CETATEA GETICA DE LA CASCIOARELE, JUD. CALARASI
Comuna Cascioarele este situata pe terasa inalta a Dunarii, la 55 km sud de Bucuresti si 16 km de municipiul Oltenita. Localitatea este cunoscuta in literatura arheologica mai ales prin cercetarile facute in tell-ul neolitic de pe Ostrovel efectuate de regretatul savant Vladimir Dumitrescu si colaboratorii sai.
Cetatea geto-dacica, care face obiectul comunicarii noastre, a fost descoperita in ultimul deceniu al secolului al XX-lea in punctul numit de localnici „D-aia parte”, care se afla situat pe malul de est al lacului Catalui, vizavi de comuna Cascioarele si la 100 m nord-vest de tell-ul de pe Ostrovel.
Cercetarile din punctul „D-aia parte” au inceput in anul 1963, prin mici sondaje anuale efectuate de regretatul Barbu Ionescu. Deoarece cercetarile efectuate urmareau in primul rand vestigiile neolitice, fortificatia din epoca geto-dacica nu a fost observata. Imediat dupa anul 1990 situl arheologic de la „D-aia parte”, ca si alte situri arheologice din apropiere, au fost agresate de localnicii care doreau sa intre in posesia acestor terenuri bune pentru plantarea vitei de vie. Pentru a salva situl arheologic de la o distrugere iminenta, Muzeul Civilizatiei Gumelnita din Oltenita a inceput cercetarea in toamna anului 1991. Pana in anul 1996 cercetarile s-au desfasurat prin campanii anuale, iar dupa o intrerupere, au fost reluate in anul 2001 de V. Sarbu si P. Damian, iar in anul 2004 de semnatarul acestor randuri.
In sectiunile trasate in timpul cercetarilor arheologice, s-a constatat ca patura arheologica de pe botul de terasa de la „D-aia parte” are o grosime de peste 4 m. La baza depunerilor arheologice se afla un strat de cultura apartinand civilizatiei Dudesti, suprapus de trei nivele de cultura apartinand civilizatiei Boian si fazei de tranzitie de la civilizatia Boian la Gumelnita. Stratul de cultura Latčne, care suprapune straturile de cultura amintite mai sus are o grosime cuprinsa intre 0,50 – 1,20 m si este format din trei nivele de locuire din epoca getica timpurie. In timpul cercetarilor efectuate pana acum au fost cercetate 13 locuinte de suprafata si un bordei prevazut cu vatra si cuptor. Sistemul de fortificatii al cetatii geto-dacice de la Cascioarele -„D-aia parte” prin complexitatea si ineditul sau prezinta un interes deosebit. In perioada getica, in prima jumatate a secolului al IV-lea d.Hr., promontoriul pe care se afla asezarea a fost separat de restul terasei, in partea de nord si est, printr-un sant in forma de arc. In partea de sud si vest, asezarea este inconjurata de apele lacului Catalui. Succesiv, in timp, cetatea avut trei sisteme de fortificatii. In prima faza, fortificatia cetatii a constat dintr-un sant adanc de peste 6 m si lat de 30 m. Pe marginea santului, in interior santul era dublat de o palisada de lemn (un zid de lemn si pamant), lata de 3,20 m si inalta de circa 6 m.
Deoarece in urma unui atac vrajmas palisada a fost incendiata, ea a fost inlocuita cu un zid format din paramente din caramizi uscate la soare cu emplecton din lut batut amestecat cu pietre. In faza a treia de existenta a cetatii, care se dateaza la sfarsitul secolului al IV-lea si inceputul secolului al III-lea, fortificatia din caramizi uscate la soare a fost inlocuita cu un zid de piatra, lat de 1,20 – 3 m. Zidul avea numai un parament, cel exterior, construit din piatra sumar fasonata de dimensiuni diferite. Al doilea parament, cel dinspre interior, il constituia taluzul vertical sapat in panta promontoriului, iar in unele locuri chiar resturile zidului de caramizi nearse, acolo unde se mai pastrau. Emplectonul zidului de piatra era format din pietre de calcar si de rau, de dimensiuni mai mici, legate intre ele cu lut batut. Piatra de calcar folosita la fortificatie, deoarece lipseste in zona, a fost adusa de la sud de Dunare, dovada ca dinastul get care a ridicat cetatea de la Cascioarele isi intindea autoritatea si la sud de Dunare. Cel putin 14 asezari getice din Lunca Dunarii si Valea Zboiului gravitau in jurul cetatii, care avea atributii militare, economice si administrative.
Cetatea getica de la Cascioarele isi incepe existenta in al doilea sfert al secolului al IV-lea a. Chr. si dureaza pana la jumatatea secolului al III-lea d.Hr. In decursul existentei ei, cetatea a infruntat atacurile scitilor condusi de Ateas, cat si ale armatelor greco-macedonene. Cetatea a jucat un rol important in timpul conflictului cu regele Macedoniei Lisimach, ale carui armate au trecut Dunarea in mod repetat. Deoarece majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca Tara lui Dromichete se afla pe cursul inferior al raului Arges, este foarte verosimil ca mult cautata cetate Helis sa fi existat chiar la Cascioarele. Daca unora dintre cercetatori li se pare exagerata aceasta localizare, trebuie totusi sa admita ca cetatea getica de la Cascioarele -„D-aia parte” este una din importantele fortificatii ale getilor nord - dunareni.
|
