Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




BOLILE PLANTELOR

Botanica


1...NOTIUNI DESPRE BOLILE PLANTELOR:

BOALA-tulburari fiziol biochim si anatomo-morf pe care le sufera un organism,culminand cu moartea ;caracter-local/generalizat (viroze, microsplasmoze). Se raspandesc prin seva si produc boli sistematice.

Clasific. Dupa descoperirea agentului cauzal: Neparazitare-fiziologice,datorita unor factori de mediu ; parazitare si infectioase care in raport cu org. patogen sunt viroze , microplasmoze, micoze, bacterioze,antofitoze.Dupa evol. lor in timp sunt -acute=in timp f. scurt pot prod. moartea exemplare ;cronice=evol. in timp indelungat(Nectrya ditissima-cancerul fag ,Fam. Polysporaceae ) . Dupa cum se raspandesc in suprafata -epifitii =produc rapid invazii(Polystrygma rubrum-patarea rosie a fz. pom fruct. . endemice=pe aceeasi supraf.(Lophodermium pinastrii. Dupa varsta exemplarelor-la plantle si puieti - ale arborilor maturi. Dupa organul pe care se localizeaza- fz. sc. lemn, seminte,fct.



Caracterul: bolile au in general un caracter local cu exceptia virozelor, micoplasmozelor, si unele bacterii si ciuperci traheifile: ciuperci din genul Ophiostoma care produc boli generalizate=> sistematice.

2...EVOL. PROCESULUI PATOGEN

>>>>>>>>>>Partea I

-in evol bolilor se disting 3 faze:infectia, incubatia, manifestarea bolii.

a)Infectia -patrund ag patog in pl.

Cai de patrundere orificii nat (stomate,lenticele); rani; strapungerea activa a tesut.

Virusurile: nu au specifitate de fixare pe peretele celular vegetal de accea infectia se realizeaza indirect. Sunt inoculata in plante de animale si insecet sugatoare.

Bacteriile: folosesc de obicei ranile dar nu numai. Uneori aceeasi specie utilizeaza mai multe cai.

Ciupercile: exista o categorie mare "paraziti de rani". Speciile de Erysiphaceae patrund prin patrunderea activa datorita 14414b123o presiunii mari a plasmei din tuburile germinative. Fomes anosus, Armellaria mellea sunt paraziti de rani dar patrund si prin patrunderea activa cu ajutorul unor enzime.

3...EVOL. PROCESULUI PATOGEN

>>>>>>>>>>>Partea II

b)Incubatia=multiplicarea agentilor fitopatogeni.

Virusurile: se dezvolta intracelular, odata inoculate in citoplasma se inmultesc rapid, perioada de incubatie e de la cateva zile la ani.

Micoplasmele:traiesc in vasele conducatoare si se raspandesc prin intermediul sevei elaborate. Perioada de incubatie cateva luni-ani, mai scurta la plantele erbacee.

Bacteriile: traiesc endoparazit, intercelelar, si se raspandesc intercelular, dar adesea la suprafata org atacate iese prin rani un exudat gomos care se scurge pe scoarta si produce o autoinfectie motiv pentru care cancerele se succed unele dupa altele. Per de incubatie f mica ≈30 zile.

Ciupercile: se dezvolta endoparazitiv printre celule. Phyllactinia suffulta (fainarea frasinului): ecto, endoparazita. Se raspandesc prin micelii in tesuturi, per de incubatie variabila, mai lunga cand se instaleaza pe arbori in picioare.

4...EVOL. PROCESULUI PATOGEN

>>>>>>>>Partea III

c) Manifestarea bolii o boala se exteriorizeaza cand apar simptome exterioare. Pot fi specifice, caracteristice pt un agent fitopatogen, sau pot fi aspecifice. Exista specii de agenti fitopatogeni la care simptomele se modifica.

Pseudomonas syringae fipopulea: la inceput apare pete negre pe scoarta, cu timpul in dreptul petelor se deschid rani longitudinale, faza in care apare cancerul bacterian al scoartei plopilor. Identificarea speciei cand acelasi agent fitopatogen produce simptome diferite pe diferite gazde.

La ulm apar in coroana simptome de ofilire, uscare si rasucire a frunzelor si lujerilor, comune si pt bloi fiziologice dar si pentru 2 specii de

agenti fitopatogeni: microplasmoza, ciuperca Ophiostoma ulmi-moartea ulmilor.

In cazul microplasmozei la cojire partiala, scoarta introduce o celula vie galben-portocalie, in sectiune transversala inele brun-negricioase.

5...Modif suferite de pl sub actiunea factorilor fitopatogeni >>>>>>Partea I

a)Modif biochimice se refera la continutul de apa care e in tesuturile bolnave mai scazut, cant de clorofila scade prin distrugerea cloroplastelor-blocarea sintezei componentei proteice a cloropl. Glucidele scad cand se reduce suprafata . Hidratii de carbon pot creste pt ca le este impiedicata migrarea. Cantitatea de aminoac liberi creste datorita distrugerii proteinelor. In urma proc bich -intensificarea proceselor fermentative,creste pH ,creste prod de rasini,gome, tanini,fenoli datorita perturbarii proc de nutritie.

b)Modif.fiziol -fotos scade ca urmare a reducerii suprafetei de asimil. in zonele in care pe fz sunt acumul sp de ag patog ce distrug cloroplastele. Respiratia se intensifica,creste nr de fermenti oxidanti. Transpiratia variaza in functie de tipul agentului patogen-la ectoparaziti scade ;la endoparaziti creste. Temperatura org bolnave creste.

c)Modif.citologice- sunt suferite de membrana, citoplasma,nucleu.Membrana in cazul ciup ce prod putrezirea lemnului e dezagregata in 2 moduri-putregaiul coroziv apare in membrana sub forma de orificii ce se maresc si se vor unii / putregaiul are degradare uniforma.Exista si situatii cand pl react invers prin substratul de rezistenta (suberina, lignina, celuloza)ce blocheaza ag patog. Citopl.este locul in care ag patog iau subst nutritive printr-un proces de farmitare a organitelor citoplasmatice si a vacuolelor. Exceptie fac virusurile si microplasmele -se mareste nr de cloroplaste. Nucleul se mareste si creste nr de nucleoli-unele ciuperci consuma nucleul.

6...Modif suferite de pl sub actiunea factorilor fitopatogeni >>>>>>>>Partea II

d)Modif morfologice -sunt considerate simptome ext si sunt :specifice(caracterizeaza un anum ag patog) si nespecif. Apar dupa ce s-au acumulat cele int

1.hipertrofiile(galele=cecidiile) sunt prod de animale. Acestea sunt >histoide-prod de tes parenchimatic (tumori,cancere); >organoide-formarea unor organe ce exista in stare latenta; 2. hipotrofiile, nanismul-reducerea dim unor organite sau a intregii pl. 3.ofilirea-fiziol.-produsa de fact abiotici;-parazitara-prod de ag patog. 4. cloroza-decolorarea fz: uniforma, pete,benzi inele.cloroza e fiziol.si parazitara. Petele colorate sunt f variate d.p.d.v.al formei,culorii,extind pe frz. (Polistigma rubrum-pete+-rotunde, rosii; Taphrina aurea-pete galbene si epiderma sup se basica;Fam. Caprodiaceae-pete negre=fumagini).

5. putregaiurile-prin distr per cel;pot fi umede/ uscate, albe/rosii.

6. caderea unor org-periculoasa la fz (Venturia ssp.-defoliere timp la plop;Gen Lophodermium -inrisirea si caderea acelor) 7. necroze=arsuri ale scoartei.

8. ciuruirea fz-in zonele de actiune tes moarte se desprind=gauri. 9. inlocuirea unor org-Claviceps purpurea-inlocuirea unor boabe din spic cu niste form alung negre.

7...REZ. PL.LA ACT. AG. PATOG. -prin evol pl au ajuns la o rez nat.;exista si o rez artif castigata prin experim. Rez nat se realiz anatomo-morf(rez mec) si bioch si fiziol. Rez mec pasiva si activa-cea pasiva se realiz prin integritatea tegumentului;-gros str de suber; -gros cuticulei; -prezenta str de ceara; -impregnarea membranelor cu lignina; -nr,marimea si modul de inchidere-deschidere a stomatelor. Rez activa consta in formarea la locul de infectie a unui strat protector de suber. Rez fiziol apare dupa ce a fost invinsa rez mec. Este -chimica;-bazata pe act pseudoanticorpilor; -baz pe reac de hipersensibilitate. R.ch.-pasiva-in pl. exista subst. repulsive (fitoncide, fenoli,taninuri) -activa-se realiz prin intensif proc catabolice.

Rez pseudoanticorpilor=doar pasiva si consta in existenta in planta a unor subst asemenea anticorpilor. Rez baz pe reactii de hipersensib.-specifica atacul unor paraz obligati;consta in faptul ca la locul de infectie se prod rapid un tesut necrotic. Rez artificiala este de 3 fel:-la infectie si superinfectie- prin tratarea pl cu un ag patog cu virulenta slaba ce obliga pl sa prod anticorpi;-rez vaccinala=tratarea pl cu un vaccin preparat din toxinele parazitului;se aplica prin stropire/inoculare;-serologica=experimental,subst inofensive pt pl dar toxice pt ag patog.

8..AGENTI FITOPATOGENI. NUTRITIA.Avem pl #autotrofe(pl vz+unele bact) si #heterotrofe(traiesc pe subst org) si pot fi:-1-parazite(iau subst din tesut viu);-paraz obligate(traiesc mereu pe tes viu-Ord. Erysiphales,Uredinales);-paraz facultative (traiesc saprofitic si uneori paraz-gen.Fusarium,Verticilum) ;-2-saprofite iau subst org din tesut mort,pot fii:-facultative(obisnuit parazitice,uneori pe substrat mort-Ord. Ophiostoma,Phytium) Multe din sp.produc putrezirea lemn pe arb uscati in picioare si lemn doborat producand pagube import. Majoritatea bacteriilor,ciupercilor si pl sup sunt heteretrofice. Heterotrofele sunt patofite, bolile=patofitoze.

Clasif patofitelor dupa Munch: parazite(pe tes viu), obligate/ facultative ; -necrofite(tes moarte): a)ataca pl vii (pertofite si triptofite) ;b)nu ataca pl vii=saprofite obligate. Acelasi ag patog poate trece de la un mod de nutritie la altul(Ex: fz de Lophodermium pinastrii -1=parazita, 2=saprofit pe ace moarte- pe sc la Fomes annosus (1s,2p,3s)= Armilaria mellea

PARAZITISMUL=convietuirea nearmonioasa intre 2 sp una traind pe seama si in detrimentul sp gazda. Fen f rasp in nat. La ciuperci modul initial de hranire a fost saprofitic dar in timp au apar paraziti facultativi, apoi saprofiti facultativi in cele din urma ajungand paraz obligati.Trecerea de la saprofite la parazite pp modif in mod de nutritie. Trecerea s-a facut pe 2 cai:-polifagie,diversificarea pl gazda ;-monofagie, restrangere. Ipoteza asupra trecerii de la sapr la par: in decursul timp. sapr ajung in contact cu tes viu si se adapteaza la acesta.

SIMBIOZA=caz part de parazitism; speciile se ajuta reciproc.(Ex: lichenii= alge+ciuperci) .

9...INSUSIRILE PARAZITARE ALE AG FITOPATOGENI.

a)patogenitatea=capacit org de a realiza

Infectii si de a declansa reactii parazitare ; b)virulenta ag=produc imbolnaviri si secreta toxine prin care distrug tesutul si difera ca intensit; c)afinitatea=capacit ag patog de a prod imbolnav gazdei,prin complex bioch;poate fi def ca o reacti la pl gazda (sporii de Microsphaera abreviata in timpul disem ajung pe dif gazde,dar prod imbolnav doar qvercinee; d)agresivit=insusirea de a ataca mai m sp gazda. Ag.sunt:-monofagi(1 gaz), oligofage (pe mai multe gazde apropiate-M.abbreviata) , polifage.

Capacit de a produce enzime si toxine -sp sapr prod enz; -cele paraz prod enz+tox. Enz favor infectia. Clasif: 1)dupa momentul cand sunt produse si eliminate:-exoenzime=elim pe mas ce sunt prod (desc subst org);-endoenz=elib dupa moartea ag patogen. a)-sunt:constitutive(specifice-se elib continu si tot in mediu; b)adaptative - exotoxine =elib dupa prod lor; -endotoxine= f putine. Toxinele au: polizaharide, alcooletilic, ac.org,NH3, coloranti, uree,alcaloizi.

Rasp ag fitopat: -directa spori,org germinative si de inmultire vegetative; -indir -prin interm unor fact de mediu in fct de care se si numesc: anemochori(vant)99%din sp;hidrochori; pedo-; zoo-;antro-.Rasp-in sez de veg&d la un an la altul.

10...PREVENIREA SI COMBAT AG FITOPATOG >>>>>>>Partea I

Masuri preventive Majorit ag fito sunt endoparaziti= f. greu de combatut;mai usor de prevenit. In pepiniere-evitarea sol grele,argil,cu exces de apa si cele bogate in subst org; tratarea si dezinfectarea solului; exilarea culturilor prea dese; combaterea buruienilor ce mentin un mediu umed si consuma hrana; adunarea si arderea fz iarna; utiliz pt instal culturilor a semintelor sanatoase. Masuri in arborete: tratamente pt regenerare nat;-plantatii cu sp amestecate,pluriene,locale;-evitarea extinderii in afara arealului;-evitarea ranirii arb la exploatare;-extragerea arborilor debilitati.

Masuri de carantina fitosanitara externa :se refera la conventii intre tari-control la pct de frontiera.

Principalele sp de ag fitopatog din listele laboratoarelor:VMP,necroza floemului la ulm,Agrobacterium tumefaciens,Coleosporium ssp.,Crysomyxa ssp.,Melampsora pinitorqua,Cronartium ribicola

Metoda mecanica de combatere -aplicare restransa,pe supraf mici pentru ca e scumpa si necesita o mare cant de forta de munca. IN cazul sp atacatoare pe frunze(Ascomycetes) consta in adunarea si arderea frzelor toamna sau primavara devreme amorand astfel ascosporii. La sp localizate pe scoarta metoda consta in toaletarea si arderea ramurilor respective; la cele de pe tulpini se face extragerea cat mai rapida a arborilor. La cele care produc putregaiuri se face extragerea imediata a materialului iar la cele xilofage se face recolt corp fructifere de pe tulpini. In cz ruginilor met mec consta in elim gazdei intermediare.

11...PREVENIREA SI COMBAT AG FITOPATOG >>>>>>Partea II

Metoda chimica de combatere -produse pe baza de sulf, Cu, prod org de sinteza si mai nou prod sistemice. Avantaje: rapiditate eficacit,cost redus,usurinta in aplicare.

Pesticidele cuprind: -subst activa=toxica pt org tinta (anorg,org); -subst auxiliare=pt marirea eficacitatii(colorante,adezive, neutralizante,diluante). In raport cu nat org pt care se utilizeaza pesticidele avem: virulicide,bactericide,fungicide,insecticide, acaricide,erbicide,raticide. Ex: polisulfura de Ca,Ba

(fungicid,insecticid); biclorura de mercur (bactericid, fungicid). Nu intotdeauna un pesticid are o aplicare stricta doar asupra unei categ de org(Ex: zeama bordeleza e un fungicid aproape general, exceptie la fainari, dar si cu actiune bactericida: polisulfura de Ba, Ca).

12..Prev si combat Ag fitopatogeni >>Partea III

Fungicidele>part 1 a)clasificare -1-dupa modul de actionare sunt:-de suprafata(previn infectia-nu au efect dupa realiz ei); -sistematice(action dupa realiz infectiei) ;-2-dupa nat subst active= anorg/org. Fungicide anorg sunt: a) "S" si compusii sai (pulberi, suspensii, coloidal) ;se folosesc in coronament in concentratii mici. Poarta denumiri comerciale diferite dupa marimea particulelor:sulf coloidal<5microni dimens partic.produsii pe baza de sulf au eficienta si se aplica asupra fainarilor si action bine la temp de 25-30șC b)"Cu"+compusi(sulfat de Cu; oxiclorura de Cu).se utilizeaza in prezent sub forma de zemuri neutralizabile(zeama bordoleza).-este o zeama cupro calcica(piatra de var)si zeama burgunda-cupro sodica care este mai putin eficienta. Sau mai utilizat si prod pe baza de Hg, cu eficienta f ridicata dar fiind extrem de toxice nu se mai utilizeaza. Fungicide organice se aplica curent si au carat selectiv si cu act de suprafata. Apartin la grupe f variate: -grupa diptiocarbonati -procesul ferban, cu zinc-zinab, zinem; cu Mn-marcozeb. -grupa tiurarilor si neurarilor: aldehida formica. Produsele comerciale: Topsin, Bendazol, Rubigae, Vitavax. Norma de consum si doza repr cant de produs care se aplica la unit de supraf ha/arbori. Doza repr cant de subst activa (toxica raportata la fel)

13..Prev si combat Ag fitopatogeni >>Partea IV

Fungicidele>part 2

b)formularea(forma) fungicidelor :-produs conditionat=utilizeaza apa;-pulberi pt prafuit;-pulberi umectabile si solutii concentrate. Toate se aplica prin prafuiri /stropiri.

c)Modalitati de aplicare Prafuirea @ avantaje: se utilizeaza prod asa cum este livrat;-nu necesita pregatire la aplicare ;-nu necesita apa;-se evita erori de dozaj; @dezav.:-cantitati mari;-poluante;-sunt inferioare. Stropirea @avantaje:-m eficiente,m putin poluante,depind mai putin de cond atm. @dezav:erori de dozaj,aparatura complicata,necesita apa.

d)modul de actiune a fungicidelor -1-blocarea procesului patologic prin inhibarea enzimelor secretate de ag fitopatog -2-dereglarea proc metabolice ale ag fitop. -3-stimuleaza planta sa seecrete substante care le imunizeaza.

e) chemoterapia bolilor virale si bacteriene virusurile pot produce enzime si proteine si au un mod special de multiplicare de aceea combaterea lor e dificila. O serie de antibiotice, regulatori de crestere si metaboliti blocheaz sinteza ADN si ARN. O serie de enzime, hormoni si coloranti blocheaza actiunea proteinelor virale. Substantele tensio-active provoaca adunarea virusurilor si impiedica dezv lor. O combatere chimica viitore pres gasirea unor subst chim ca sa act ca virusurile.

14...Metoda biologica de combatere

>>>>>>>>Partea I

Se bazeaza pe utiliz. unor organisme dusmani ai ag. fitopat, hiperparazit. si antagonism dintre specii. Hiperparazitism-fen. f rasp in natura,multe specii de ciuperci imperfecte (lipseste proc sexual) paraziteaza multe specii de ag.fitopat. Cicinnobolus cesati-parazit pe miceliile si conidiile de Erysiphacee. Trichotecium roseum - hiperparaz. al ciup.Polistigma rubrum se dezv. pe strome , vara pe frz. necazute si continua atacul si pe cele cazute. El impiedica formarea periteciilor si la Gnomonia veneta si Nectria cinabar. Tuberculina maxima (hiperparaz) se dezvolta in ecidiile ciup. Cronartium ribicola & Melampsora pinitorqua. Din gen. Fusarium paraziteaza ecidiile de Aecidium berberidis. Ex:Darluca filum Phyllosticta aecidiicola , Cladosporium aecidiicolum. Bacteriofagi-virusuri care distrg de bacterii, alc din cap (90% prot virala) si coada(guler+teaca-cil.gol , sambure axial + placa bazala,crosete cu care se fixeaza si fibrele cozii).Infectia prin adsorbtie se realiz. prin fixarea cu crosetele de bact. gazda, injectarea mat genetic in cel. gazda, cel bact-gazda e obligata sa sintetiz. comp-virali, maturarea fagului, iesirea virus din bact.-gazda se face exploziv.Bacteriofagi pentru 20 bacterii.

15...Metoda biologica de combatere

>>>>>>>Partea II

Antagonismul-unele specii se exclud prin metabolitii lor, iar altele pot trai pe acelasi strat nutritiv. Ex:Fusariosa poate fi combatuta prin bacterii micoritice din genul Pseudomonas.Pythium poate fi combatuta cu Penicilium xpansum.Trichoderma este antagonista pentru ciup. xilofage (Fomes annosus),cea mai periculoasa ciuperca de la noi. Sporii de la Fomes germineaza bine pe cioate; de la radacin. cioat. infecteza alte radacin. si dupa aceea tulpini si ramuri, in focare cu Fomes se gasesc si cioate cu alte ciup., care fie se instaleza mai repede fie Fomes este eliminata prin subst. ce o inhiba .

S-a identif. mai multe specii antagoni.Trychoderma viride - ocupa f. rapid supr. cioatelor desi o capacitate de inaintare mai redusa. Peniophora gigantea se rasp. in zone mai xerofite si inainteza mai repede in profunzimea ciotelor. In V si N Europei ciup.e pagubitoare ,s-a ajuns la o combatere biologica prin prod. unor tablete ce contin 107spori de P.gigantea, o tableta e suficienta pt. 100 cioate proaspete. Insectele care in mod frecv. se dezv. in fructif. anuale distrug si reduc sursa de spori. La nuc exista 2sp daunatoare Pseudomonas juglandis si Dotarella gregoria-inoculate impreuna se inhiba reciproc. Endotha parasitea (cancerul castanului comestibil) produce pagube mari si in Europa mai ales Franta ,unde cercetarile au aratat ca exista 2 tulpini: una virulenta si una hipervirulenta, iar a II a o inhiba pe I a. S-a constat ca inoculata o tulpina cu virulenta scazuta prod. o modif. care o imunizeaza la dif. infectii. In domeniul fitopatologiei se incearca obtinerea unor preparate ce contin spori sau micelii de la sp hiperparazite sau antibiotice de la cele antagoniste (ex: Trichodermium).

16...Prognoza si avertiz. Ag. Fitopatogeni : Progn. este det. moment aparit in masa a unui ag fitopatogen. Avertizarea este determinarea si comunicarea moment optim pentru aplicarea combaterilor. Se impune un control fitosanitar permanent al culturilor pentru a depista la timp orice aparitie. Pentru acest lucru se impune un controlfitosanitar permanent al culturilor pentru a depista la timp orice aparitie a ag. fitopatog. Se calcul. doi indicatori : frecventa F %=Nr.infectati/Nr.controlati * 100 si intensitatea atacului. Intens. atac. se apreciaza cu ajutorul unor scari: cu 3 trepte la Lophodermium, Pseudomonas, Nectria, Dasyscypha, Phelinus, Fomes, Erwinia, Armillaria si cu 5 trepte pentru Microsphaera.

Combaterea integrala a ag. fitopat. Se bazeaza pe aplicarea celor 3 metode mecanica, chimica, biologica. Ca efecte daunatoare amintim: poluarea, mortalitatea animalelor folositoare, aparitia unor forme rezistente, tratamentele chimice sunt imperfecte deoarece actioneaza si asupra celorlalte org., sunt necesare tratamente complexe => 2 conditii: coincidenta in timp a perioad.active, compatibilitatea produselor.

17...VIRUSURI>>>Partea 1 : Prez. partic. ca simptomele apar tirziu cind efectele nu mai pot fi indepart. Pericolul cel mai mare este la plant multian si la cele cu inmul veget. Org submicrosc nu au celula proprie si se inmult in interiorul celulei=> parazitism intercelular obligat prez 2 insusiri : caract. complex si organizat(relatii dif. si const.); capacit. de multiplic. Virus. difera struct. si funct. de toate org. cunoscute, chiar si de org. citoplasmatice (aceeasi marime). 3 conceptii : -virus. actuale prov. dintr-un protovirus care a fost preluat din oc. primitiv prin aditie; -virus. au aparut mai tirziu dupa apar. org. celulare unele s-au adaptat la parazit. intracel. prin evol. regres. -virus. provin din gene rupte din cromozomul bacterian sau al mitocondr.

Morfologia, structura si insusirile

Au o forma sferica , cil., elips., 10-1700 micro. Are 2 compon.: genom viral (mol ADN ,ARN cu mol. mare, cu rol de replicare +modif. metab. Gazdei capsida care acopera genom. viral alc. din unit. proteice . la unele virusuri capsida are un invelis inclus = peplos din peplomere proteine virale(homopeplos) + glucide, lipide, prot. Exista 3 tipuri de simetrii: helicala, icosaedrica si complx. Insusirile virusurilor : biotropism pozitiv (multiplic. numai in cel. gazda) ; filtrabilitate (nu sunt ret. de filtre obisn.); copm. chimica (90% prot 6-7% mat. genetic , 2-3% glucide) ; simetria; dilutia limita ; temp. de inactiv. ; reducerea cap. de infec. ; inactivitatea virus.; sarcina electrica negativa. Virusurile nu au specificitate de fixare ele sunt inoculate f. usor.

18...VIRUSURI>>partea 2

MULTIPLICAREA Fazele multiplic sunt: adsorbtia (are loc contact intim cu comp.celulei gazda), decapsidarea (separarea celor doua componente), devierea materialelor cel. gazda in sensul sintez. comp. virale+mat genet, matur. virus. (prin ansamblarea celor 2 comp.), eliberarea virus.( se face lent trecind dintr-o cel. in alta prin plasmodesme). Deplas. in plante se face prin plasmod.(lemn 0,2-0.3 mm/zi, floem 0.6-1.5 mm/h). RASPINDIRE : mecanica ( prin suc celular; butasi de la plante bolnave; altoire; prin cuscuta). In nat. transm. se face prin insecte sugatoare (acarieni si nematode). In corp. insect. pot produce modif. pina la moartea acestora.

DENUMIRE(NOMENCLATURA): la inceput au avut denumirea simptomelor: virusul mozaicului. Apoi Smith : genul plant. gazda + virus + nr. de ordine : Rubus virus 1CLASIFICARE S-a creat Ord.Virales cu 3 subclase Zoo, Phagi, Fitophaginee, apoi s-a creat grupul Ivanovskya cu 5 clase, iar apoi div. Protophyta cu 4 clase: Schizophicee, Schizomycetes, Microtatobiales, Mollicutes. SIMPTOME : cele mai numer. sunt cele foliare: cloroza, mozaic, pete inelare, fenomeme de incretire, rasucire a frunzelor, fenomene de nanism sau piticism. EX: Viroza mozaicului plopului: are citeva faze: - pe frz. apar pete ca niste puncte, aseman. cu rugina plopului dar nu are aspect pulverulent; - petele se maresc si sunt colturoase sau in benzi; - prin generalizarea petelor de cloroza apare aspectul de mozaic; - in iunie are loc defolierea totala. Maladia este f. periculoasa. Prevenire: respectarea schemelor de plantare, distrugerea buruienilor din culturi, recoltarea de butasi de la plante sanatoase, control fitosanitar sever. Combatere prin stropire cu ZnSO4, MgSO4 20%. In fiecare an se descopera noi viroze.

19...MICOPLASME: partea I s-au descop. la inceput. sec. ca urmare a unei boli f. grave la bovine. La inceput nu s-a crezut ca acestea pot prod boli si la plante. Se descopera mai tirziu micoplasme la plante.

Morfologia si structura: organizare celulara cea mai simpla in sensul ca nu au perete celular rigid motiv pt care sunt pleomorfe. Dimensiuni: 80-180 m ; s-au identificat mai multe tip morfologice in raport de dimensiuni si forma acestora: -corpusculi elementari 50-100 m , nu intotdeauna membr elem e vizibila. -celule sferice 100-300 m , ovoide, au un continut dens, membrana aproape vizibibila. Contin un fel de ribozomi. Au un echipament enzimatic propriu.Traiesc in vasele si tesut floem unde sunt glucide, vitamine, enzime. -celule alungite filamentoase care prez strangulari precum si cel cilindrice, ramificate asociate mai multe pe un postament. Celula inseamna prez unui echip enzimatic propriu =>capacit de a creste si a se multiplica pe medii acelulare. Membrana elem e alc din 2 straturi de proteine sferice intre care exista un spatiu=> apare trilamelara. Traiesc in vasele floemice si in parenchimul floemic unde au cont bogat de glucide, vitamine, pres osmotica f ridicata.

20...MICOPLASME: partea II

Multiplicare: in vasele floemului din: -cel sferice sau ovoide prin inmugurire, diviziune binara, fragm citoplasm; din -cel alungite prin segmentare. Se pot multiplica masiv si are loc astuparea vaselor => uscarea plantelor. Miscarea lor este una ascendenta.

Transmiterea: -prin altoire: altoiul provenind de la o planta bolnava. Necrozarea tesuturilor la zona de contacat cu microplasmele -mecanica:extragerea din plantele bolnave si inocularea in plantele sanatoase. Extrase din mediu natural, microplasmele se dezintegreaza rapid -prin intermediul cuscutei:e utilizata ca o punte de legatura intre sp gazde fidele. Aceasta punte nu e masiva, unele modificari ale puntii provocate de microlplasme -in natura: prin artropode care se hranesc prin inteparea si sugerea sevei. S-a constatat ca si in insecte preluate cu hrana ajung in tunelele intestinale-hemolimfa cu care microplasmele sunt transmise la toate celulele => conc max a glandelor salivare. S-au constatat modif f mari, mutatii cu efect letal sau cel putin de scurtare a duratei de viata.

21...MICOPLASME: partea III

Incadrarea sistematica (Clasif):s-a crezut ca microplasmele sunt forme "L" ale bacteriilor. Forme speciale: mai mici decat cel bacteriene cu o membr elementara, sensibile la socurile organice. S-au obtinut pe cale experimentala. Aceste forme "L" s-a constatat ca dupa indep agentului inductor unele raman stabile iar altele revin. S-au facut experimente de hibridare intre materialul genetic de la microplasme si forme ,L' si nu au reusit=> microplasmele sunt o cat deosebita de bacterii. Aceste forme "L" repr forme de crestere ale unor bacterii din ordinul Eubacteriales. Incadrarea micoplasmelor intre virusuri si bacterii nu are la baza o legatura fitogenetica ci au la baza complexitatea structurala a micolplasmelor fata de virusuri si bacterii. Micoplasmele= virusuri: -asemanari: genomul are aprox 200 microni. Asemanarea consta in nr de gene si posibilitatile de codificare. -diferente: au organizare celulare, au aparat enzimatic, au ambii acizi nucleici. Micoplasmele=bacterii: asemanari: organizare celulara, ambii acizi nucleici, aparat enzimatic, ribozomi asemenatori, toxine, procese fermentative. -deosebiri: mat genetic e mult mai omogen decat cel de la bacterii. Microplasmele incadrate prin diviziune Protophyta, -ordinul mycoplasmateles cu doua familii >Mycoplasmateceae si Acholeplasmateceae.

Simptome: modif de cul, cloroze totale sau partiale, colorari dif, red de crestere, malformatii, nanisme la Fa si Go, necroza floemului la ulm. Fungi imperfecti : sunt ciup la care lipseste forma perfecta, proces. sexual si zigotul ; cele mai multe se inmultesc asexuat prin conidii , foarte putine nu form nici macar conidii si traiesc pe miceliu streril. Explicatia este ca fie proc sexual a disparut fie ca s-au adaptat la inmultire asex, fie ca se cunoaste f.p. si nu s-a gasit legat. cu f.c. CLASIFICARE : ORD Sphaeropsidales (conidii in picnidii) : F. Sphaeroidaceae ; ORD. Melanconiales (acervule) : F. Melanconiaceae ; ORD Hyphales F. Dermataceae (conidiofari izolati) , F. Tuberculariaceae (conidiofori in sporodochii) .

22..BACTERII : Partea 1

Morfologia si struct sunt org. alcalinofile iar reactia sucului celular este acida si s-a crezut ca nu pot provoca boli. Un numar redus pot suporta o anumita acid. Celula este de tip procariot (membran., citopl., mat. gen.). Sunt izolate sau in colonii. Au dif. forme: sferice (coci) ,alungite (bacili), rasucite (spirocheti) , virgula (vibrioni). Prez flageli: atriche , monotriche, lofotriche, amfitriche (la poli) , peritriche (de jur imprejur). Struct.bacterii -membr: alc. din subst. albuminoide, pectice, celulozice, au rol de protejare, de fixarea subst pt nutritie si in diviz cel. Citoplasma in apropierea peretelui celular = o zona mai densa = membr citopl., sediul unei treceri selective a subst la intrare / iesire.Aceasta membrana prez. niste invaginatii=mezozomi cu rol neprecizat. Citopl. este un sistem coloidal coplex bogat in subst. org. minerale, mare cant. de ARN, reactioneaza difer. la coloranti sau la reactivi.(Reactia GRAM, bacterii gram+ sau -, sau reactia de acido sau neacido-rezist). Bacteriile fac parte din categoria gram - si acido-nerezistenta .In citopl. se gasesc robozomi =centre de sinteza proteica lipsind mitocon. si RE. Mat. genetic AND in zona centrala din care se organ. un cromozom.Unele bact secreta un mat. viscos care poate forma o capsula sau un strat mucos care contine una sau mai multe bacterii (zooglee).La unele bact. exista si cromatofori in citopl=centru fotosintetic asem cloroplastelor. La supr. celul. bacteriene prezin apendici filamentosi pt. miscare si pili = apendici cu rol in fixarea celulelor.

NUTRITIA: majoritatea sunt heterotrofe: saprofite, parazite, simbionte, putine sunt autotrofe

fotosintetizante sau chemosintetizante. Unele bacterii produc lumina (luminiscenta) prin niste reactii chimice iar altele prin fermentatie. Bacteriile saprofite produc colorarea mediului, cel mai obisnuit in rosu. Intervin in descompunerea resturilor organice din natura prin procese de fermentatie. Din cant mare de resturi descomp fol o mica cantitate.

23..BACTERII : Partea 2 INMULTIREA: se realiz prin diviz binara (directa) la interval f. scurt sau alte bacterii sporuleaza care s-a crezut ca este o forma de rezistenta ; form un endosperm alcatuit din 3 staturi: exina, strat median si intina . Exista o zona transparenta = cortex si la interior simburele sporal cu: perete , granuloplasma , mat. genetic. La unele bact exista spre ext un exosporium presupus a fi o ramasita din peretele celular al bact mama. Endosporium se formeaza in zona centrala si este considerat o faza obigatorie in ciclul de viata al bact. El pastreaza toata inform. genetica si o transmite mai departe La alte bacterii s-au pus in evidenta si alte tipuri de spori cum ar fi : microchistul (transformarea bacteriei intr-un spor), artrosporii (prin fragmentarea bacteriei), gonidiile (in interiorul bact. prin fragmentarea citoplasmei).

INCADRAREA SIST (Clasif): ORD Eubacteriales: SUBORD Asporales: F. Rhizobiaceae; F. Pseudomonaceae; F. Enterobacteriaceae SUBORD Endosporales: F. Bacillaceae; ORD Actinomycetales: F. Actinomycetaceae; F. Mycobacteriaceae; F. Streptomycetaceae. La ORD. Actinomycetes filam. seamana cu hifele ciup. si formeaza spori: conidii, ecidiospori si gonidii. La inceput acestea au fost plasate intre bact. si ciup. F. Streptomyceteceae are atit sp. fitopatogene dar intervin si in descomp. subst. org. pina la mineralizare. Unele produc antibiotice. Cele m. multe bact. produc cancere, arsuri ale scoartei.

SIMPTOME: patari, colorari, putreziri si cancere. Cele mai multe prod boli ale sc care evol in cancere. In gen nu se combat decat rar, prin metoda mecanica, mai ales in caz cancerelor pe tulpini-extregerea si arderea exemplarelor. Masuri preventive: la instalarea pepinierelor, evitarea terenu grele, evit cultiv a sp de graminee, un control fitosanitar sever. Pt cancer sc plop preve aplic lucr d intretinere,comb chim a unui paduche Phleomysus passenini. Cancerul transv al stejarilor si gorunilor: se recomdanda comb unui paduche Lathnus. Pt sp din genul Ervinia localiz in vase, in arborete de peste 40 ani: mentinerea arb intr-o consist plina, amestec, ingrijite la timp.

1...NOTIUNI DESPRE BOLILE PLANTELOR:

BOALA

2..EVOL.PROC PATOGEN >>Partea I

a)Infectia Virusurile BacteriileCiupercile

3...EVOL. PROC PATOGEN>>>Partea II

b)Incubatia

Virusurile Micoplasmele Bacteriile Ciupercile

4...EVOL. PROC PATOGEN>>>Partea III

c) Manifestarea bolii

5...Modif suferite de pl sub actiunea factorilor fitopatogeni >>>>Partea I a)Modif biochimice b)Modif.fiziol c)Modif.citologice

6...Modif suferite de pl sub actiunea factorilor fitopatogeni >>>>Partea II

d)Modif morfologice 1.hipertrofiile 2.hipotrofiile 3.ofilirea 4.cloroza-decolorarea fz 5.putregaiurile 6. caderea unor org 7. necroze 8. ciuruirea fz

9. inlocuirea unor org

7...REZ. PL.LA ACT. AG. PATOG.

8..AGENTI FITOPATOGENI. NUTRITIA. #autotrofe #heterotrofe

PARAZITISMUL SIMBIOZA

9...INSUSIRILE PARAZITARE ALE AG FITOPATOGENI. a)patogenitatea b)virulenta c)afinitatea d)agresivit

Capacit de a produce enzime si toxine Toxinele

Rasp ag fitopat

10...PREVENIREA SI COMBAT AG FITOPATOG >>>>>>>Partea I

Masuri preventive

Metoda mecanica de combatere

11...PREVENIREA SI COMBAT AG FITOPATOG >>>>>>Partea II

Metoda chimica de combatere

Pesticidele

12..Prev si combat Ag fitopatogeni >Part III

Fungicidele>part 1 a)clasificare

13..Prev si combat Ag fitopatogeni >Part IV

Fungicidele>part 2

b)formularea(forma) fungicidelor

c)Modalitati de aplicare

d)modul de actiune a fungicidelor

e) chemoterapia bolilor virale si bacteriene

14...Metoda biologica de combatere>>Partea I

Hiperparazitism

15...Metoda biologica de combatere>>Partea II

Antagonismul

16...Prognoza si avertiz. Ag. Fitopatogeni

Combaterea integrala a ag. fitopat

17...VIRUSURI>>>Partea 1

Morfologia, structura si insusirile

18...VIRUSURI>>partea 2

MULTIPLICAREA  RASPINDIRE

DENUMIRE(NOMENCLATURA): SIMPTOME

19...MICOPLASME: partea I

Morfologia si structura

20...MICOPLASME: partea II

Multiplicare Transmiterea

21...MICOPLASME: partea III

Incadrarea sistematica (Clasif): Simptome:

22..BACTERII: Part 1 Morfologia si struct

NUTRITIA:

23..BACTERII : Partea 2 INMULTIREA:

INCADRAREA SIST (Clasif)

SIMPTOME:


Document Info


Accesari: 7078
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )