
poate fi descrisa
prin ecuatiile
canonice : ![]()
Fie punctele
. Ecuatiile canonice ale dreptei care trece prin
punctele A si B sunt :
![]()
Fie
dreptele
si
date prin ecuatiile canonice :
si ![]()
Unghiul dintre doua drepte
Unghiul
format de dreptele
si
este dat de formula :

Pozitia relativa a unei drepte fata de un plan
Fie dreapta
si planul
.
1) Daca
atunci d intersecteaza planul
īntr-un punct .
2) Daca
si
, atunci d
.
3) Daca
si
, atunci
.
Unghiul format de o dreapta cu un plan
Fie dreapta
si
planul
. Daca
este unghiul
dintre dreapta d si planul
atunci :
.
Distanta de la un punct la un plan
Distanta de la un punct
la planul
este :

Unghiul dintre doua plane
Planele de ecuatii
si
au cosinusul
unghiului dat
de formula :
.
Conditia de paralelism dintre doua plane
Planele de ecuatii
si
sunt paralele
daca
(
si
,
si
,
si
pot fi simultan nule )
Aria
unui triunghi cu vīrfurile ![]()

Volumul
tetraedrului cu vīrfurile ![]()
(
din modulul determinantului )
CERCUL
Ecuatia cercului cu centrul īn origine si de raza r Ecuatiile parametrice
![]()
Ecuatia cercului cu centrul īn
punctul
si de raza r Ecuatiile parametrice
![]()
Ecuatia tangentei la cerc īn
punctul
este
sau ![]()
Ecuatia tangentei se obtine din ecuatia cercului prin dedublare
ELIPSA
Ecuatia elipsei Ecuatiile parametrice
![]()
Ecuatia tangentei la elipsa īn
punctul
este
![]()
PARABOLA
Ecuatia parabolei cu axa de
simetrie
Ecuatia parabolei cu axa de
simetrie
Ecuatia tangentei la parabola
īn punctul
este
sau
![]()
HIPERBOLA
Ecuatia hiperbolei
![]()
Ecuatia tangentei la hiperbola
īn punctul
este
![]()
Pentru a studia pozitia unei drepte fata de o conica, rezolvam sistemul format din ecuatia dreptei si ecuatia
conicei, ceea ce, prin substitutie, este echivalent cu rezolvarea unei ecuatii de grad mai mic sau egal cu 2 .
Pentru a determina eventualele puncte de intersectie ale unei conice cu o alta conica, rezolvam sistemul
format din ecuatiile celor doua conice .
RELAŢII METRICE ĪN PLAN sI ĪN SPAŢIU
1. TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC
Teorema lui PITAGORA
Numere pitagorice : multipli
1) 3, 4, 5 6, 8, 10 9, 12, 15 12, 16, 20 15, 20, 25
2) 5, 12, 13 10, 24,26 . . .
3) 7, 24, 25 14, 48, 50 . . .
4) 8, 15, 17 16, 30, 34 . . .
5) 9, 40, 41 18, 80, 82 . . .
Proprietate
Daca
este un triplet
pitagoric, atunci si
este un triplet
pitagoric
Teorema catetei
unde ![]()
Teorema īnaltimii ( 1 ) Teorema īnaltimii ( 2 )
![]()
Altfel spus : daca laturile triunghiului dreptunghic
sunt a,
b si c adica
atunci
![]()
Aria triunghiului dreptunghic
![]()
2. TRIUNGHIUL ECHILATERAL
3. TRIUNGHIUL OARECARE
Teorema sinusurilor
Fie R raza cercului circumscris
Teorema cosinusului ( Teorema lui PITAGORA generalizata

Aria triunghiului
1. ![]()
2.
3.
formula lui HERON
4. ![]()
5. ![]()
Relatia medianei īntr-un triunghi
![]()
Relatia īnaltimii
idem ![]()
NUMERE COMPLEXE
Un numar complex este de forma
OPERAŢII CU NUMERE COMPLEXE
Fie
si
. Atunci

NUMERE COMPLEXE CONJUGATE
se
numeste conjugatul numarului complex ![]()
Proprietati
1)
2)
3)
4)
Fie
si
. Atunci
5)
cu
generalizarea
.
6)
cu generalizarea
.
7)
8) ![]()
MODULUL UNUI NUMĂR COMPLEX
Fie
Proprietati
1)
2) ![]()
3)
4) ![]()
5)
6) 
7)
inegalitatea triunghiului
FORMA TRIGONOMETRICĂ A UNUI NUMĂR COMPLEX
Fie
Atunci exista
si sunt unice numerele reale
si
astfel īncīt ![]()
Fie
si
. Atunci
![]()
![]()
![]()
Formula lui MOIVRE
.
TRIGONOMETRIE
![]()
Periodicitatea
![]()
Paritatea si imparitatea
Functii impare :
Functii pare
: ![]()
![]()
![]()
Formula fundamentalǎ a trigonometrie : ![]()
Formule ( mai greu de tinut minte )


![]()

![]()

Daca notam
atunci
![]()
LIMITE FUNDAMENTALE LA sIRURI
1) 
2) 
3)
( mai putin
īntīlnita )
4)

5) 
6) 
6) 
7)
LIMITE FUNDAMENTALE LA FUNCŢII
1)

2) ![]()
![]()
3) ![]()
![]()
4) ![]()
5) ![]()

CRITERIUL RAPORTULUI
Fie
un sir de numere
reale strict pozitive pentru care exista
![]()
1) Daca
atunci sirul
este convergent si ![]()
2) Daca
atunci ![]()
Observatie
Teorema nu da nici o
indicatie asupra naturii sirului daca
( limita poate fi 0,
finita sau
) .
CRITERIU DE CONVERGENŢĂ
Fie
un sir de numere
reale pentru care exista
.
1) Daca
atunci ![]()
2) Daca
atunci
Observatie
Teorema nu da nici o
indicatie asupra naturii sirului daca
( limita poate fi
finita sau infinita ) .
CRITERIUL LUI STOLZ-CESARO
Fie
si
doua siruri
de numere reale care au urmatoarele proprietati :
1)
este un sir de
numere pozitive, strict crescator si nemarginit adica ![]()
2) exista
.
Atunci sirul
are limita
si ![]()
Observatie
Cu alte cuvinte, daca avem de
calculat limita
si
, calculam limita
care este
mai simpla si ![]()
CONSECINŢA 1 ( CRITERIUL MEDIEI ARITMETICE )
Fie
un sir de numere
reale care are limita . Atunci
![]()
CONSECINŢA 2 ( CRITERIUL MEDIEI GEOMETRICE )
Fie
un sir de numere
reale pozitive care are limita . Atunci
![]()
CONSECINŢA 3 ( CRITERIUL MEDIEI ARMONICE )
Fie
un sir de numere
reale pozitive care are limita . Atunci

CONSECINŢA 4 ( CRITERIUL RAPORTULUI )
Fie
un sir de numere
reale pozitive care are limita . Daca sirul
are limita
atunci
![]()
sIRUL LUI e
Fie
Atunci sirul
este strict
crescator si marginit, deci convergent . Limita se
noteaza cu e si avem ![]()
COROLAR
sirul
este strict
crescator, iar sirul
este strict
descrescator si avem
inegalitatile : ![]()
Observatie
Numarul e (initiala de la Euler) este
irational (transcendent) si avem ![]()
TEOREMĂ
sirul
este strict
crescator si are limita e .

TEOREMA LUI ROLLE
Fie
o functie care īndeplineste
conditiile :
1) este continua pe ![]()
2) este derivabila pe ![]()
3) ![]()
Atunci exista cel putin un
punct
astfel īncīt ![]()
CONSECINŢĂ
Īntre doua radacini ale unei functii derivabile pe un interval se gaseste cel putin o radacina a derivatei .
TEOREMA LUI LAGRANGE
Fie
o functie care īndeplineste
conditiile :
1) este continua pe ![]()
2) este derivabila pe
.
Atunci exista cel putin un
punct
astfel īncīt ![]()
sIRUL LUI ROLLE
O problema importanta
īn rezolvarea unei ecuatii de forma
, unde f este o functie reala de
argument real, o reprezinta separarea radacinilor reale ale acesteia .
Separarea solutiilor
ecuatiei
presupune :
a) determinarea numarului de solutii reale ale ecuatiei ;
b) precizarea intervalelor īn care aceste solutii sunt situate .
Teorema lui Rolle si consecintele acesteia permit stabilirea unei metode de separare a solutiilor reale ale
unor ecuatii, metoda cunoscuta sub numele de "sirul lui Rolle".
Aceasta metoda se aplica īn general pentru ecuatii de forma
|