Bolile marului si parului
Mozaicul marului - Apple mosaic virus
Simptome. Pe frunze apar pete neregulate ca forma, de culoare galbena cu o nuanta crem, raspandite neuniform pe suprafata lor. Atacul se manifesta numai pe o parte din frunze, de regula, cele tinere din varful lastarilor neprezentand simptome. Temperaturile ridicate din timpul verii fac ca tesuturile frunzelor parazitate sa devina brunii. Simptomele sunt grave la 18-20oC si mascate, la peste 26oC. Frunzele cad inainte de vreme, ducand la slabirea pomilor atacati, in special a celor tineri. Fructele provenite de la pomii bolnavi sunt mici si nu au calitati gustative. Sensibile sunt soiurile Jonathan, Lord Lambourne, Golden delicious, EM VII (portaltoi), iar mai putin sensibile Boskoop, Parmen auriu, Ontario, fiind cunoscute [i unele soi 626g61g uri tolerante (fig. 1).
Fig. 1. Mozaicul marului
Bacterioze
Arsura bacteriana comuna a marului si parului
Pseudomonas syringae pv. syringae
Simptome. Boala apare pe toate organele plantei in afara de radacini, prezentand simptome variate in functie de organul parazitat si fiind favorizata de timpul mai rece si umed. Astfel, pe frunze intre nervurile ce se innegresc, in special la par apar pete brune, transparente, care extinzandu-se vor duce la distrugerea intregului frunzis al pomului. Frunzele nu cad de pe pom, nici cand ramurile sunt puternic scuturate.
Atacul arsurii comune se manifesta mai frecvent la inflorescente, dar nu progreseaza catre cozile florilor si rar se extinde in scoarta ramurilor mai groase. Asa se explica raspandirea relativ slaba a atacului in comparatie cu cel al focului bacterian. Lastarii atacati prezinta pete cu o separare clara intre partea vie si cea brunificata. Ranile de pe ramuri sunt de culoare mai deschisa, iar scoarta prezinta crapaturi. Fructele sunt atacate din momentul legarii si pana la maturitate; pe fructele tinere, care au si cel mai mult de suferit de pe urma acestei boli, apar pete negricioase cu aspect umed si picaturi de lichid bacterian. Fructele se zbarcesc, se innegresc, cad jos in luna mai sau, raman mici si atarna de ramuri chiar si in timpul iernii.
Fig. 2.Arsura bacteriana comuna a marului si parului
Boli produse de ciuperci
Fainarea marului Podosphaera leucotricha
Simptome. Boala se manifesta in tot cursul perioadei de vegetatie, incepand de la dezmugurire si pana la caderea frunzelor, cu intensitate mai mare in cursul lunii mai si la inceputul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lastarii si uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pasle albicioase, prafoase, care acopera ambele fete ale frunzei. In scurt timp frunzele se inconvoaie usor spre partea superioara, sunt mai putin elastice si se usuca de timpuriu.
Ciuperca ataca cu rapiditate lastarii tineri pe care-i acopera cu un manson de miceliu albicios, prafos, datorita formarii sporilor, iar spre toamna acesta devine bruniu in urma formarii fructificatiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagra. Lastarii puternic atacati se indoaie in forma de carlig si se usuca (fig. 3). Florile atacate prezinta petalele deformate, in sensul ca limbul petalelor se ingusteaza, uneori chiar se despica in doua, pierd culoarea alb-roza si devin albe iar in unele cazuri se ingroasa, se vestejesc si se brunifica. Florile atacate denumite si 'flori de ceara' se usuca fara a forma fructe. La soiurile de mar sensibile la fainare, aceasta forma de atac, duce in unii ani la importante pierderi de recolta. Atacul pe fructele tinere determina o oprire a cresterii si in unele cazuri, chiar o cadere a acestora. La soiurile foarte sensibile (Jonathan) pe fructe apare o retea fina de tesut brunificat.
Fig. 3. Fainarea marului: frunze, flori si fructe atacate
Patarea cafenie a frunzelor, fructelor si rapanul merilor
Venturia inaequalis
Simptome. Ciuperca ataca toate organele aeriene ale pomului ca, frunze, flori, ramuri si fructe. Pe frunzele tinere, in special pe partea inferioara a frunzei apar pete mici, cenusii-maslinii, din dreptul carora se observa miceliile ce se intind ca niste raze, de culoare maslinie. Petele se maresc, atingand 5-10 mm, sunt initial de culoare verde-maslinie si apoi brunii, fara margini precise. Pe masura ce miceliul subcuticular fructifica, petele capata un aspect catifelat, inchizandu-se la culoare; la unele soiuri de mar, petele se formeaza pe ambele fete ale frunzelor. Atacul pe flori si in special pe frunzulitele de sub floare, este asemanator cu cel descris pe frunze. Pe acestea apar pete mici, cenusii, care iau un aspect catifelat datorita miceliului cu spori.
Pe fructe apar, de asemenea, pete cenusii-maslinii in dreptul carora tesuturile se intaresc, se brunifica si crapa. Fructele tinere se deformeaza puternic, iar pulpa lor nu are gust bun. Deseori, crapaturile de pe fructe reprezinta porti de intrare pentru sporii altor ciuperci care distrug pulpa.
Ciuperca determina o usoara cojire a scoartei, iar sub tesutul atacat se formeaza un strat de celule moarte care separa partea sanatoasa de cea bolnava(fig.4)
Fig. 4. Rapanul marului: frunza atacata; fruct atacat; miceliu cu spori; d-fructificatii de rezistenta cu spori
Uscarea ramurilor - Nectria cinnabarina
Simptome. Atacul devine evident in perioada de vegetatie cand ramurile si scoarta se usuca, iar la nivelul acesteia apar mici pustule miceliene rosiatice. Ciuperca patrunde in profunzimea tesuturilor (scoarta si lemn) si consuma lignina, ceea ce face ca ramurile atacate sa fie mai usoare, in sectiune prezentand o culoare albicioasa datorita celulozei. Pe pernitele stromatice de 2-3 mm in diametru, ciuperca formeaza micelii si spori, iar in anul urmator, in interiorul acestora, fructificatii de rezistenta cu spori (fig. 5).
Fig. 5. Uscarea ramurilor : miceliu si spori ; atac pe ramuri
Monilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor
Monilinia fructigena
Simptome. Ciuperca paraziteaza ramurile, florile si fructele in diferite faze de dezvoltare. Primavara, in timpul infloritului, unele ramuri tinere incep sa se vestejeasca, iar frunzele si florile se brunifica si se usuca. Atat pe scoarta ramurilor atacate cat si pe flori apar mici 'pernute' de mucegai, de culoare cenusie-galbuie, alcatuite din miceliu si sporii ciupercii. Atacul pe flori seamana cu efectul ingheturilor tarzii de primavara cu deosebirea ca printre florile distruse, brunificate, se mai gasesc si flori normale. Acest aspect parazitar poarta numele de 'monilioza din anul precedent'. Mai tarziu, cand fructele au dimensiunea unei alune, in special la par, acestea se innegresc si cad in masa. Deseori, acest aspect parazitar, cunoscut si sub numele de 'monilioza de primavara', este confundat cu caderea fiziologica a fructelor tinere, dar la aceasta fructele cad verzi de pe pom, nu brune ca in cazul moniliozei.
In timpul verii, cand fructele au ajuns aproape de maturitate, apar pe suprafata lor pete brune ce se intind la suprafata si cuprind pulpa in profunzime. In scurt timp, fructul putrezeste aproape in totalitate, deseori cazand de pe pom. Daca temperatura este ridicata si atmosfera umeda, pe suprafa]a fructului, in dreptul zonei putrezite, apar fructificatiile ciupercii, sub forma unor pernute dispuse in cercuri concentrice. Aceasta forma de atac este cunoscuta sub numele de « putregai brun ». Daca timpul este umed, cu temperaturi mai scazute, fructele putrezesc, se brunifica si apoi se innegresc, fara ca pe suprafata lor sa mai apara fructificatii cu spori, dar in ele se formeaza scleroti. Aceasta forma de atac intalnita deseori si in depozite poarta numele de 'putregai negru'. Alteori, timpul secetos face ca fructele atacate sa se usuce, sa se zbarceasca si sa ramana atarnate pe pomi si in timpul iernii. Acest ultim aspect parazitar poarta numele de 'mumifierea fructelor'. La unele fructele ciuperca poate produce un 'putregai al inimii', vizibil la exterior doar printr-o pata bruna la locul de insertie al coditei sau in partea opusa acesteia (fig. 6).
Atacul de monilioza produce pagube mari aproape de maturitatea fructelor, iar infectiile tarzii care au loc in timpul recoltarii, se manifesta in depozite.
Dupa parcurgerea a doua ierni, din sclerotii fructelor mumifiate care au fost ingropate in sol, in primavara celui de al treilea an, apar fructificatii de forma unor palnii cu picior lung (apotecii), de culoare galbuie, cu diametrul de 3-5 mm.
Fig. 6. Putregaiul brun al fructelor (monilioza): a,b-putregai brun pe fructe de par si mar; c-fruct mumifiat; d-monilioza de primavara;e-fructificatie cu spori ;
c-lanturi de spori, f-spori.
|
