Planul de analiza si acoperire a riscurilor - comuna ciolanesti, judet teleorman

PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR

COMUNA CIOLANESTI, JUDET TELEORMAN

1.PREAMBUL

Schema cu riscurile teritoriale din zona de competenta se elaboreaza in conformitate cu H.G.R.1492/2004 privind principiile de organizare , functionare si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste art.14 al.1 si Ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta nr.615 I.G.din 14.08.2006 pentru aprobarea structurii de principiu a „Schemei cu riscurile teritoriale”

Scopul si obiectivele schemei cu riscurile teritoriale

Fata de importanta si complexitatea riscurilor contemporane si a mizei economice subscrise acestora, este esential de a avea o viziune globala asupra riscurilor existente si a metodelor/mijloacelor de prevenire si interventie avute la dispozitie.

Scopuri:

-identificarea si evaluarea tipurilor de riscuri specifice in com Nanov

-stabilirea masurilor in domeniul prevenirii si interventiei;

-aplicarea si cuprinderea acestora de catre autoritatile administratiei publice locale in „Planul de analiza si acoperire a riscurilor in unitatile administrativ teritoriale”

2.DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENTA

2.1.ASPECTE ADMINISTRATIVE

Compunerea zonei de competenta:

Conform Legi 307 si Legea 481 protectia civila privind principiile de organizare , functionare si atributiile serviciilor de urgenta voluntare care isi indeplineste misiunile specifice pe raza comunei,denumita zona de competenta.si care se subordoneaza ISU ‚A.D.GHICA’’TELEORMAN

Localitatea Nanov nu are sate apartinatoare

populatie -3611 locuitori,

asezare in sud estul judetului Teleorman cuprinsa intre riul Vedea si CF 109 Bucuresti-Zimnicea si despartita de DE 70

2.2 ASEZARE GEOGRAFICA SI RELIEF

ASEZARE GEOGRAFICA

Situat in partea de sud-est a judetul Teleorman se margineste la sud cu com Furculesti, la Nord cu comuna Mavrodin , la vest cu comuna Buzescu , iar la est cu municipiu Alexandria

Lungimea totala a hotarelor este de.42120

Lungimea hotarelor cu vecinii se prezinta astfel :

Distanta de la extremitatea nordica la extremitatea sudica este de15100 Km, iar de la est la vest este de 6190 km

RELIEFUL

Din punct de vedere al genezei si evolutiei , cat si al particularitatilor formelor de relief, teritoriul com Nanov parte componenta a judetul Teleorman, face parte din cadrul Campiei Dunarii , relieful evidentiindu-se ca unitate morfologica aparte.

Teritoriul com Nanov se suprapune in cea mai mare parte asa numitei zone a Burnasului vestic sau Campia Calmatuiului , cuprinsa intre raurile Olt si Vedea , precum si Campiei Gavanu – Burdea si Boian.Se fac observate campii line strabatute de cursurile apelor curgatoare :raul Vedea .

2.3.CARACTERISTICI CLIMATICE

Ne raportam la zona de sud Teleorman -Alexandria

Are un caracter temperat continental de silvostepa. Temperatura medie anuala variaza intre 10 C si 11 C. Media lunii celei mai calde este cuprinsa intre 22 C si 23C , maxima absoluta inregistrandu-se la Alexandria , 42,9 C la 5 iulie 1916, iar minima absoluta coborand la -34,8 C la Alexandria in 24-25 ianuarie 1942.

Cantitatile anuale de apa din precipitatii sunt cuprinse intre 500 – 600 mm anual.

In intervalul cald al anului , umezeala aerului este ceva mai mare decat in Baragan datorita retelei hidrografice cu lunci late si umede precum si vegetatiei care acopera suprafete apreciabile.

Fiind deschise catre est, judetul ramane deschis iarna invaziilor de aer continental foarte rece , iar vara celor de aer foarte cald.

Sunt caracteristice vanturile dominante din Est si Vest. Activitatea ciclonica desfasurata in bazinul marii Mediterane deplaseaza cantitati imense de aer cald si umed produs la inaltime pe teritoriul Campiei Romane producand precipitatii mai ales in anotimpul rece (ninsori din abundenta).

Radiatia solara ajunge in medie 100.000 cal/cm patrat si uneori chiar 135.000 cal/cm patrat. Primavara radiatia solara este mai mare ca vara fiindca aerul este rece si transparent fiind mai putin viciat de praful de pe sol care nu se poate ridica fiind umed.

Presiunea atmosferica ajunge in judetul Teleorman la 105,5 m/b iarna si 106,2 m/b in lunile august si septembrie cand incepe sa se distribuie procesele circulatiei atmosferice de la perioada calda la cea rece.

Vanturile predominante care bat in judetul Teleorman sunt:

Crivatul , care bate dinspre Est si Nord-Est ;

Austrul , care bate de la Vest la Sud – Vest ;

Baltaretul , care bate de la Sud.

Crivatul: este vantul cel mai violent , viteza lui mijlocie ajunge pana la 6-7 m/s, vara face sa se ridice temperatura pana la 30-35 C aducand aer cald din sudul Rusiei , iar iarna produce coborarea temperaturii sub –10 C pana la –15 C , iar uneori la –38 C ;

Austrul: este o continuare a sirococului care ajunge pana in Banat si Ungaria.Viteza vantului ajunge pana la 5 m/s., este un vant cald si uscat lasand umiditatea cand trece peste muntii Dinarici, venind in Campia Romana uscat.;

Baltaretul: este un vant cald ce bate dinspre Sud aducand multa umiditate. Incepe sa bata din luna aprilie pana in luna octombrie.

Regimul ingheturilor: numarul zilelor de inghet in judetul Teleorman se cifreaza la cca. 95-115 zile pe an. Primele zile de inghet apar la inceputul lunii noiembrie, iar ultimele zile sunt cele din jurul zilelor de 10-11 aprilie. Primele ninsori cad la inceputul lunii decembrie.

2.4 . RETEAUA HIDROGRAFICA

Caracteristicile cursurilor de apa mai importante

Apele judetului Teleorman curg de la nord la Sud – Est, acestea fac parte din reteaua hidrografica a Romaniei avandu-si obarsia in Podisul Getic sau la poalele acestui podis.

Principala apa curgatoare a com Nanov este riul Vedea care formeaza hotarul de nord al comunei

.Lungimea riului de la intrare pina la iesire pe teritoriul comunei este de 4,5 Km

. Lungimea totala a riului este de 244 Km

Debitul de apa mediu este variabil in functie de anotimp si cantitatea precipitatiilor in zona.

In anul 2005 raul Vedea a avut cel mai mare nivel din ultimi 10 ani dar nu a depasit malurile,pe teritoriul comunei Nanov inundatiile din zona noastra au fost datorate ploilor abundente si de lunga durata si acumularilor de apa

Raul Vedea izvoraste din Podisul Cotmenei, la sud de localitatea Bascoavele (jud.Arges).

Alimentarea raului se face din izvoare si apa cazuta din ploi si nu are debit constant.

Afluentii raului isi pierd cantitatea de apa, uneori secand complet. Debitul este mai mare primavara cand se topesc zapezile si toamna cand in campie si podis cade o cantitate mai mare de precipitatii.Debitul raului este mai constant vara,

Afluentii raului Vedea sunt mici si grupati in judetele Olt si Arges. Pe raza judetului primeste: Bratcovul la sud de Rosiorii de Vede, Baricea de langa localitatea Plosca , Nanov la sud de localitatea Poroschia si Teleormanul aproape de localitatea Smirdioasa. Pe partea stanga primeste paraurile:Tecuciul, Burdea langa Albesti, iar langa Mavrodin Valea Cainelui cu Valea Berzei, Plescaria si Timoasa. Ultimul afluent pe partea stanga este raul Teleorman pe care il primeste la nord – est de Smardioasa. Latimea medie a raului Vedea este de 10 m, adancimea variaza intre 0,3-0,8m, iar viteza de curgere este de 0,5m/s.

Fundul raului este nisipos, malurile sunt in general drepte, iar in unele portiuni nisipoase si rapoase, ating inaltimi de 15 m acoperite pe alocuri cu palcuri de padure.

Ca afluenti primeste:

Teleormanelul pe partea dreapta langa localitatea Bratasani. Pe partea stanga langa localitatea Magura, primeste pe Clanita si Clanicioara, apoi se varsa in Vedea la nordul localitatii Smardioasa, dupa ce parcurge 89 km pe teritoriul judetului.

Piraul Calnistea, curge pe langa localitatile Botoroaga si Draganesti de Vlasca si se varsa pe teritoriul judetului Giurgiu in Glavancioc. Ca si pe valea Calmatuiului, vaile celor trei parauri sunt pline de balti, lacuri si numeroase meandre ca urmare a pantei de scurgere mici.

2.5.POPULATIE

Situatia demografica a com Nanov se prezinta conform tabelului urmator:

2.6.CAI DE TRANSPORT

CAILE FERATE DIN COM NANOV

Date generale:

Total cale fetata :4,8 km. pe teritoriul comunei din care :

Cale ferata simpla = 4,8 km. neelectrificata;

Total cale ferata neelectrificata = 4,8 km.

Sectoare de cale ferata

Magistrala II:

Rosiorii de Vede – Zimnicea.

Tip sina: 49 pe traverse din beton in zona com Nanov

sectoare au cale ferata simpla neelectrificata.

Lungimea maxima a trenurilor = 750 m.

Tonaj = 1194 t brut.

RETEAUA DE DRUMURI PUBLICE

Reteaua de drumuri este compusa din urmatoarele trasee:

SUCURSALA DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE A JUDETULUI TELEORMAN

S.D. Alexandria are in gestiune retele electrice de 110 Kv si statii terminale 110/MT Kw, retele electrice de distributie de 20 Kv si 0,4 Kv, posturi de transformare 20/0,4 kv de tip aerian in mediul rural si in constructie zidita sau metalic la sol in mediul urban.

Liniile de distributie de 20 Kv sunt de regula aeriene in mediul rural si distribuite pe teritoriul judetului, si aerian sau subterane in mediul urban. Liniile de distributie de 0,4kv sunt aeriene si subterane.

Retelele de distributie 20 Kv apartinand S.D. Alexandria si consumatorii de pe teritoriul judetului, sunt racordate la un numar de 28 statii de transformare 110/20 Kv aflate in exploatarea S.D. Alexandria.

2.7.DEZVOLTARE ECONOMICA

Comuna Nanov are o economie agrar-industriala, bazata pe prelucrarea materiilor prime din zona.

INDUSTRIA

Se valorifica superior resursele naturale si produsele agricole din zona, ponderea cea mai mare fiind detinuta de ramurile:

industrie alimentara

morarit si panificatie

prelucrarea laptelui

prelucrarea lemnului

comert nealimentar

Cei mai importanti agenti economici din comuna Nanov sunt:

S.C. KOYO-ROMANIA S.A. (intreprinderea de rulmenti);

CSID IMPEX SRL(morarit si panificatie)

SC TELDRUM(constuctii de cladiri si lucrari de geniu)

SC COMALAT prelucrarea laptelui)

SC SEBA(FABRICARE BETON)

AGRICULTURA

Terenurile agricole ocupa o suprafata de5809,71ha

- arabil 4935,58ha

- pasuni 217

-vii si livezi,582 ha

- fondul forestier 221,80ha

- luciu de apa cu potential piscicol126,74ha.

Principalele culturi agricole sunt :

griul si secara

porumbul

orzul

floarea soarelui

legumele si zarzavaturile

Cresterea animalelor este favorizata de o baza furajera corespunzatoare, principalele produse obtinute fiind: carnea de porc si vita, oualele, lina, laptele.

Piscicultura se practica apele curgatoare precum si in iazurile si helesteele amenajate.

SILVICULTURA

Fondul forestier este de221,80 ha. si este format din specii de foioase.

Acesta a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic, cu specii caracteristice zonei de campie: caprior, iepure, vulpe, mistret, prepelita, potarniche, fazan.

2.8 INFRASTRUCTURI LOCALE

ALIMENTARI CU APA 

Comuna Nanov nu are retea de apa si canalizare

2.9.SPECIFIC REGIONAL

Teritoriul judetului cat si al comunei Nanov se suprapune in cea mai mare parte asa numitei zone a Burnasului vestic sau Campia Calmatuiului ,cuprinsa intre raurile Olt si Vedea ,precum si Campiei Gavanu cuprinsa intre raurile Burdea si Boian.

Aceasta face ca fenomenele metereologice periculoase din timpul anotimpului rece sa se manifeste cu putere si sa genereze efecte diverse cum ar fi:

-intreruperea alimentarii cu energie electrica;

intreruperea legaturilor telefonice;

In decursul anilor aceste fenomen au fost deosebit de dese, peridocititatea lor fiind de minim 5-6 ori intr-un an de zile.

Amploarea fenomenelor de acest tip este influentata de urmatorii factori agravanti:

disparitia in timp a „barierelor protectoare”formata din grupurile de copaci din apropierea relativa a soselelor si mai ales din „punctele sensibile”;

reducerea pana la disparitie a barierelor artificiale de protectie amplasate pe marginea soselelor importante si a zonelor cunoscute a fi predispuse la acumulari de zapada;

existenta a foarte multe sosele in camp deschis (neadapostite de forme de relief care sa le protejeze);

cantitatea destul de ridicata de precipitatii sub forma de zapada;

3.RISCURI GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA

3.1. TIPURI DE RISCURI CE SE POT MANIFESTA PE TERITORIULCOMUNEI NANOV

3.1.1.Riscuri naturale

Fenomene meteorologice periculoase

FURTUNI( INSOTITE DE CADERI MASIVE DE GRINDINA)

Sunt fenomene meteorologice care din motive obiective (regimul eolian) dar si subiective (despaduriri, desfiintarea barierelor de protectie) au capatat aspecte de constanta.

Este afectat practic intreg judetul.

Efectele acestor fenomene se concretizeaza ( de obicei) in importante pagube la culturile agricole sau la gospodariile cetatenilor (avarierea locuintelor, anexelor gospodaresti si pierderi in animale si pasari de casa).

Foarte rar s-au semnalat victime omenesti.

INUNDATII

- provocate de riul Vedea in mica masura pe teritoriul comunei Nanov,dar inundatii provocate de ploi abundente si acumulari de apa cazute in urma precipitatiilor

SECETA judetul cit si comuna nanov poate fi afectat de acest fenomen,fiindo zona agricola,cu intinse suprafete de teren arabil.

INZAPEZIRI SI VISCOLE

Comuna Nanov nu sa confruntat cu blocaje importante sau blocaje de drumuri comunale sau DE70

Actiunile de protectie si interventie sunt complexe,participand forte si mijloace de la CLSU de pe raza localitatii ,drumuri nationale si judetene.

INCENDII DE PADURE

Riscul mare de incendiu este determinat, in general de :

patura groasa de frunze uscate si iarba uscata;

folosirea focului deschis de catre cetateni in weekend fara luarea masurilor de supraveghere si stingere a acestuia;

imprudenta fumatorilor ce traverseaza padurea;

trasnetul ce poate lovi si incendia copacii inalti si uscati;

perioadele prelungite de seceta pe timp de primavara, vara si toamna.

Incendiul se poate propaga pe suprafete mari, iar stingerea propriu-zisa nu se poate executa decat folosind mijloacele specializate.

FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICA

CUTREMURELE DE PAMINT provin din cele produse in curbura muntilor Carpati, in zona Vrancea si se resimt pe teritoriul judetului Teleorman.

Aproape in totalitate sunt de natura tectonica.

Cele mai puternice cutremure care afecteaza teritoriul judetului Teleorman sunt cele de tip intermediar (70 < H < 170 Km.).

Acestea sunt produse la adincimi de 100-150 Km., au magnitudini medii de M = 7 Richter si conduc la intensitati seismice de VII-VIII grade pe scara M.S.K.

Directiile de propagare ale undei de soc sunt: Bucuresti – Alexandria – Zimnicea; Bucuresti – Alexandria – Turnu Magurele.

La 4 martie 1977 cel mai puternic au fost lovite orasul Zimnicea si municipiul Alexandria.

Bilantul a fost tragic: 7 morti, 33 raniti si 76 imobile distruse sau avariate.

Dupa 1977 s-a trecut la construirea imobilelor la parametri de rezistenta de 7-8 pe scara Richter.

In situatia producerii unui cutremur de pamant major printre cele mai afectate localitati ar putea fi si comuna Nanov.

Victime probabile in urma unui cutremur major:

ALUNECARI DE TEREN.

Comuna Nanov nu este expusa la astfel de fenomene

3.1.2.RISCURI TEHNOLOGICE

A.INDUSTRIALE

Pe teritoriul comunei nu isi desfasoara activitatea agenti economici care intra sub incidenta H.G. nr.95 din 23.01.2003.

Pe teritoriul comunei isi desfasoara activitatea urmatorii agenti economici:

SC SAVA – societate cu profil comercial – comercializeaza ingrasaminte chimice folosite in agriculrura si utilaje agricole;

SC COMALAT SRL- are ca specific de activitate prelucrarea laptelui si comercializeaza produse obtinute in urma prelucrarii acestuia;

S.C. KOYO ROMANIA S.A. Alexandria, Soseaua Turnu Magurele, nr. 1 cu sediul in comuna Nanov, judet Teleorman

SC SEBA are caspecific de activitate fabricare beton

SC TEL DRUM are ca specific de activitate constuctii de cladiri si lucrari de geniu

SC AGRINATURA are ca specific de activitate agricol depozitare de cereale

S.C. KOYO ROMANIA S.A. Alexandria, Soseaua Turnu Magurele, nr. 1 cu

sediul in comuna Nanov, judet Teleorman

Obiectivul de activitate al societatii este – fabricatia de rulmenti si elementele componente ale acestora.

S.C. KOYO ROMANIA S.A. se invecineaza la N cu Grupul Scolar Tehnic Alexandria, la E cu liziera ROMSILVA, la S cu terenul comunei Nanov si la Vestcu soseaua DN 52, soseaua Alexandria – Turnu Magurele.

Identificarea substantelor periculoase aflate pe amplasamentul societatii.

Pe amplasament se afla stocate:

acid clorhidric;

propan;

pacura;

produse petroliere.

EXPLOZIE LA CAZANELE DIN CENTRALA TERMICA

1.     IDENTIFICAREA PERICOLELOR

1.1  Ramanerea fara apa

1.2  Temperatura dezvoltata intr-un focar de cazan, prin arderea combustibilului, este de 1000 – 1500⁰C, iar temperatura apei in cazan este, in functie de presiune, de 120 - 374⁰C.

Presiunea din cazan actioneaza permanent asupra peretilor focarului, iar in cazul ramanerii fara apa, duce la deformarea acestora sau la incalzirea lor pana la inrosire si, in cazul contactului cu apa, poate duce la avarierea cazanului, punand masa de apa fierbinte din cazan in legatura cu presiunea atmosferica.

Transformarea brusca a unei parti din apa cazanului in abur, prin care aceasta isi mareste volumul de cca. 1.700 ori si implicit presiunea, constituie cauza exploziei cazanului.

1.3  Explozii in spatiul apa-abur

Exploziile in spatiul apa-abur al tamburului, se produc cand a cedat, pe o sectiune mare, mantaua sau fundurile tamburului.

Explozia tevilor se datoreaza supraancalzirii lor din cauza ramanerilor fara apa, depunerile de piatra, a circulatiei lente a apei in timpul functionarii cu debit redus, a fluajului sau defectelor de material.

Sesizarea exploziei unei tevi este facuta de fochist dupa:

zgomot (un suierat);

aparitia aburului in focar (sesizat prin ochiul de observare);

fumul la cos (care devine alburiu);

scaderea rapida a nivelului apei in sticlele de nivel.

1.4  Explozia in spatiul de gaze

In exploatarea cazanelor se pot produce rabufniri si explozii de gaze in focar, canalele de fum sau cos.

Explozia de gaze este o ardere instantanee a unui amestec combustibil (combustibil si aer in anumite proportii) intr-un spatiu inchis, deci o ardere in volum limitat, unde are loc o crestere brusca de presiune ce actioneaza asupra peretilor ce delimiteaza volumul respectiv, cu urmari distrugatoare.

Cauza acumularilor de amestec combustibil este neetanseitatea robinetului de inchidere pacura. Aceasta cazand in focarul incins se gazeifica.

2.     INTERVENTII PREVENTIVE

Cand se constata ca nivelul apei a scazut sub nivelul minim, observat prin sticlele de nivel, dar se mai vede in “piulita”, atunci se:

mareste treptat alimentarea cu apa;

micsoreaza debitul de abur;

micsoreaza focul,

iar atunci cand nu se mai vede apa nici in “piulita”, trebuie sa fie luate urmatoarele masuri:

se opreste imediat focul (se inchide imediat robinetul de combustibil);

se opreste alimentarea cu apa (se opreste pompa);

se opreste furnizarea de abur (se inchide robinetul principal de abur).

Pentru evitarea ramanerilor fara apa exista o singura masura – urmarirea permanenta, de catre fochist, a nivelului apei in cazan.

Alte masuri preventive:

fochistul nu deschide robinetul de pacura, decat daca flacara este in focar;

electroventilele se vor curata trimestrial pentru a inlatura depunerile pe scaunele pistoanelor.

PLAN DE INTERVENTIE IN CAZUL SITUATIILOR DE URGENTA

ACID CLORHIDRIC -

1.     IDENTIFICAREA PERICOLELOR

1.1  Riscuri generale

Lichid incolor sau slab galbui, cu miros puternic intepator, ce fumega in aer, foarte coroziv. Reactioneaza cu majoritatea metalelor eliberand hidrogen, care are limite de explozie cuprinse intre 4 si 75%. Nu este combustibil, dar poate elibera clor gaz.

1.2  Efecte asupra mediului

Acidul clorhidric este foarte solubil in apa, avand o buna capacitate de infiltrare in sol. Scurgerile accidentale in sol, determina dizolvarea unor substante din sol, in particular, pe acelea pe baza de carbonate. Acidul clorhidric este toxic pentru viata acvatica si nu este biodegradabil.

In cazul unor incendii de intensitate moderata se utilizeaza perdea de apa, spuma, dioxid de carbon sau chimicale uscate. Pentru incendii mari se utilizeaza perdea de apa, spuma alcoolica.

2.     MOD DE ACTIUNE

2.1  Persoana care observa fenomenul, anunta conducerea sectiei;

2.2  Conducerea sectiei activeaza echipa de interventie;

2.3      Izolarea sparturii, daca este posibil, izolarea rezervorului fiind asigurata de cuva de retentie;

2.4     In cazul in care acidul clorhidric a depasit spatiul de retentie, in zona afectata, scurgerile vor fi neutralizate cu pietris de calcar, soda calcinata, oxid de calciu, silicat de mica sau bicarbonat de sodiu;

Dupa neutralizare se acopera imprastierile cu pamant, nisip sau alti absorbanti, toate aceste reziduuri fiind colectate in containere adecvate pentru evacuare. Zona contaminata va fi spalata cu apa.

2.5  Se va dilua acidul cu apa potabila;

2.6     Se va efectua canalizarea acidului deversat catre bazinele de neutralizare existente in apropiere;

2.7     Transvazarea partiala a HCI din rezervorul depreciat in rezervorul de consum;

2.8     Transvazarea integrala a HCI din rezervorul depreciat in rezervorul de rezerva;

2.9     Remedierea rezervorului depreciat (placare exterior, cauciucare etc.)

NOTA: in actiunea de indepartare a poluarii, personalul implicat va fi protejat cu echipament de protectie antiacid.

3.     MIJLOACE DE INTERVENTIE

3.1  Echipament de protectie antiacid;

3.2  Nisip, pamant sau alte materiale absorbante;

3.3  Materiale pentru remediere (tabla, cauciuc, tronsoane conducte cauciucate, suruburi, piulite, garnituri etc.);

3.4  Trusa sanitara.

PLAN DE INTERVENTIE IN CAZUL SITUATIILOR DE URGENTA

- PROPAN -

1.     IDENTIFICAREA PERICOLELOR

PROPANUL: -punct de aprindere     - 105⁰C;

temperatura de autoaprindere          - 105⁰C;

limite inferioare de explozie                - 2,1% v/v;

limite superioare de explozie              - 9,5% v/v;

Propanul este periculos deoarece, in amestec cu aerul sau expus la caldura sau flacara, poate provoca incendii sau explozii. Vaporii se imprastie pe suprafete considerabile si atingand o sursa de aprindere, ei reculeaza. Un volum de propan in amestec cu cca. 25 vol. de aer, arde complet.

Nu se vor face deversari in canale si cursuri de apa.     

2.     DESCRIEREA INSTALATIILOR DE INTERVENTIE

2.1  Instalatia de racire cu apa

Alimentarea cu apa necesara la stropirea vaselor in caz de incendiu sau supraancalzire a acestora, se face din instalatia centrala de apa potabila, printr-o conducta Ø 219 x 7. Din aceasta conducta este trasa o conducta DN 100 pana la caminul Cv1, iar din camin, circuitul este continuat cu doua conducte DN 100, pana la vasele V1 si V2, iar pulverizarea apei pe vase se face printr-un sistem de duze.

Intrucat presiunea apei din retea este de 4 bar, iar necesarul este de 6 bar, este introdusa in circuit o motopompa pentru asigurarea presiunii necesare.

2.2  Instalatia de abur

Locatia in care sunt amplasate cele doua rezervoare de stocare este dotata pe perimetrul cuvei de retentie, cu o conducta (inel) care este racordat la instalatia de abur a societatii. Aceasta are rolul inundarii zonei cu abur, in vederea dilutiei emanatiei de gaze si limitarea extinderii acesteia.

2.3  Canalizarea

Apele provenite din precipitatii meteorice sau de la racirea vaselor, sunt captate de cele doua guri de scurgere (G1  si G2) si dirijate la canalizarea pluviala prin intermediul caminelor C1.

Ventilul montat in caminul C1 va fi inchis in permanenta. Acesta va fi deschis la nevoie, atunci cand sunt evacuate apele provenite din precipitatii sau cand vasele sunt racite.

In cazul in care apa colectata este amestecata cu propan, ventilul se deschide numai atunci cand propanul s-a evacuat.

3.     MOD DE ACTIUNE

Cazurile posibile de accident, in ordinea gradului de pericol, sunt:

scaparile usoare de gaze;

fisurarea sau ruperea furtunelor flexibile in cursul operatiei de descarcare;

scapari masive de gaz si lichid;

Scaparile usoare de gaze se pot datora nefunctionarii corecte a robinetelor, uzurii garniturilor de etansare etc.

Pentru remedierea defectului se va izola tronsonul si se va repara robinetul sau se vor schimba garniturile.

In cazul ruperii furtunelor flexibile  se opreste descarcarea propanului GESTRA, montat pe vagonul de propan si se inlocuiesc furtunele.

In cazul aparitiei unei suprapresiuni (peste 12 bar) in vasele de stocare, actiunea instantanee este declansarea supapelor de suprapresiune. Simultan este actionata instalatia de inundare cu abur, deschiderea vanei RA si declansarea racirii vaselor, actionandu-se vanele din caminul Cv1 , timpul de racire al acestora fiind calculat pentru 1 ora si 30 minute.

Cresterea presiunii se poate datora supraancalzirii solare sau existentei unui incendiu in vecinatate.

In cazul scaparilor masive de gaz si lichid sunt activate cele doua instalatii de racire cu apa (vanele din caminul Cv1 deschise) si inundate cu abur (vana RA deschisa) si este anuntata conducerea sectiei pentru activarea si coordonarea echipelor de interventie.

In cazul aparitiei unor incendii minore se intervine cu jet de apa, utilizandu-se motopompa aferenta statiei, iar cand acestea se produc la partea electrica , cu stingatorul cu CO₂ .

In toate cazurile in care este nevoie de utilizarea apei, evacuarea acesteia, inclusiv apele din precipitatii, se face prin doua guri de scurgere (G1 si G2) si dirijate la canalizarea pluviala prin intermediul caminului C1. Ventilul montat in acest camin, va fi inchis in permanenta, acesta utilizandu-se numai in caz de nevoie.

In cazul in care apa este amestecata cu propan lichid, ventilul se va deschide atunci cand propanul s-a evaporat.

F.POLUARI ACCIDENTALE CU PRODUSE PETROLIERE.

Se pot produce cu preponderenta in zona petroliera Videle sau in apropierea conductelor transportatoare de prooduse petroliere sau a punctelor de depozitate a acestor produse.

Principala cauza de producere a acestor fenomene o constituie uzura avansata a multora dintre instalatii.

Efectele sunt :

degradarea factorilor de mediu din zona;

pierderea unor importante cantitati de produse petroliere ;

contaminarea unor suprafete de teren;

pierderea pentru o perioada mare de timp a proprietatilor agicole a terenurilor afectate;

posibile riscuri de incendii;alte efecte pe termen mediu si lung.

ACCIDENTE TEHNOLOGICE.

Se pot produce accidente tehnologice la:

S.C. KOYO ROMANIA S.A.

S.C. KOYO ROMANIA S.A. ca urmare a unui accident tehnologic major care poate avaria (distruge) depozitul de propan, poate genera explozii si incendii.

Exploziile pot fi extrem de puternice generind o unda de soc achivalenta cu cea obtinuta prin detonarea unei cantitati de 10.000 Kg. trinitrotoluen (trotil).

Deasemenea, efectele exploziei pot fi urmate de incendii care se pot intinde pe o suprafata de _3 ha.

Unda de soc afecteaza comuna Nanov cat si municipiul Alexandria producind distrugeri usoare la cladiri iar in unele cazuri distrugeri medii. Zona de distrugeri reprezinta cca. 15% din suprafata comunei.

Se vor inregistra raniti si chiar morti, in functie de gradul de expunere in momentul exploziei.

Incendiile vor afecta perimetrul unitatii si zonele impadurite din apropiere.

Efectele sunt amplificate de faptul ca se pot produce pe tronsonul care traverseaza municipiul Turnu Magurele afectind populatia surprinsa si imobilele aflate in zonele de distrugeri.

Zona Mavrodin – cu conducta transportatoare de gaze prezinta aceleasi efecte (in cazul unui accident tehnologic sau avarieri) dar prin faptul ca nu traverseaza localitati afecteaza, putin probabil, imobile si populatie.

Zona Turnu Magurele-Furculesti –conducta magistrala de gaze care se bifurca,o ramura mergand catre Alexandria ,cealalta catre Zimnicea,

ACCIDENTE MAJORE PE CAILE FEROVIARE ROSIORI DE VEDE – ALEXANDRIA

Statiile de cale ferata Rosiori de Vede si Alexandria sunt importante noduri de cale ferata si puncte triaj.

In punctele triaj se fac multe manevre pentru directionarea garniturilor pe directii.

In garniturile de tren, in multe situatii se gasesc vagoane speciale transportatoare de substante periculoase (substante toxice, explozive, incendiare).

In cazul unui accident feroviar major pot avea loc urmari diverse cum ar fi:

un numar mare de victime – in situatia unui accident feroviar in care au fost implicate trenuri de persoane (tamponari, deraieri);

distrugerea (avarierea) garniturilor de tren.

producerea unor accidente chimice in situatia distrugerii (avarierii) unor vagoane transportatoare de substante toxice care pot provoca efecte grave asupra populatiei in special in zonele Rosiori de Vede si Alexandria

incendii produse (din diferite conditii) la garniturile de tren.

Pina in momentul de fata nu au fost inregistrate accidente feroviare grave.

In ultimii ani pe raza judetului au avut loc mai multe evenimente ce se puteau transforma in dezastre care ca procedura de interventie a necesitat aplicarea partiala a Planului de protectie si Interventie in caz de accident chimic pe caile de comunicatii.

Accidente majore rutiere.

Urmare a dezvoltarii activitatilor comerciale care implica intensificarea traficului si pe comunicatiile rutiere pe DE 70se pot inregistra accidente rutiere.

Pentru a face fata la interventia in cazul unor accidente rutiere majore, fostul Inspectorat de Protectie Civila judetean a achizitionat o autospeciala de interventii in situatii de dezastre (A.F.A.C.) incadrata cu personal profesionist.

Deasemenea si in cazul accidentelor rutiere actioneaza S.M.U.R.

Planul de protectie si interventie in caz de accident chimic stipuleaza si masurile de protectie si interventie in caz de accident chimic produs pe caile rutiere sau feroviare.

3.1.3.RISCURILE BIOLOGICE

Epidemii.

Comuna Nanov avind o populatie aflata sub limita subzistentei intr-un procent destul de mare   pericolul aparitiei unor epidemii este iminent.

Acest fenomen se accentueaza pe timpul unor dezastre de mare amploare sau lunga durata.

In cazul unor dezastre de mari proportii exista pericolul aparitiei urmatoarelor boli care daca nu sunt oprite in faza incipienta pot deveni epidemii.

Acestea sunt: holera, hepatita acuta de tip B, febra tifoida, leptospiroza, trichineloza.

Avind in vedere posibilitatile multiple de aparitie si evolutie rapida a bolilor care pot deveni epidemii s-a intocmit planul de protectie si interventie in caz de epidemii care cuprinde principalele masuri profilactice si de interventie.

Planul de protectie ci interventie este gestionat de catre Directia Sanitar Veterinara a judetului Teleorman aflata pe teritoriul comunei Nanov.

EPIZOOTII

Gestionarea si managementul masurilor de protectie si interventie in caz de epizootii sunt asigurate de Directia Sanitar-Veterinara Teleorman.aflata pe teritoriul com Nanov

Bolile la animale care au evoluat in ultimii 10 ani pe teritoriul comuna Nanov sunt:

tuberculoza bovina;

leucoza enzootica bovina;

anemia infectioasa a solipedelor.

Aceste boli sunt transmisibile la om (cu exceptia anemiei infectioasa a solipedelor) dar fenomenul nu s-a produs deoarece s-a intervenit promt si operativ.

Deasemenea evolutia bolilor a fost stopata la timp fapt pentru care nu s-au transformat in epizootii.

In cazul unor dezastre de mari proportii si lunga durata pot apare si evolua urmatoarele boli (la animale) care se pot transforma in epizootii:

febra aftoasa;

blue tongue;

antraxul.

3.1.4.RISCUL DE INCENDIU

La nivelul comunei Nanov in anul 2006 au fost inregistrate un nr de 3 incendii fara pierderi de vieti omenesti si importante pagube materiale

3.1.5.RISCURILE SOCIALE

La nivelul judetului Teleorman riscurile sociale se pot manifesta in mediul urban si rural:

a.     In mediul urban

lipsa de reactie a cetatenilor fata de faptele infractionale comise “la vedere”;

acoperirea necorespunzatoare a teritoriului, a zonelor cu potential criminogen, cu dispozitive de siguranta publica;

concenrtrarea mare de personae, determina libertatea de miscare si actiune a infractorilor si diminueaza atentia potentialelor victime, care nu mai acorda atentie securitatii propriilor bunuri, bazindu-se pe faptul ca cei din jur vor realiza acest lucru;

tratarea cu superficialitate a recomandarilor facute de politie in contextual pregatirii antiinfractionale a populatiei;

mediul familial, prin prisma preocuparilor cotidiene tot mai frecvente ale parintilor, nu mai asigura un control suficient asupra copiilor si adolescentilor;

b.     In mediul rural

lipsa de dezvoltare economica care determina inposibilitatea existentei unui loc de munca stabil;

nivel scazut de cultura, pe fondul caruia faptele cu violenta se comit in cele mai multe cazuri fara ca autorii sa aiba reprezentarea consecintelor;

consumul exagerat de alcool, atat de victime cat si de autori, pe fondul problemelor economico sociale cu care se confrunta aceasta populatie;

tergiversarea solutionarii problemelor legate de proprietate, in special a terenurilor si padurilor genereaza si accentueaza starile de tensiune si dispute acerbe intra si interfamiliar;

subdimensionarea posturilor de politie comunale din punct de vedere al personalului, motiv pentru care politistii nu pot acoperi intreaga problematica de pe raza de competenta.

Intocmit