grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

INTRODUCERE

Primul proiect de automobil a fost opera lui Leonardo da Vinci (1452-1512) care preoconiza actionarea automobilelor cu un motor de orlogerie (cu arc special). Proiectul nu a fost realizat niciodata.

Anul 1769 Are loc prima realizare concreta, triciclul construit de capitanul Joseph Cugnot. Triciclul era actionat de un motor cu abur. Astfel de realizari au avut si Griffith (1821), Burstoll si Hill (1824).

Anul 1845 Mecanismul Onesipare Pecqueur inventeaza si aplica pentru prima oara mecanismul diferential.

Anul 1880 Dumitru Vasescu construieste automobilul cu aburi " Vasescu " .

Anul 1885 Karl Benz realizeaza primul automobil cu motor cu ardere interna.

Anul 1890 Apar automobile Ponbord - Levassar, actionate de motoare cu combustie interna construite de Gottliels Doimler.

Anul 1893 Mayboch realizeaza primul motor alimentat printr-un carburator cu jigloare.

Anul 1894 Are loc prima cursa de automobil pe ruta Paris-Raven (140 Km), castiga de un automibil cu motor cu aburi.

Anul 1894 Dunlop inventeaza rotile de automobil cu anvelope de cauciuc si camera de aer.

Anul 1899 Camille Jenotzy stabileste primul record de viteza, depasind 100 Km/h, cu un automobil actionat de un motor electric.

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

Anul 1901 Paul Doimlea realizeaza primul automobil cu forme soluti soluti constructive moderne, asemanatoare cu cele de astazi.

Anul 1906 Firma " Mercedes" produce primul autoturism prevazut cu frane pe rotile din fata.

Anul 1906 Apar primele modele de automobile cu parbriz.

Anul 1909 Apare primul automobil fabricat in serie " Ford - T " pana la acea data automobilele se executau la comanda. Modelul " Ford - T " va fi fabricat pana in anul 1927 in 14762946 exemplare.

Tot in anul 1909 Victor Hemery stabileste un nou record de viteza, depasind 200 Km/h, cu un automobil benz cu motor benzina.

Anul 1912 Se introduce sistemul de pornire automata prin demarou, care se va generaliza.

Anul 1921 Apare sistemul de aprindere cu alimentara de la baterie.

Anul 1924: - Un inginer roman Aurel Persu (1890-1977), a proiectat Brevetat si realizat primul automobil cu forma aerodinamica din lume. Aceasta avea forma aerodinamica de "Picatura de Cadere" cu rotile inglobute in caroserie si a parcurs peste 100.000 km dovedind prin aceasta fiabilitatea automobilului brevetat.

Anul 1924 Uzinele M. A. N. Construiesc primul autocamion cu motor diesel.

Anul 1926 G. Constantin realizeaza prototipul unui automobil echipat cu un convertizor de cuplu.

Anul 1930 Se aplica pentru prima oara sistemul de alimentara cu pompa de benzina.

Anul 1934-1938: - Apar in productie de serie automobilele cu solutie : " totul in fata " si " totul in spate " , concomitent cu suspensiile independente.

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

Anul 1937: Se fabrica primele automobi 343h74d le , echipate cu cutie de viteza automata.

Anul 1947 La uzinele I.A.R. Brasov un colectiv condus de Radu Mardurescu realizeaza primul automobil romanesc de conceptie moderna " AR - 002 M " .

: - Firma " Rover " construieste primul automobil actionat de o turbina cu gaz.

Anul 1952 Sunt construite primele autocamioanele cu tonaj greu la uzinele " 23 August " Bucuresti.

Anul 1953 Apar primele automobile echipate cu frane de disc.

Anul 1954 La Brasov incepe productia autocamioanelor " Steagul Rosu " .

Anul 1957 La Campulung Muscel se produc primele autoturisme de teren "IMS" . La uzinele " Tudor Vladimirescu " Bucuresti se fabrica primele autobuze si autotilitare " TV " .

Anul 1959 Firma NSU construieste primul automobil actionat de un motor rotativ ( Wonkel ) .

Anul 1968 Uzina de autoturisme Pitesti, produce primul autoturism Dacia "1100" .

Anul 1969 Uzina de autoturisme Pitesti, produce primul autoturism Dacia "1100" .

Anul 1970: - A intrat in productia de serie autoturismul Dacia 1300 avand un motor cu aprindere prin scanteie cu patru cilindrii, care pe parcurs a fost modernizat si diversificat (Dacia 1310;1410;Liberta 1325;Dacia 1600, Nova; Super Nova; Dacia Solenza iar acum Dacia Logan.

Anul 1971: - Uzina de autocamioane Brasov produce primul autocamion cu motor Diesel.

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

Descriere, parti componente, functionare

Instalatia de racire

Motoarele autoturismelor Dacia sunt racite cu ajutorul unei instalatii al carei circuit de racire, etans si sub presiune, permite lichidului special de racire sa treaca in jurul cilindrilor si chiulasei.

Instalatia de racire este destinata sa asigure un regim termic corespunzator unei bune functionari a motorului, cu randament ridicat.

Temperatura din interiourul cilindrilor atinge 1800.2000`C ceea ce inrautateste ungerea, modifica proprietatile ale pieselor, reducand jocurile normale dintre piesele conjugate si poate duce la urmari grave, griparea sau chiar deterioarea lor. Prin sistemul de racire se elimina in mediul ambinant 20-30% din caldura pieselor motorolui asigurand o temperatura optima 85.90*C.

Dupa natura fluidului, instalatiile de racire pot fi: cu aer si cu lichid.

Instalatiile cu lichid pot fi cu circulatie naturala (prin termosifon) care nu se mai utilizeaza la automobile, si circulatie fortata. La instalatia de racire cu lichid datorita faptului ca racirea prin termosifon nu asigura o buna racire si necesita un volum prea mare de apa se foloseste racirea fortata (cu pompa).

Lichiduli de racire poate fi apa sau lichiduli antigel care asigura o functionare pe timp rece -40*C.

In instalatia de racire, circuitul lichidului este urmatorul: -lichidul din jurul camasiilor de racire din blocul motor se ridica in camasiile de racire din chiulasa evacuand caldura, apoi prin termostat este dirijata fie spre motor de catre pompa de apa, cand temperatura este de sub 70*C, fie spre radiator prin racord cand temperatura trece peste 70*C (supapa termostatuli fiind deschisa)pentru racire de catre ventilator

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

Parti componente ale instalatiei de racire:

Constructie si functionare

Radiatorul are carcasa exterioara confectionata din otel, celulele radiatorului sunt executate din alama subtire necorodabila. Este pasat in fata motorului, la partea superioara si inferioara, radiatorul are tuburi de racordare cu pompa de apa, respectiv cu instalatia de racire a motorului, capetele tuburilor sunt stranse cu coliere. La baza radiatorului in partea stanga se afla robinetul de golire a lichidului de racire.

Pompa de apa este centrifuga, prin capatul sau trece actiuni motorului prevazut cu rulment, presetupa si un sistem de etansare. Sistemul de etensare interioare a pompei de apa este de constructie moderna, fiind compus dintr-un inel elastic, presare de arcul prin intermediul unei saibe.

Acest ansamblu determina o anumita presiuna de bucsa autolubrifianta, care se sprijina direct pe carcasa pompei de apa, realizand o etansare perfecta.

Intre corpul pompei si capacul acestea, se aseaza o garnitura, intotdeauna uscata, care trebuie schimbata la fiecare demontarea a pompei de apa.

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

Constructiv, termostatul este format dintr-un burduf metalic din alama, care este inchis ermetic, in interiorul lui se gaseste un lichid special foarte volatil. La parte superioara are o supapa, care, in functie de dilatarea lichidului din interior, sub influenta temperaturii, permite sau obtureaza trecerea lichidului de racire spre radiator.

Functionarea termostatului este urmatoare:

-cand temperatura lichidului de racire este sub 80*C, termostatul este inchis, iar lichidul de racire terce direct prin canelele blocului si chinulasei spre pompa de apa care il impinge sub presiune din nou in blocul motor, deci in acest caz pompa de apa debiteaza in circitul inchis.

-cand temeperatura lichidului de racire este mai mare decat 80*C lichidul din tubul termostatului se dilata, supapa se deschide si permite trecerea lichidului de racire catre radiator spre a fi racit. In aceasta situatie, presiunea scade in primul circuit, iar trecerea directa este inchisa.

Vasul de expansiune este introdus in circuitul de racire cu scopul de compensa variatiile volumului lichidului de racire, , determinate de variatiile temperaturii lichidului, asigurand in orice moment plinul circuitului de racire. Este plasat pe dublura aripii dreapta, sub capota motorului la loc vizibil.

Vasul de expasiune este legat de radiator printr-un tub flexibil, fixat la capete cu coliere. La partea superioara a vasului de expansiune se afla supapa, introdusa in capacul vasului, avand doua orificii din care unul comunica cu exteriorul iar celalalt cu vasul de expansiune. Supapa mai are garnitura de caucuc presata de arcul spiral, prin intermediul rondelei, iar la partea centrala valva impinsa de arcul.

Supapa vasului de expansiune are un rol important in mentinarea in permanenta a plinului nivelului circuitului etans de racire.

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

Contactorul termometric este montat in sistemul de racire al motorului in capatul chiulasei inspre volant si serveste la semnalizarea cresterii temperaturii lichidului de racire, cand acesta atinge 115*+- 5*C. Semnalizarea se face prin intermediul lampii corespanzatoare care se afla pe tabloul de bord al autoturismului. Termocontactul de tip IEPS 5 530, este format dintr-un corp filetat, inchis prin intermediul unui capac izolant prevazut cu o borna de contact. In interiorul carcasei, se afla o lama bimetalica, care la cresterea temperaturii lichidului de racire, realizeaza inchiderea contactelor la borna contactului, aprizandu-se lampa indicatoare de pe tabloul de bord.

Pompa de apa

Pentru motoarele de autovehicule aceasta este, in general o pompa centrifuga, cu un singur rotor semiinchis, cu dirijarea unilaterala a lichidului si cu camera spirala de refulare.

Pesiunea necesara a acestor pompei este de 0,35-1,5 bar. Pentru asigurarea unei circulatii in conditii bune prin canalizatia de lichid (care are sectiuni mari)este suficienta o presiune de 0,3-0,5 bar, insa se cauta obtinerea unei rezerve de 0,8-1,0 bar fata de pesiune de formare a abururlui, pentru ca in anumite puncte ale instalatiei de racire temperatura lichidului este mult mai mare decat temperatura medie si bulele de abur care se formeaza n-au timp sa se condenseze la iesirea din camasa de racire a blocului. Prin cureaua trapezoidala, miscarea se transmite la fulia de anternare, montata pe arburele de antrenare prin intermediul rulmentiilor etansat prin garnitura impotriva scurgeri unsori. La capatul posterior al arborelui este montata turbina (rotolul) in corpul pompei.

La antrenarea fuliei, deci si a arborelui, este actionata turbina, care aspira apa din bazinul inferior al radiatorului

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

prin racordul de alimentare si o trimite in camera turbinei, de unde refuleaza in camasiile de racire din blocul motor la rampa de distributie si la racitorul de ulei.

In modul acesta pompa de apa asigura o circulatie neintrerupta a apei in instalatia de racire a motorului.

Particularitati constructive si conditii tehnice

Desi instalatiile de racire ale motoarelor pentru autovehicule sunt, in principiu,asemanatoare, acestea pot fi foarte diferite din punct de vedere constructiv, datorita necesitatii de amplasare specifica a componentelor acestora in spatiile relativ restranse de pe autovehicul. In general constructia pompei de apa este simpla.

Axul pompei, care se monteaza pe rulmenti obisnuiti sau pe rulmenti speciali, are la un capat fixat rotorul,iar la celalalt capat fulia de antrenare.

De obicei, pompele de apa sunt antrenate cu curele trapezoidale si foarte frecent pe aceeasi fulie de antrenare se monteaza si ventilatoru. Intrarea si iesirea apei din pompa se prevede in mod convenabil, functie de schema in care se monteaza. La unele motoare, care nu au un sistem separat de racire a ulelului, pompa refuleaza apei direct intr-o rampa a blocului motorului, pe cand la altele - apa este refulat intr-un racitor de ulei si apoi intra in camasa de racire a blocului. La motoare mai mari supraalimentate si cu racire intermediara a aerului de admisie se utilizeaza pompe duble, o parte pentru circuitul de racire al motorului si alta, pentru circuitul de racire al aerului de supraalimentare.

Pentru etansarea axului pompei se utilizeaza garnituri speciale. Orientativ se dau in tabelul cateva dimensiuni mai uzuale ale acestor garnituri.

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

Intrucat randamenul pompei depinde in mare masure de valoare a interstitiilor intre rotor si carcasa, se impun conditii tehnice care sa asigure jocuri minime, fara pericol ca piesele in miscarea relativa sa ajunga in contact. Pentru exemplificarea se prezinte sintetic conditiile tehnice pentru un corp de pompa turant din fonta, iar pentru un rotor turnat din fonta.

Pentru o functionare linistita si cu fiabilitate mare rotorul pompei asamblat cu axul, fiind o piesace ce se roteste cu turatii mari, se echilibreaza dinamic, a ustarea masei la echilibrare facandu-se prin gaurire pe partiile inactive ale piesei. Suprafetele de frecare ale inelului de alunecare si al piesei conjugate trebuie sa fie foarte fin prelucrate Ra=0,1 nanometru si sa fie perpendiculare pe axa de rotatie, cu abatere de max. 0,005 mm.

Materiale si semifabricate.

Corpul pompei de apa se executa din fonta cenuaie sau aliajpe baza de aluminiu. Rotorul se executa din fonta cenusie sau aliaj pe baza de aluminiu. Rotorul se executa din fonta cenusie, iar la pompele motoarelor mai mici de automobile-din tabla de alarma. Axul pompei se executa din otel inoxidabil de tipul 90 C 180 STAS 3583-64.

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

Semifabricatele pentru corpul pompei si rotor se obtin prin turnare in forme din amestec de formare. Corpul pompei este o piesa cu multe cavitati, care in parte nu se mai prelucreaza ulterior, asa incat tehnologia de turnare trebuie sa fie bine pusa la punct, pentru a asigura forma geometrica corecta si calitatea suprafetei corespunzatoare. Piesele din materiale plastice se executa prin injectie in matrite, iar piesele din tabla de alama se ambutiseaza, de obicei fara sa mai fie necesare operatii de prelucrare machanica.

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

Tehnologia de prelucrare mecanica de pompei de apa.

In general, prelucrarea pieselor componente ale acestui subansamblu nu ridica probleme deosebite, fiind piese de revolutie, uzinabile de strunguri semiautomate, cu exceptia corpului care este piesa cea mai complexa. Aceasta nu necesita decat putine prelucrari mecanice, dificila fiind insa prinderea, impunandu-se utilizarea unor dispozitive speciale. In principiu se prelucreaza prin aschiere locasul rulmentilor,al garniturii de etansare, suprafata de lucru, suprafata de asamblare si gaurile de prindere. Toate prelucrariile se pot executa pe masini universale dotate cu dispozitive speciale, sau in cazul productiei de serie mare sau de masa pe masini agregat, cand se justifica organizarea liniilor cu flux continuu.

Intretinerea instalatiei de racire.

Intretinerea acestei instalatii cuprinde operatii de control, verificare , ungere, reglare si curatire, dupa cumurmeaza:

-verificarea etansietatii organelor componente ale instalatiei;

-controlul nivelului lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic, care se completeazacu apa curata sau lichid antigel, in timp ce motorul functioneaza;

-ungerea rulmentilor pompei de apa (daca nu sunt capsulati), cu unsoare consistenta, la 10 000 km;

-verificarea intinderii curelei de ventilator, la 10 000-15 000 km, care nu trebuie sa faca o sageata mai mare de 15-20 mm la o apasare cu o forta de 30-40 N la mijlocul distantei dintre cele doua fulii. In caz ca e mai mare se regleaza, prin modificarea pozitiei generatorului de curent, dupa slabirea piulitelor de fixare.

Dupa reglare, se strang din nou piulitele; o intindere insuficienta a curelei duce la racirea insufcienta, iar o curea prea intinsa duce la uzarea rulmentilor pompei de apa si a generatorului de curent.

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

-spalareacu jet cu apa a radiatorului pentru indepartarea impuritatilor, la 10 000 km;

-spalarea racitorului de ulei cu jet de apa, la 60 000 km sau anual;

-controlul punctului de congelare a lichidului de racire cu ajutorul termodensimetrului, anual;

-inlocuirea lichidului antigel, o data la doi ani, folosind palnia speciala si sistemul de aerisire a instalatiei;

-inlocuirea termostatului, la 60 000 km;

-curatirea depunerilor de piatra din instalatie, care reduce capacitatea de racire; piatra se depune sub forma de crusta calcaroase, pe peretii organelor, nivelului cu apa dura. Operatia se executa anual.

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

Defectele in exploatoare ale instalatie de racire.

In general , defectiunile instalatiei duc la supraincalzirea sau la incalzirea insuficienta a motorului.

Supraincalzirea are drept cauze: pierderi de apa, slabirea sau ruperea curelei de ventilator, termostatul defect sau blocat, functionarea necoraspunzatoare a pompei de apa si a ventilatorului, infundarea sau spargerea radiatorului, depunerile de piatra.

-Pierderile de apa in exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de ap, busoane, care se observa prin scurgeri in timpul cat motorul nu este in functiune; pierderile interioare au loc datorita spargerii garniturilor de chiulasa sau inelelor de cauciuc de la cilindri, deformarii suprafetelor de etansare dintre bloc si chiulasa, strangerii insuficiente a suruburilor de chilasa. Se constata prin formarea de bule de aer in bazinul superior al radiatorului la turatie ridicata sau a picaturilor de apa galbui de pe tija de ulei.

Remedierea consta in strangerea colierelor, inlocuirea racordurilor defecte, inlocuirea garniturii de chiulasa sau inelelor cilindrilor, strangerea suruburilor de chiulasa in ordinea indicata, rectificarea suprafetelor de imbinare a chiulasei sau blocului motor.

-Cureaua insuficient stransa se remediaza prin slabirea piulitelor generatorului si modificarea pozitiei,pana la intinderea corecta; apoi se strang piulitele: daca este rupta, cureaua se inlocuieste.

-Termostatul defect sau blocat se datoreste daterioarii burdufului sau capsulei,scurgerii lichidului sau pastei din interior, ceea ce poate bloca supapa in pozitia inchisa.

Constatarea se face prin conrolul radiatorului, care, daca este rece in timp ce carcasa termostatului si motorul sunt icinse, la accelerarea motorului nu se observa nici o unduire in

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

radiator.

Remedierea se realizeaza prin inlocuirea termostatului.

-Functionarea necorespunzatoare a pompei de apa se datoreste ruperii pene de fixare a rotorului (turbinei) sau depresarii ei de pe arbore, iar uneori prin observarea unei unduirii slabe in bazinul superior al radiatorului, la accelerea motorului.

Remedierea se executa prin inlocuirea penei rupte sau asigurarea unei presari corespunzatoare: in cazul ruperii paletelor turbinei, se inlocuieste complet rotorul pompei in ateliere.

La ventilator se pot deforma sau rupe paletele.

Daca paletele ventilatorului sunt deformate se indreapta, iar cand sunt rupte, se inlocuieste ventilatorul. Dupa reparare, se face obligatoriu echilibrarea ventilatorului pentru evitarea uzarii premature a rulmentilor.

In unele cazul, reperea paletelor ventilatorului poate duce la spargerea radiatorului, ceea ce impinge o reparare mai ampla in aterier.

Infundarea radiatorului se datoreste impuritatiilor sau ruginii.

Se remediaza prin desfundarea chimica sau mechanica cu ajutorul unor tije, prin deplasarea longitudinalain interorul tevilor: apoi se sufla cu aer comprimat. Desfundarea se poate face si cu jet de apa sub presiune.

Radiatorul cu spartur mici se remediaza prin izolarea tevilor din portiunea respectiva sau lipirea moale sau cu solutii speciale: uneori izolarea se face chiar prin lipirii privizorii cu sapun. Daca spartura este mare, radiatorul trebuie inlocuit.

Depunerile de piatra se curata cu solutii chimice accide sau bazice, dupa cum s-a aratat la intretinerea instalatiei.

Incalzirea insuficienta a motorului este cauzata de blocul

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

supapei termostatului in pozitie deschisa, cand apa trece spre radiator,nepermitand incalzirea rapida a motorului.

Remedierea consta in inlocuirea termostatului.

Defectarea indicatorului de temperatura (bec rosu de control sau termometru) presupune conrolarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se inlocuieste. La fel si pentru instalatia de semnalizarea avariilor (motor D 797-05 si D 2156 HMN 8).

Piessele pompelor de apa.

Corpul pompei de apa se toarna din fonta cenusie. Duritatea este de 143-179 HB.

Defectele corpului pot fi:

1.zura suprafetelor in care se monteaza rulmentii arborelui pompei de apa; la motoarele GAZ-51, M-20, ZIS-110 si ZIS-120, arborele pompei se reazema pe rulmenti, la primele trei marci existand cate un rulment dublu cu bile, iar la motorul ZIS-120 doi rulmenti simpli cu bile; la motoarele automobilelor "Moskvici" se folosesc legara din bucse de bronz, iar la ZIS-5M,bucse captusite cu aliaj antifrictiune;

2.uzura gaurii bucselor si a suprafetei de lucru a inelelor interioare ale rulmentilor cu bile ai arborelui pompei;

3.uzura fetei frontale a corpului in partea rotorului, in locul unde se monteaza rondela la etansare;

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

In gaura astfel prelucrata se preseaza bucsa reparata, a carei gaura se alezeaza dupa presare la dimensiunea inelului exterior al rulmentului cu bile.

La rotorul pompei de apa se uzeaza gaura butucului in care intra arborele pompei. Cand gaura se uzeaza cu mai mult de 0,03-0.04 mm, se face alezarea acesteia si se proseaza o bucsa care se alezeaza apoi la dimensiunea arborelui. Bucsa se executa din fonta cenunsie sau din otel 20.

In caz, ca s-a uzat canalul de pana, se mortezeaza un nou canal la 120* fata de cel vechi. Dimensiunile canalului sunt: latimea 3,89-3,94 mm, adancimea, 1,88-2,04 mm.

Arborele pompei de apa

Arborii pompei de apa se excuta din oteluri cu continut redus sau mediu de carbon, precum si din oteluri aliate. Astfel, la mtoarele GAZ-51 si M-20, arborii se executa din otel 45, se calesc superficial pe adancimea de 1,0-2,0 mm la duritatea minima 50 HRC. Arborii pompelor de apa ale motoarelor ZIS-120 se executa din otel 40H cu duritatea 241-285 HB si se cositoresc pe o grosime de 0,013 mm.

Tratamentul termic al arborilor executaai din otel 20 consta

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

in cementarea pe adancimea de 0,8-1,0 mm, calirea in ulei si revenirea la duritatea 54-59 HRC. Arborii pompelor de apa ale motoarelor ZIS-5M se executa din otel 20.

Arborii uzati se reconditioneaza prin cromare sau acoperire

Cu otel urmata de cromare si se rectifica la dimensiunea nominala. Arborii cu duritate mica, ca, de exemplu, cei ai motorului ZIS-120, pot fi reconditionati atat prin cromare, cat si prin metalizare.

Verificarea concentratiei apei de racire.

Sistemul de racire al motorului este umplut cu un lichid care asigura protectia contra inghetului pana la -40*C.Apei de racire este format dintr-un amestec de apa distilata sau deminerilezata si antigel STAS 8671-78 in proportii egale.

Pentru verificare se fac operatiile:

-se porneste motorul in scopul omogenizarii apei de racire si se opreste la temperatura lichidului de cca 40*C.

Atentie: daca controlul se face la o temperatura a apei diferita de 40*C se va lua in considera corespondenta dintre gradele de congelare citite pe s scara termodensimetrului si cele corespanzatoare diferitelor temperaturi

se obtureaza tubul de legatura intre radiator si vasul de expansiune folosind clestele MOT 453;

se desface busonul radiatorului si se ia putin lichid de racire cu ajutorul termodensimetrului;

se citeste pe scara termodensimetrului sau refractometrului, temperatura de protectie a apei si temperatura reala a apei, facande-se apoi cirectiile;

se remonteaza busonul si se demonteaza clestele MOT 453;

se scoate aerul din circuitul de racire

Controlul termostatului.

Termostatul are rolul de a regla temperatura apei de racire. Prin permiterea sau oprirea trecerii apelui dinspre

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

pompa de apa spre radiator.

Pentru control este necesar sa se scoata termostatul 4 din furtunul 2 de la pompa de apa prin slabirea colierului.Apoi se monteaza termostatul intr-un aparat special pentru verificat termostate.

Se verifica temperaturile corespunzatoare momentului incepirii si terminarii cursei supapei,precum si cursa supapei termostatului. Daca valorile nu corespund se inlocuieste termostatul.

La remontarea termostatului se are in vedere pozitia de montare a acestuia, astfel ca burduful metalic de dilatare 2sa fie asezat spre in jos.

Completarea apei de racire si scoaterea aerului din sistemul de racire.

Nivelul apelui de racire in vasul de expansiune trebuie verificat periodic, astfel ca sa fie intotdeauna aproape de nivelul maxim marcat pe vas. Verificarea se face atunci cand motorul este rece.

Functionarea motorului este permisa numai cand nivelul apelui in vasul de expansiune este cuprins intre cele doua repere. In cazul in care constata ca nivelul apelui este sub reperul minim, trebuie ca, in cadrul celui mai apropiat atelier specializat, sa se controleze intregul sistem de racire si sa se restabileasca nivelul, facand totodata si scoaterea aerului din circuitul de racire. In cazuri exceptionala, cand automobilul este in cursa si se produc pierderi de lichid din diverse cauze ca: spargerea unor racorduri sau tuburi la sistemul de racire, pori sau fisuri la radiator etc.. cauze ce pot fi remediate locul ca mijloace improvizate, se permite continuarea cursei automobilului pana la cel apropiat atelier specializat, respectandu-se urmatoarele recomandari:

-se opreste motorul,asteptand 5-10 minute, pentru echilibrarea statica a lichidului in sistmul de racire;

grup scolar "Aurel persu"

Targu mures

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

-se scoate capacul vasului de expansiune si busonul radiatorului, folosindu-se carpa sau levata; atentie: diferenta la presiune intre instalatie de racire si exterior, determinata de temperatura apei de racire, poate provoca o iesire rapida a vaporilor cu presiune in afara, care produce o aparirea celor din apropiere;

-se toarna apadistilata sau, la nevoie, apa de ploaie foarte curata in vasul de expansiune, pana la reperul maxim, si in radiator, pana la nivelul busonului;

-se pune robinetul climatizorului pe pozitie deschis (incalzire);

-se slabesc surburile speciale puzrjare amplasate pe tuburile de cauciuc, care conduc la pompa apa si radiatorul climatizorului;

-se porneste motorul,lasandu-l sa functioneze la turatia de cca 2000 rot/min;

-dupa restabilirea echilibrului lichidului in circuitul de racire si iesirea partiala a aerului prin robinete de purjare, acestea din urmase inchid;

-se pleaca cu automobilul la o viteza redusa de maxim 60 km/h, respectand turatia constanta a motorului, iar dupa fiecare 15 min. de mers, se controleaza nivelul apei din vasul de expansiune, pentruca se observa eventuala scadere sub reperul minim. Numai in aceste conditii, automobilul poate fi deplasat pana la cel mai apropiat atelier de specialitate.

In perioada cand temperatura mediului exterior depaseste zero grade, completarea apei in racire se face adeugand an vasul de expansiune apa distilata sau amestec lichid pana cand nivelul in vas corespunde cu cel marcat "maxim". In timpul cand temperatura lichid antigel in proportie de 50% tot prin vasul de expaniune.

In ambele cazuri, in tot timpul completarii, tubul din vasul de expansiune trebuie sa fie mentinut in restul lichidului din vas; in ipsa acestuia este obligatorie scoaterea aerului din sistemul de racire.

Pentru scoaterea aerului din sistemul de racire, se va proceda astfel:

grup scolar "dumitru dumitrescu"

buftea

LUCRARE DE DIPLOMA

Nr.

Pagina

-se aseza robinetul 1 sau maneta climatizor in pozitia deschis, permitand trecerea apelui de racire in radiatorul 2 al climatizorului;

-se porneste motorul pana la regimul normal;

-se desface busonul radiatorului si in locul acestuia se asaza dispozitivul MOT401 in pozitie verticala si se insurubeaza busonul dispozitivului la gura de emplere 3 a radiatorului;

-se desfac surburile de pujare ape 4 si robinetul 5 al dispozitivului MOT 401;

-se umple vasul de expansiune 6 pana la 30 mm deasupra "Mxim" si se pune la loc capacul 7 cu supapa de expansiune;

-se face plinul sistemului de racire prin partea superioara a dispozitivului MOT 401;

-cand radiatorul s-a umplut,se stranguleaza conductele in punctele A si B cat mai aproape de pompa de apa, folosindu-se clesti de tipul MOT 453;

-se porneste motorul la o turatie de cca 2000 rot/min, completandu-se circuitul cu ape de racire prin dispozitivul MOT 401,pana cand se observa la surburile de aerisire un jet continuu de ape;

-se strang suruburile 4;

-se scot clestii MOT453 si dispozitivul MOT 401, se completeaza circuitul un lichid de racire prin gure de umplere a radiatorului si se remonteaza busonul radiatorului cu garnitura de etansare;

-se opreste motorul, iar dupa racirea completa a apei de racire, se verifica daca nivelul in vasul de expansiune se afla intre cele doua repere.