Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Orientari teoretice in definirea conceptului de regim politic

Stiinte politice











ALTE DOCUMENTE

Vot uninominal
Continent Europa - statistica si drapel Uniunea Europeana
POLITICI SI PRINCIPII DE OPERARE
UNIUNEA EUROPEANA
Aspecte actuale ale integrarii Romaniei in UE
John O. Koehler - Stasi. Fata ascunsa a politiei secrete est germane
Basescu demis de corupti
STRUCTURA PARLAMENTULUI EUROPEAN
COMISIA EUROPEANA
Institutiile Uniunii Europene


Orientari teoretice in definirea conceptului de regim politic. Continutul si esenta regimului politic

Cunoasterea si intelegerea mecanismului de formare, organizare si functionare a vietii sociale, indeosebi a celei politice, impune cu necesitate, 151e415b pe langa studiul celorlalte componente ale sistemului politic, si pe cel al regimului politic.

Problematica definirii regimului politic intereseaza in aceeasi masura pe juristi, oameni politici, politologi, dar si pe cetateni - fapt ce vine sa probeze importanta atat teoretica dar mai ales practica. ce se acorda acestui element al sistemului politic contemporan.

O prima incercare de definire si tipologizare a regimului politic a fost facuta din perspectiva stiintei dreptului constitutional. O asemenea definire, dar mai ales tipologizare a regimurilor politice se bazeaza pe disjungerea functiei legislative, de cea executiva si pe explicarea coabitatiei dintre ele. Din acest unghi, se disting: regimul contopirii puterilor (monarhia absoluta), regimul diviziunii puterilor (republica prezidentiala), regimul coabitarii puterilor (republica parlamentara).

O asemenea definire si clasificare a regimurilor politice nu este edificatoare si, asa cum observa si politologul francez M.Duverger, ea ''este auxiliara'' si vizeaza tipurile de structuri guvernamentale''1. Desi nu respinge in totalitate aceasta definire si clasificare a regimurilor politice, acelasi autor releva ca '' In lume exista destul de multe constitutii politice fictive, care definesc regimul politic in afara constitutiei reale cu regimul care guverneaza in realitate si in acest caz, primul (constitutiile) serveste drept paravan pentru cel din urma''2.

Politologul M. Lesage, considera ca in definirea regimului politic exista doua metode: ''Una consta in a lua drept punct de plecare constitutia si legile juridice3. O asemenea metoda de pe pozitiile cercetarii constitutionalistilor, nu este satisfacatoare nici pentru M.Lesage si in consecinta, el sutine ''Cealalta, dimpotriva, consta in studierea practicii si in analiza interioara a dreptului scris in relatia sa cu practica. cel mai bine este sa se inceapa tocmai de la practica".4 O asemenea pozitie este impartasita si de alti politologi ca R.Aron, G.Burdeau si demonstreaza ca stiinta politica isi are propria sa metoda in studirea regimului politic. Daca vechii constitutionalisti se limitau doar la o analiza teoretica si in esenta, numai la institutiile de stat, politologii extind cadrul cercetarii la toate institutiile existente in societate, evident, cu precadere la cele politice, imbinand cercetarea teoretica cu realitatea vietii practice.

In randul politologilor, in definirea si clasificarea regimurilor politice nu exista un punct de vedere unitar. Toti insa abordeaza definitia respectiva, de pe pozitiile teoriei institutiilor, dar concep si folosesc aceasta teorie in moduri diferite.

O asemenea abordare a definirii regimului politic a generat in cadrul politologilor, doua orientari distincte.

a)O prima orientare are in centrul sau pe vestitii politicieni M.Duverger si G.Burdeau, ce definesc in exclusivitate pe baza teoriei institutionale regimul politic. In cadrul institutiilor politice, ei iau ca element principal partidele politice.

''Cel ce cunoaste dreptul constitutional si ignora rolul partidelor politice -scrie M. Duverger- are o imagine falsa despre regimurile politice contemporane 5.

In acelasi spirit G.Burdeau spune: "In zilele noastre, pentru a caracteriza regimul care functioneaza in stat nu trebuie sa ne mai intrebam pe ce baza - parlamentara sau prezidentiala - se infaptuieste diviziunea puterilor, ci trebuie mai intai lamurita calitatea partidelor, structura lor si scopurile lor"6.

Mergand consecvent pe linia institutionalista a definirii regimului politic, M.Duverger conchide ''Totalitatea institutiilor politice, care functioneaza in tara respectiva, intr-o anumita perioada, constituie regimul ''politic7 . Desi pune in centrul institutiilor politice partidul politic, M. Duverger concepe regimul politic ca o interdependenta directa a tuturor institutiilor politice. De asemenea, el arata stransa corelatie dintre regimul politic si institutiile sociale, economice s.a.m.d.

Extrem de complexa se dovedeste a fi constructia definirii regimului politic la G.Burdeau. Pentru G.Burdeau, regimul politic se defineste prin "totalitatea normelor, adoptate sau pur si simplu practicate in tara respectiva cu ajutorul carora se infaptuieste conducerea oamenilor"8 .

La o prima analiza, s-ar parea ca G.Burdeau paraseste linia institutionala in definirea regimului politic, intrucat principalul izvor al normelor care reglementeaza infaptuirea puterii este interactiunea dintre institutiile politice si cele sociale, definitia sa este, asa cum singur recunoaste", o definitie institutionala extinsa''9.

Conceptiei institutionaliste ii apartine si cea a lui M.Lesage. Dupa opinia sa "definirea si studirea regimului politic reprezinta studirea relatiilor existente intre toate categoriile de institutii, in procesul adoptarii deciziilor politice"10.

b)Pozitiile institutionalismului pur, exclusivist se dovedesc a fi inaccesibile pentru alti politologi, ce au ca lider pe R.Aron. Pentru R.Aron "regimul politic nu se reduce la simpla combinare de institutii"11.

Aceasta orientare, desi pastreaza in definirea regimului politic elementele institutionale, aduce in sprijin si alte componente, dand astfel o imagine mult mai complexa si mai realista despre natura si rolul regimului politic in societate.

Pentru exprimarea unei asemenea orientari, cea mai elocventa este conceptia lui R.Aron. In explicarea criteriilor definitorii ale regimului politic, R.Aron considera ca importante sunt nu numai "legatura dintre institutii si modalitatile de functionare a lor, ci si formele interdependentelor sale cu infrastructura, rolul si locul pe care-l ocupa administratia in cadrul regimului,contextul istoric in care actioneaza regimul"12

Pornind de la aceste considerente, in legatura cu definirea, cu continutul si esenta regimului politic, putem aprecia urmatoarele:

- Regimul politic reprezinta forma concreta de organizare si functionare a sistemului politic si in consecinta, prin regim politic se intelege modul concret de organizare, institutionalizare si functionare a sistemului politic si de exercitare a puterii politice de catre o forta social-politica in cadrul unei comunitati sociale sau a unui istem social global;

- Desi in cadrul regimului politic institutiile si organele puterii de stat au rol important in constituirea si in functionarea sa, regimul politic nu se poate rezuma la acestea, ci el cuprinde, organizational si functional, intregul sistem politic;

- Natura regimului politic, forma sa de exprimare in planul practicii sociale este rezultatul raportului de forte dintre clase, grupuri sociale, partide, formatiuni politice, intr-un cuvant, dintre cetateni, organizatii, dintre acestea si societatea civila si politica;

- Regimul politic nu poate si nu trebuie identificat cu forma de guvernare.

Forma de guvernare desemneaza modul concret de formare si organizare a organelor puterii de stat, caracteristicile si principiile lor, raporturilor dintre ele si celelalte organe ale statului, ca si a raporturilor dintre ele si celelalte forme institutionalizate ale sistemului politic. In schimb, regimul politic inseamna materializarea expresa a unor operatiuni axiologice, a unei ierarhii specifice a valorilor, in general, a valorilor politice, in special. Chiar daca unele elemente ale regimului politic se suprapun intr-o oarecare masura si sub anumite aspecte, cu cele ale formei de guvernamnt sau ale structurii de stat, prin aceasta ele nu-si dizolva identitatea, calitatea distincta de a fi laturi definitorii ale regimului politic. Cu exceptia monarhiilor absolute unde se nasc regimuri dictatoriale, forma de guvernare nu poate decide natura regimului politic, ci ea, in cea mai mare masura, este rezultatul raportului dintre aceasta si cetateni.


Document Info


Accesari: 1500
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )