ACTUL ADMINISTRATIV

ACTUL ADMINISTRATIV

DEF: Este forma principala de activitate a autoritatilor administratiei publice care consta intr-o manifestare unilaterala si expresa de vointa de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii in regim de putere publica sub controlul principal de legalitate al instantelor judecatoresti.

In ceea ce priveste terminologia de act adm, inca de la aparitia stiintei dr adm a existat o lunga disputa intre cei ce au format Sc de la Buc pe de o parte si Sc de la Cluj pe de alta parte. Astfel Sc de la Buc a sustinut intotdeauna ca denumirea corecta ar fi aceea de act administrative deoarece ac terminologie a evocat autoritatile de la care imana actul. Pe de alta parte Sc de la Cluj a sustinut ca terminologia corecta ar fi aceea de act de dr adm evocandu se astfel regimul juridic aplicabil actului.

Ac disputa a fost transata in Constitutie vare in art 52. foloseste sintagma act adm.

TRASATURILE ACTULUI ADMINISTRATIV

1. Forma juridica principala de activitate a autoritatilor administratiei publice
2. Vointa juridical unilaterala
3. Emis numai in realizarea puterii publice
4. Are un regim juridic specific in centrul caruia se afla Legea 554/2004

1.Forma juridica principala de activitate a autoritatilor administratiei publice

• Prin aceasta trasatura se evoca genul proxim al actului adm si anume, se arata ca in concret autorit adm publice isi manifesta activitatea prin emiterea de acte administrative insa autoritatile adm pub nu isi concretizeaza activitatea doar in acte administrative, ele realizeaza si operatiuni tehnico-materiale, operatiuni prealabile emiterii actului, ori pot emite si alte acte care san u imbrace toate trasaturile actului administrativ.
• Actul adm este insa forma juridical cea mai imp de activitate. De asemenea in acest context tbuie precizat ca autoritatile adm pub. Sunt organizate sub forma piramidala. La baza piramidei exista o multitudine de autoritati care nu realizeaza in principal acte adm ci fac o serie de operatiuni care vor sta ulterior la baza emiterii actului adm. Cu cat urca spre vf ul piramidei nr autoritatilor scade insa aceste autoritati din vf isi vor concretize in principal activitatea in emiterea de acte adm. Astfel gasim in vf cele mai imp autoritati a caror activitate consta in principal in emiterea de acte admin., bazandu se cel mai adesea pe activitatea autoritatilor inferioare care contribuie prin operatiunile pe care le realizeaza la emiterea actului.

2.Vointa juridical unilaterala

• Prin aceasta trasatura se urmareste pe de o parte includerea actului adm in sfera actelor juridice iar pe de alta parte delimitarea actului adm de operatiunile tehnico-materiale si de operatiile tehnico-productive.
• Actul adm ne apare ca fiind exteriorizarea vointei interne a unui organ al adm pub de a produce in mod direct efecte juridice adica de a da nastere, mod, stinge dr si obligatii. In toate situatiile actul adm tre sa ramana o vointa juridical unilaterala adica vointa unica a autoritatii care il emite
• Legat de ac problema au aparut 3 mari situatii in care s-a spus intrebarea daca actul adm mai ramane sau nu o vointa unilaterala:

a)      actul adm emis de o autoritate formata din mai multi membrii (cazul unui organ collegial)

in acest caz suntem in prezenta unei autoritati formate din mai multi membrii, deobicei in nr impar(ex Cons Jud). Fiecare membru al autoritatii respective isi manifesta propria vointa atunci cand se adopta un act adm.

Se pune problema de a sti daca in ac caz mai putem afirma ca vointa e unilaterala avand in vdr ca suntem de fapt in prezenta mai multor manifestari de vointa distincte.

Raspunsul este afirmativ. Indiferent care e vointa fiecarui membru in parte in final conteaza doar nr de vointe adunate astfel incat actul sa fie adoptat

In final aceste vointe adunate formeaza vointa unica si unilaterala a autoritatii adm publice.

Totusi prezinta importanta si modul in care voteaza membrii unei autoritati colegiale cu prilejul adoptarii unui act adm. Sa presupunem ca unii membrii voteaza in favoarea adoptarii iar altii impotriva. Vointa autorit emitente unica si unilaterala va fi vointa majoritatii in forma ceruta de lege.

Insa in sit in care actul ad este anulat si se pune problema angajarii raspunderii celor care s-au facut vinovati de adoptarea lui, in ac caz vor raspunde numai cei care au format majoritatea inlaturandu se raspunderea celorlalti

b)      actul adm emis impreuna de mai multe autoritati publice sau de o autorritate publica impreuna cu o structura private investita sa presteze un serviciu public

se aplica rationamentul descris mai sus in sensul ca actul adm ramane o vointa juridica unilaterala

c)      actul adm emis la cerere prealabila

in aceasta sit beneficiarul unui viitor act adm solicita autorit emitente sa se emita un anumit act pt a I se recun un anumit drept. In ac caz intalnim din nou 2 vointe: vointa beneficiarului dreptului conferit de actul adm care solicita sa se emita actul si vointa autoritatii emitente concretizata in insusi actul ad.

Nici in ac caz nu prezinta relevanta vointa celui care solicita sa se emita actul. Sg vointa care conteaza este cea a autoritatii emitente care analizand cererea emite sau refusa sa emita actul ad

Totusi vointa beneficiarului prezinta o relevanta, ea declansand procedura de emitere a actului adm provocand astfel exprimarea vointei autoritatii emitente.

Legat de ac probl s-a mai ridicat o intrebare si anume daca renuntarea beneficiarului dreptului conferit de actul adm la insusi dr pe care l a solicitat este de natura sa duca la incetarea efectelor actului adm. Raspunsul este negative

Renuntarea beneficiarului unui drept conferit de actul adm nu este in masura sa inceteze efectele actului adm.

Prin aceasta renuntare beneficiarul dr atrage doar atentia autoritatii emitente ca doreste sa nu mai culeaga beneficial dreptului. Autoritatea emitenta nu este obligate in ac sit sa emita un act contrar prin care sa puna capat efectelor actului adm.

3. Emis numai in realizarea puterii publice

• Aceasta trasatura deosebeste actul adm de alte acte juridice cu character unilateral ale organelor adm pub rezultand din ac trasatura obligativitatea actelor adm si executarea lor din oficiu
• Din aceasta tras rezulta obligativitatea actelor adm pt toate subiectele de dr la care se refera, pt organul emitent si chiar pt organul sau ierarhic superior, obligativitatea ce subzista atat timp cat efectele actului nu inceteaza printr-una din modalit admise de lege.
• Caracterul actului adm de a fi emis in realizarea puterii publice nu trebuie confundat cu caracterul general al oricarui act juridic si anume cu posibilitatea de a fi executat prin forta de constrangere statului. Forta de constrangere a statului intervine pt a infrange o anumita rezistenta a subiectelor de drept in timp ce actul adm intervine pt a da nastere, a modifica, a stinge dr si obligatii.

Clasificarea actelor adm, criterii:

1.Dupa autorit de la care emana exista acte care emana de la:

a)autoritati ale administratiei publice centrale

b)autoritati ale administratiei autonome locale

c)structuri private investite cu prestarea unui serviciu public. Ac acte se numesc acte adm prin delegatiei deoarece se prezuma ca exista o delegatie, imputernicire data de autoritatea de stat structurii private de a presta un anumit serviciu public.

2.Dupa competenta materiala a organului emitent

a)acte de administratie generala

b) acte de administratie speciala

3.Dupa competenta teritoriala

a)acte ale org centrale

b)acte ale org locale

4.Dupa gradul de intindere a efectelor

a)acte cu character normative

b)acte cu character individual

c)acte cu character intern

Clasificarea in a si b repr cea mai mare importanta.

REGIMUL JURIDIC AL ACTELOR ADM

Legalitatea si oportunitatea actelor adm

• Prin regim juridic se intelege ansamblul de reguli de fond si forma desprinse din C si legi, reguli care dau particularitate actelor adm in circuitul juridic.
• In ac context autorii de drept adm au ajuns la concluzia ca regimul juridic al actelor adm este dat de 2 elemente: legalitate si oportunitate
• Cat priveste importanta celor 2 elemente autorii de dr adm s au impartit din nou in 2 curente de gandire urmand cele 2 Scoli clasice de dr adm. Astfel:

1.Sc de la Cluj a spus ca r.j. al actelor ad mar putea fi def dupa cum urmeaza:

Regimul juridic=legalitate+oportunitate. Conform ac scoli legalitatea si oportunitatea reprezinta dimensiuni distincte ale actului adm

2.Sc de la Buc: Regim juridic=legalitate, oportunitatea fiind doar o dimensiune a legalitatii sin u una distincta a regimului juridic.

Asupra unui punct cele 2 scoli au concis si anume Regim juridic= valabilitatea actului

Prin legalitatea actelor adm se intelege conformarea acestora cu legile adoptate de Parl precum si actele normative cu forta juridical superioara.

Conditii de legalitate

1. Actul adm sa fie emis in conf cu litera si spiritual Constitutiei
2. Actul adm sa fie emis in conf cu litera si spiritual legilor si ordonantelor
3. Actul adm sa fie emis pe baza tuturor actelor autoritatilor adm publice care sunt superioare organului administrative emitent
4. Actul adm sa fie emis de organul adm numai in limitele competentei sale
5. Actul adm sa fie emis in forma si cu procedura prev de lege

Conditii de oportunitate

Prin idea de oportunitate se intelege ca actul sa fie emis in conformitate cu interesul publice ocrotit de lege; un act care ocroteste un interes privat poate fi legal darn u va fi oportun, in ac cond nefiind nici valabil