Vascularizatia si inervatia vezicii urinare
Arterele vezicii provin din vasele invecinate; cele mai importante sunt artera vezicala superioara din artera ombilicala si artera vezicala inferioara din artera iliaca interna.
Arterele formeaza, prin anastomozarea lor un plex perivezical, din care patrund ramuri in toate tunicile organului. Gasim si un plex submucos, din care pornesc capilare in mucoasa.
Venele se varsa in plexul vezical, care are comunicari largi cu plexurile venoase ale organelor invecinate (prostata, vagina, rect). Sangele este dus apoi la vena iliaca interna.
Venele vezicii iau nastere din trei retele: prima e situata in mucoasa, a doua in musculara si a treia in tesutul conjunctiv perivezical. Se formeaza astfel niste trunchiuri venoase care se varsa in voluminosul plex vezical, situat in jurul fundului vezicii. Acesta comunica in jos cu plexul prostatic (la barbat) cu plexurile uterine si vaginale (la femeie); iar inapoi cu plexul rectal. Din plexul venos vezical iau nastere cateva truchiuri mai mari, care se varsa in vena iliaca interna.
Limfaticele pleaca in special din submucoasa si din musculara, trec apoi prin nodurile perivezicale si ajung in urma in nodurile iliace ( externe, interne si comune).
Nervii vezicii sunt de natura organovegetativa si provin din plexul vezical. Acesta primeste fibrele sale din doua surse:
1.Din plexul aortic, prin plexurile hipogastrice supeiroare si inferiore (simpaticul toracoabdominal).
2.Din nervii splanhnici pelvieni sau nervii erectori (parasimpaticul sacrat).
Ambele componente contin atat fibre motoare( eferente), cat si fibre senzitive (aferente).
|
