Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




ORDINUL SANTALALES

Botanica


ORDINUL SANTALALES

Familia LORANTHACEAE Don.

Cuprinde arbusti semiparaziti (seva bruta se extrage din planta gazda si se prelucreaza).

Ramificatie dicotomica, frunze opuse, persistente sau cazatoare. Flori dioice, fructul falsa baca. Endospermul semintei contine alburn deosebit de bogat īn rezerve nutritive, care asigura hranirea p 15115y2412p lantulei de la germinatie pāna cānd acesta devine dependenta de planta-gazda.



Genul Viscum L.

Viscum album L. - vāsc, vāsc alb.

Specie indigena raspāndita īn centrul, nordul Europei si vestul Asiei: Se instaleaza de obicei pe arborii cu vitalitate scazuta. Intensitatea luminii este factorul ecologic care determina frecventa de instalare a vāscului, deoarece un anumit cuantum al intensitatii permite semintelor sa germineze, dupa aceea vāscul se mentine chiar si īn conditii de obscuritate.

Este un arbust de pāna la 50-60 cm, ramificat dicotomic. Fixarea de planta mama se face prin haustori. Ramurile si lujerii se rup cu usurinta din locul de insertie; sunt verzi-galbui. Frunzele persistente, opuse, alungit-obovate, de 2-4 (8) cm lungime, sesile, glabre, groase, īntregi pe margine, verzi-galbui, concolore (fig.145). Florile unisexuat-dioice, mici, galbene-verzui, īngramadite cāte trei īn vārful ramurilor din anul precedent; īnfloreste prin februarie-aprilie. Fructele, false bace, sferice, de cca. 8 mm diametru, albe, translucide; se coc prin decembrie si daca nu sunt consumate de pasari, ramān pe lujeri pāna primavara. Diseminarea se produce, de regula, cu ajutorul pasarilor (samānta este īnglobata īntr-o substanta, cleioasa - viscina, care se īntareste īn contact cu aerul; pasarile īsi freaca ciocul de planta gazda si samānta adera la suport; īn partea opusa suportului, samānta dezvolta un pseudopivot, care fixeaza plantula īn planta gazda, realizāndu-se contact intim īntre vasele conducatoare ale sugatorului si cele ale gazdei; ulterior se dezvolta cordoane corticale si "sugatorii secundari").

Se cunosc trei subspecii:

Viscum album ssp. abietis (Wiesb) Abromeit, cu frunze lungi pāna la 8 cm, de trei ori mai lungi decāt late, vegeteaza pe brad si molid;

Viscum album ssp.austriacum(Wiesb) Vollman (Viscum album var.pini), cu frunze lungi pāna la 4 - 6 cm, cel putin de 5 ori mai lungi decāt late, parazit pe Pinus sylvestris si Pinus nigra;

Viscum album ssp.album, cu seminte cu laturile plane (nu convexe), vegeteaza pe diferite foioase, mesteacan, plopi, salcii, tei, jugastru, paltin, rar pe frasin, ulm, stejar, carpen, nu apare niciodata pe fag.

Maturitatea este timpurie, fructificatii anuale sunt abundente. Tulpinile cresc īncet, dupa fiecare sezon de vegetatie se adauga cāte un internod.

Se īnmultesc vegetativ, prin cordoanele corticale dezvoltate sub scoarta; instalat masiv, vāscul accentueaza starea de debilitare a arborilor si grabeste uscarea lor.

Prezinta interes medicinal, contine viscotoxin, chlorin si histamin, maceratul se foloseste pentru ceaiuri īn tratarea hipertensiunii. Ramurile de vāsc se folosesc īn scop ornamental, traditie la multe popoare īn perioada Craciunului si a Anului Nou.

Genul Loranthus L.

Loranthus europaeus Jacq. - vāsc de stejar.

Raspāndit īn Europa sudica si central-estica. La noi apare īn regiunea de dealuri, de preferinta se instaleaza pe specii de stejar (rar pe castan comestibil, tei argintiu, mesteacan sau fag).

Ca si vāscul alb, formeaza tufe de pāna la 50-60 cm īnaltime, ramificate dicotomic. Spre deosebire de vāscul alb, lujerii sunt bruni, iar frunzele cazatoare, petiolate, oblong-obovate, lungi de 2-4 cm, cuneate, cu marginea īntreaga, uneori revoluta, verzi-īntunecate (fig.145). Florile unisexuat-dioice, apar prin mai-iunie si sunt dispuse īn inflorescente spiciforme. Fructele, false bace sferice, galbene, se coc īn octombrie. Diseminarea se face ca si la vāscul alb. Haustorul este īnsa neramificat, aproape sferic, provocānd umflarea puternica a tesutului atacat. Atacul se poate solda cu uscarea ramurilor sau chiar moartea exemplarelor puternic atacate. Se instaleaza de preferinta tot pe arbori slabiti, debilitati.


Document Info


Accesari: 2397
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )