Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Observatie: Fundamentarea cheltuielilor comune le-am presupus ca avandu-le, asa ca am selectat ceaa ce apare specific in cadrul spitalului (unitate sanitara cu paturi)

diverse




Observatie: Fundamentarea cheltuielilor comune le-am presupus ca avându-le, asa ca am selectat ceaa ce apare specific în cadrul spitalului (unitate sanitara cu paturi)






Spitalul public este condus de un manager, persoana fizica, reprezentat de directorul general, medic primar chirurg, doctor în stiinte medicale.

Managerul spitalului are atributiile de ordonator tertiar de credite si raspunde de modul de utilizare al fondurilor numai pentru nevoile unitatii pe care o conduce, potrivit prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli aprobat, si în conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Atributiile managerului sunt stabilite prin contractul de management, iar în domeniul politicii de personal si al structurii organizatorice acesta are, în principal, urmatoarele atributii:

a) stabileste si aproba numarul de personal, pe categorii si locuri de munca, în functie de normativul de personal în vigoare;

b) aproba organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeste si elibereaza din functie personalul spitalului;

c) aproba programul de lucru, pe locuri de munca si categorii de personal;

d) propune structura organizatorica, reorganizarea, schimbarea sediului si a denumirii unitatii, în vederea aprobarii de catre Ministerul Sanatatii Publice sau, dupa caz, de ministerele care au spitale în subordine ori în administrare sau retea sanitara proprie;

e) numeste membrii comitetului director.

Pe lânga atributiile în domeniul politicii de personal, acesta mai îndeplineste:

a) organizeaza si raspunde de controlul activitatii de asistenta medicala pe sectii si cabinete, pe categorii de personal sanitar, pe diferite perioade ale zilei si noaptea, luând masurile prevazute de lege, prevenirea abuzurilor, a încalcarii eticii profesionale, recuperarea prejudiciilor si sanctionarea celor vinovati de asemenea încalcari;

b) asigura aplicarea masurilor aprobate privind integritatea patrimoniului si recuperarea pagubelor produse unitatii;

c) stabileste, pe baza structurii organizatorice si a regulamentului de organizare si functionare, modul de lucru si de 22422p1515w colaborare dintre compartimentele de munca din structura functionala, organizeaza controlul îndeplinirii sarcinilor si urmareste aplicarea masurilor aprobate;

d) asigura si raspunde de organizarea controlului financiar preventiv, audit financiar si a inventarierii patrimoniului unitatii;

În cadrul spitalului se organizeaza si functioneaza un Comitet Director, format din: managerul spitalului, directorul medical, directorul financiar-contabil, directorul administrativ si directorul de îngrijiri.

Ocuparea functiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului.

Atributiile comitetului director sunt urmatoarele: [2]

1. elaboreaza planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale consiliului medical;

2. elaboreaza, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;

3. propune managerului, în vederea aprobarii, numarul de personal, pe categorii si locuri de munca, în functie de reglementarile în vigoare;

4. elaboreaza regulamentul de organizare si functionare, regulamentul intern si organigrama spitalului, în urma consultarii cu sindicatele, conform legii;

5. elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului, pe baza centralizarii de catre compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducatorilor sectiilor si compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune aprobarii managerului;

6. urmareste realizarea indicatorilor privind executia bugetului de venituri si cheltuieli pe sectii si compartimente, asigurând sprijin sefilor de sectii si compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;

7. asigura monitorizarea si raportarea indicatorilor specifici activitatii medicale, financiari, economici, precum si a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire si control, pe care le prezinta managerului, conform metodologiei stabilite;

8. întocmeste informari lunare, trimestriale si anuale cu privire la executia bugetului de venituri si cheltuieli, pe care le analizeaza cu consiliul medical si le prezinta autoritatii de sanatate publica judetene , precum si Ministerului Sanatatii Publice;

9. negociaza, prin manager, directorul medical si directorul financiar-contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sanatate etc.

În cadrul spitalului functioneaza consiliu consultativ, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie si de organizare si functionare a spitalului si de a face recomandari managerului spitalului în urma dezbaterilor.

Membrii consiliului consultativ sunt:

a) 2 reprezentanti ai Autoritatii de Sanatate Publica Iasi;

b) 2 reprezentanti numiti de Consiliul Local al Municipiului Iasi, dintre care unul specialist în finante publice locale;

c) managerul spitalului;

d) 2 reprezentanti ai mediului de afaceri, nominalizati de patronatele reprezentative la nivel national pentru spitale.

Consiliul medical este compus din medicii sefi de sectie, laboratoare sau compartimente ale spitalului, farmacistul-sef si asistentul sef, având atributii mentionate si în fisa postului, având printre atributii: elaborarea proiectului de plan de achizitii al spitalului în limita bugetului estimat, întarirea disciplinei economico-financiare. Presedintele consiliului medical este directorul medical al spitalului.

Directorul medical are urmatoarele atributii:

în calitate de presedinte al consiliului medical, coordoneaza si raspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii medicale, bugetul de venituri si cheltuieli;

coordoneaza implementarea programelor de sanatate la nivelul spitalului;

stabileste coordonatele principale privind consumul de medicamente si materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizari judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei si a rezistentei la medicamente etc.

În cadrul spitalului functioneaza si un consiliu etic. Componenta si atributiile consiliului etic se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice. Componenta consiliului etic al spitalului "Prof. Dr. Nicolae Oblu" este: presedintele Consiliului : medic primar, un reprezentant A.J.S.P. Iasi, un membru reprezentant al Consiliului Local Iasi, un asistent medical, un secretar (jurist).

Componenta nucleului de calitate este stabilita prin decizia managerului si atributiile Nucleului de calitate sunt stabilite prin ordin al Ministrului Sanatatii Publice

Componenta comisiei medicamentului este stabilita prin decizia managerului. Principalele atributii ale comisiei medicamentului sunt urmatoarele: analizeaza consumul de medicamente pe sectii, pe spital si propun masuri pentru reducerea sau suplimentarea consumului de anumite produse medicamentoase.

Componenta comisia de analiza D.R.G. este stabilite prin decizia managerului. Principalele atributii ale comisiei de analiza D.R.G. sunt urmatoarele: analizeaza toate cazurile iar cele care pot fi revalidate sunt transmise sectiei în vederea remedierii deficientelor si transmiterii lor compartimentului de Statistica si D.R.G. pentru raportarea acestora spre revalidare, analizeaza modul de codificare în vederea îmbunatatirii indicelui de complexitate.

Activitatea economico-financiara si administrativa este asigurata, de urmatoarele birouri:

Serviciul resurse umane, normare, organizare si salarizare are urmatoarele atributii:

- elaborarea darilor de seama curente si de perspectiva în domeniul salarizarii si a celorlalte probleme legate de organizarea si normarea muncii;

- elaboreaza planul de munca si salarii;

- întocmeste statul de functii conform normelor de structura aprobate pentru toate categoriile de personal;

- asigura încadrarea personalului de executie potrivit statului de functii, respectând nomenclatorul de functii si salarizare a indicatorilor, de studiu si de stagiu;

- efectueaza controlul de functii si salarizare, atât în cadrul lucrului cât si în afara acestuia (garzi, ore suplimentare);

- asigura acordarea drepturilor de salarizare pentru toate categoriile de personal;

- întocmeste contractele de munca pentru personalul nou angajat etc.


Serviciul financiar-contabilitate are urmatoarele atributii:

- organizarea contabilitatii si asigurarea efectuarii corecte si la timp a înregistrarilor;

- organizarea analizei periodice a modului de utilizare a bunurilor materiale si luarea masurilor necesare împreuna cu celelalte birouri si servicii, în ceea ce priveste stocurile disponibile, supranormative, fara miscare, sau pentru prevenirea imobilizarilor de fonduri;

- asigura întocmirea la timp a darilor de seama contabile;

- exercitarea controlului financiar preventiv;

- participarea la organizarea sistemului informational al unitatii;

- asigurarea, întocmirea si pastrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrarilor contabile;

- organizarea evidentei tehnico-operative si gestionare;

- organizarea inventarierii periodice a mijloacelor materiale, si regularizarea diferentelor constatate între stocurile scriptice si cele reale;

- exercitarea controlului operativ curent;

- întocmirea studiilor comparative privind diversi indicatori: zi de spitalizare, pat fizic, pat efectiv ocupat, bolnav, comparativ cu sectiile din unitate, analiza cauzelor care determina diferente;

- întocmirea proiectelor planurilor de venituri si cheltuieli bugetare;

- asigurarea efectuarii corecte a operatiunilor de încasari si plati în numerar;

- verificarea documentelor justificative de cheltuieli;

- asigurarea integritatii patrimoniului unitatii si recuperarea pagubelor produse;

- asigura efectuarea inventarierii patrimoniului în conditiile si termenele stabilite etc.

Directorul financiar - contabil este persoana care ocupa functia de conducere a compartimentului financiar-contabil si are urmatoarele atributii:

- raspunde de activitatea de încasare a veniturilor si de plata a cheltuielilor;

- verifica documentele justificative si întocmeste instrumentele de plata pentru cheltuielile efectuate pe seama fondurilor publice;

- exercita controlul financiar preventiv, când constata ca operatiunile prezentate la control sunt nelegale sau nejustificate, iar în cazul în care conducatorul unitatii dispune pe proprie raspundere efectuarea lor, seful compartimentului financiar contabil va informa în scris atât Consiliul de Administratie cât si Directia generala de control financiar de stat din Ministerul Finantelor sau Directia generala a controlului financiar de stat a judetului, care vor dispune masurile necesare, potrivit competentelor;

- da informatii si explicatii în cazul unui control atât scris cît si verbal, în legatura cu problemele controlate;

- semneaza cu sau fara obiectii actele de control si are datoria de a comunica, la termenele fixate, modul de aplicare a masurilor stabilite în urma controlului;

- raspunde de completarea potrivit destinatiei si în mod ordonat a registrelor de contabilitate si de pastrarea acestora si a documentelor justificative care stau la baza înregistrarilor în contabilitate, precum si de reconstituirea în termen de 30 de zile de la constatare a documentelor contabile pierdute, sustrase sau distruse;

- înregistrarile în contabilitate se fac cronologic si sistematic potrivit planurilor de conturi si normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor;

- documentele justificative care stau la baza înregistrarilor în contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat si aprobat, ori înregistrat în contabilitate dupa caz, deci a contabilului-sef, care are obligatia vizarii documentelor pentru controale preventive;

- efectuarea inventarierii generale a patrimoniului cel putin o data pe an, evaluarea corecta a elementelor patrimoniale, pe baza inventarierii efectuate si reflectarea acestora în bilantul contabil potrivit normelor stabilite de Ministerul Finantelor;

- conducerea contabilitatii se face în partida dubla si contabilul sef raspunde de exactitatea datelor contabile furnizate, întocmirea balantelor de verificare si a bilantului la timp, controlul operatiunilor patrimoniale efectuate si realitatea acestora.



Relatiile cu institutiile ierarhic superioare, respectiv inferioare


Creditele bugetare sunt sume prevazute si aprobate prin bugetul de stat în limitele carora institutia sanitara poate cheltui în cursul anului mijloacele banesti primite pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite prin plan.[3]Creditele bugetare se primesc de catre spital în cadrul unei proceduri specifice si se întrebuinteaza pe baza actelor savârsite de catre ordonatorii de credite bugetare (AJSP Iasi si MSP).

Spitalul este subordonat Autoritatii Judetene de Sanatate Publica Iasi, care, la rândul sau, se subordoneaza Ministerului Sanatatii Publice. Spitalul are obligatia sa înregistreze, sa stocheze, sa prelucreze si sa transmita informatiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al Ministerului Sanatatii Publice. Raportarile se fac catre AJSP Iasi si constituie baza de date la nivel national pentru decizii majore de politica sanitara si pentru raportarile necesare organismelor Uniunii Europene si Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate centrala în domeniul sanatatii, are ca atributii: elaboreaza normativele de personal, care se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice, aproba structura organizatorica a spitalului, aproba reorganizarea unitatii, centralizeaza situatiile financiare trimestriale si anuale ale spitalului, potrivit reglementarilor legale in domeniu etc.

Ministerul Sanatatii Publice analizeaza si evalueaza periodic si ori de câte ori este nevoie sau la sesizarea organelor abilitate ale statului performantele unitatilor sanitare publice cu paturi, care sunt în relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate, indiferent de subordonarea lor sau de titularul dreptului de administrare asupra lor, numind o comisie de evaluare.

Structura si relatiile existente între spital si ordonatorii de credite bugetare ierarhic superiori poate fi evidentiata prin urmatoarea schema:

Figura 3: Structura si relatiile existente între spital si ordonatorii de credite bugetare ierarhic superiori

Relatiile Spitalului Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iasi cu Ministerul Sanatatii Publice consta în transferuri care se suporta de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii publice, pentru acoperirea drepturilor salariale ale medicilor rezidenti care realizeaza in cadrul spitalului pregatire teoretica generala. Unitatea de Primire Urgente (UPU) din cadrul spitalului este finantat din bugetul Ministerului Sanatatii Publice.

Managerul Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iasi este ordonator tertiar de credite bugetare utilizând creditele bugetare ce i-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care o conduce, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si în conditiile stabilite prin dispozitiile legale. Spitalul este direct subordonat Casei Judetene de Asigurari Sanatate Iasi care este ordonator secundar de credite bugetare. Aici se repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Relatiile cu Casa de Asigurari de Sanatate Iasi au la baza sumele încasate de catre Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" pentru serviciile medicale prestate pe baza de contracte încheiate cu aceasta. CAS Iasi monitorizeaza lunar executia bugetara, urmarind realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor, în limita bugetului aprobat. Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurari sociale de sanatate reprezinta sursa principala a veniturilor în cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza de catre manager cu conducerea casei de asigurari sociale de sanatate, în functie de indicatorii stabiliti în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

Ordonatorul principal de credite este reprezentat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate care repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, în raport cu sarcinile acestora.

CNAS este institutie publica, autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, care administreaza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate în vederea aplicarii politicilor si programelor Guvernului în domeniul sanitar.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiei publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Spitalul are obligatia sa furnizeze caselor de asigurari de sanatate informatiile medicale care au stat la baza contractelor de furnizare de servicii medicale.

În relatiile contractuale cu casele de asigurari de sanatate spitalul este obligat:

a) sa acorde servicii medicale respectând criteriile de calitate elaborate de Colegiul Medicilor din România si negociate cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;

b) sa factureze lunar, in vederea decontarii de catre casa de asigurari de sanatate, activitatea realizata, conform contractului de furnizare de servicii medicale;

c) sa respecte destinatia sumelor contractate prin acte aditionale;

d) sa transmita datele solicitate de casele de asigurari de sanatate si de Autoritatea de Sanatate Publica privind furnizarea serviciilor medicale si starea de sanatate a persoanelor consultate sau tratate, fiind direct raspunzatoare de corectitudinea acestora, potrivit formularelor de raportare stabilite prin ordin comun al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al ministrului sanatatii publice, care se pun la dispozitie in mod gratuit;

e) sa prezinte casei de asigurari de sanatate, in vederea decontarii, indicatorii specifici stabiliti prin normele metodologice de aplicare a contractului-cadru;

f) sa raporteze indicatorii prevazuti in normele privind executia, raportarea si controlul programelor nationale de sanatate si sa utilizeze eficient sumele cu aceasta destinatie etc.

Conducerea spitalului participa la actiuni de instruire organizate de Autoritatea de Sanatate Publica si de Casa de Asigurari de Sanatate Judeteana privind aplicarea unitara a actelor normative referitoare la asigurarile sociale de sanatate si a actelor normative privind asistenta medicala in România.

În relatiile contractuale cu Casa de Asigurari de Sanatate Iasi, spitalul are urmatoarele drepturi:

a) sa primeasca contravaloarea serviciilor medicale efectiv realizate potrivit contractelor si actelor aditionale încheiate cu casele de asigurari de sanatate;

b) sa încaseze contravaloarea serviciilor medicale efectuate de la persoanele care se prezinta fara bilet de trimitere si care nu constituie urgente medico - chirurgicale, precum si coplata pentru unele servicii medicale spitalicesti acordate in asistenta medicala spitaliceasca, stabilita de catre comisia formata din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, cu consultarea reprezentantilor Colegiului Medicilor din România, si prevazuta in norme;

c) sa îsi organizeze activitatea in vederea cresterii eficientei si eficacitatii actului medical, cu respectarea reglementarilor legale in vigoare.

n relatiile contractuale cu spitalul, Casa de Asigurari de Sanatate Iasi are urmatoarele obligatii:

a) sa monitorizeze activitatea spitalului conform contractelor încheiate;

b) sa deconteze spitalului, in primele 10 zile ale lunii urmatoare celei pentru care se face plata contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguratilor in baza facturilor si a documentelor însotitoare, cu încadrarea in sumele negociate si contractate;

c) sa raporteze Casei Nationale de Asigurari de Sanatate datele solicitate privind serviciile medicale acordate asiguratilor de catre spital, in baza contractelor încheiate cu acesta, si sa respecte termenele de raportare stabilite de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;

d) sa informeze permanent spitalul despre conditiile de contractare;

e) sa tina evidenta internarilor pe asigurat, in functie de casa de asigurari de sanatate la care acesta vireaza contributia.

În ceea ce priveste relatiile cu exteriorul din punct de vedere al finantarii spitalul: încheie contract prestari servicii spitalicesti cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Iasi si poate primi fonduri si de la Autoritatea Judeteana de Sanatate Publica Iasi prin transferuri pentru programe de sanatate si investitii.

Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor prevazute in contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sume obtinute, în conditiile legii de la persoane fizice si juridice si îsi elaboreaza, aproba si executa bugetul propriu de venituri si cheltuieli.


Capitolul 2. Fundamentarea indicatorilor bugetari la Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu"


2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea indicatorilor bugetari


Cadrul juridic utilizat în fundamentarea indicatorilor bugetari este urmatorul:

Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sanatatii, care stabileste organizarea si functionarea spitalelor;

Bugetul de venituri si cheltuieli reprezinta pentru institutiile sanitare, ca de altfel si pentru celelalte entitati organizatorice, instrumentul principal de conducere, prognozare si analiza a activitatii economico-financiare.

În principiu, propunerile de venituri si cheltuieli se vor face avându-se în vedere:

- reglementarile si normele în vigoare, precum si structura organizatorica existenta la data întocmirii bugetului de venituri si cheltuieli;

- sursele de venituri si baza legala a încasarii lor, nivelul taxelor sau tarifelor, în lei si valuta, daca este cazul, stabilit prin legea de organizare a institutiei publice sau legea de aprobare a constituirii fondului special în afara bugetului, frecventa prognozata a indicatorilor fizici în noul an fata de anul de baza, pentru venituri, iar pentru cheltuieli, evolutia în perspectiva a domeniului de activitate respectiv, nivelul întregit la an al cheltuielilor realizate în anul de baza fata de anul de plan, influentat cu indicele mediu prognozat de crestere al preturilor si al inflatiei si indicele de crestere a indicatorilor fizici, obiectivele stabilite prin programul de perspectiva propriu si national, prioritatile de ordin economico-social care se impun în domeniul de activitate respectiv, care trebuie realizate prin dirijarea de fonduri pentru investitiile ce nu se pot lasa pe seama reglajelor economiei de piata;

- nivelul preturilor avute în vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli este cel în vigoare la data solicitarii propunerilor de cheltuieli, de regula la 1 mai al anului în curs, întrucât proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli se depun pâna la 1 iunie al anului în curs, indicele mediu prognozat de crestere al preturilor si cel de crestere al inflatiei fiind indicat de Ministerul Finantelor în adresa de solicitare a proiectelor de buget, ca si cursul de schimb leu/dolar. În lipsa unor precizari se ia în calcul indicele de crestere prognozat al cursului de schimb al dolarului sau indicele cresterii preturilor si al inflatiei din anul precedent, ponderat cu cresterea cursului de schimb leu/dolar fata de aceeasi perioada;

- consumurile specifice de materiale, materii prime, piese de schimb, combustibil luate în calcul sunt cele aprobate prin hotarâre sau ordonanta de Guvern, în domeniul respectiv, sau în lipsa acestora, cele stabilite prin decizii sau ordine interne date de ordonatorul principal de credite;

- fundamentarea cheltuielilor în anul de plan fata de anul de baza se va face, la cheltuielile curente, pe fiecare articol de cheltuieli bugetare pornindu-se de la prevederile anului de baza si corectarea acestora cu influentele cunoscute care au actionat pâna la data elaborarii proiectului bugetului de venituri si cheltuieli prin reglementari legale. Trebuie subliniat ca, în baza art. 24 din Legea finantelor publice nr. 500/2002, ordonatorii principali de credite sunt obligati ca pâna la 1 mai a fiecarui an sa comunice Ministerului Finantelor orice propuneri de cheltuieli suplimentare sau diminuare de venituri pentru bugetul anului viitor fata de anul în curs, iar consiliile locale si judetene sa comunice solicitarile de majorare a transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat în anul de plan fata de anul în curs.



2.2.1. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii bugetare


Fundamentarea veniturilor din contractele încheiate cu casele de asigurari de sanatate (finantarea din BASS)

Directorul general al Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iasi este ordonator tertiar de credite bugetare utilizând creditele bugetare ce i-au fost repartizate pentru realizarea sarcinilor institutiei pe care o conduce, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si în conditiile stabilite prin dispozitiile legale. El este direct subordonat Casei Judetene de Asigurari Sanatate Iasi care este ordonator secundar de credite bugetare.

Relatiile cu Casa de Asigurari de Sanatate au la baza sumele încasate de catre Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" pentru serviciile medicale prestate pe baza de contracte încheiate cu aceasta. Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurari sociale de sanatate reprezinta sursa principala a veniturilor în cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza de catre manager cu conducerea casei de asigurari sociale de sanatate, în functie de indicatorii stabiliti în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

Conform Hotarârii nr. 1842 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, Sectiunea a 8-a (Servicii medicale în unitati sanitare cu paturi - spitale) asistenta medicala spitaliceasca se acorda în unitati sanitare cu paturi, autorizate si evaluate conform legii, iar Casele de asigurari de sanatate încheie contracte cu spitalele numai pentru sectiile care au încadrare cu personal medical de specialitate si dotare tehnica necesara acordarii serviciilor medicale contractate.

Reprezentantul legal al spitalului (directorul general) încheie contract de furnizare de servicii medicale spitalicesti cu Casa Asigurarilor de Sanatate Iasi în fiecare an conform normelor metodologice în vigoare.

Asistenta medicala spitaliceasca se acorda în regim de: spitalizare continua si spitalizare de zi. Serviciile medicale spitalicesti sunt preventive, curative, de recuperare si paliative si cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratamente medicale si/sau chirurgicale, îngrijire, recuperare, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare si masa.

Serviciile medicale spitalicesti se acorda asiguratilor pe baza recomandarii de internare din partea medicului de familie, a medicului de specialitate din unitati sanitare ambulatorii aflate în relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate precum si a medicilor din unitatile de asistenta medico-sociala.

Valoarea totala contractata de casele de asigurari de sanatate cu spitalele se constituie din urmatoarele sume, dupa caz:

a) suma aferenta serviciilor medicale spitalicesti a caror plata se face pe baza de tarif pe caz rezolvat: sistem DRG sau tarif mediu pe caz rezolvat pe specialitati, finantata din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca;

b) suma aferenta serviciilor medicale spitalicesti a caror plata se face pe baza de tarif/zi de spitalizare pentru spitalele/sectiile finantata din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca;

c) suma aferenta programului national cu scop curativ pentru medicamente si materiale sanitare specifice, finantata din fondul alocat pentru programele nationale cu scop curativ, care face obiectul unui contract distinct;

d) suma pentru serviciile de hemodializa, finantate din fondul alocat pentru serviciile de hemodializa si dializa peritoneala care face obiectul unui contract distinct;

e) sume pentru serviciile medicale de tip spitalicesc, efectuate în regim de spitalizare de zi, finantate din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca, în conditiile prevazute prin norme, a caror plata se face prin tarif pe serviciu medical / tarif pe caz rezolvat.

Casele de asigurari de sanatate deconteaza serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale spitalicesti, cu încadrarea în sumele contractate, în functie de realizarea indicatorilor negociati conform normelor, în urmatoarele conditii:

a) pentru spitalele în care serviciile medicale furnizate se deconteaza pe baza de tarif pe caz rezolvat (DRG) sau tarif mediu pe caz rezolvat pe specialitati, decontarea se face în functie de numarul de cazuri externate, raportate si validate de scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar, validate si de casele de asigurari de sanatate, conform regulilor de validare stabilite prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, în limita valorii de contract;

b) pentru spitalele/sectiile în care serviciile medicale furnizate se deconteaza prin tarif pe zi de spitalizare pe baza indicatorilor specifici care sunt aceiasi cu cei avuti în vedere la contractare cu conditia respectarii criteriilor de internare si în conditiile stabilite prin norme, în limita valorii de contract; numarul de cazuri externate se raporteaza si se valideaza de scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar precum si de casele de asigurari de sanatate, conform regulilor de validare specifice, stabilite prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

c) suma aferenta programului national cu scop curativ pentru medicamente si materiale sanitare specifice se deconteaza la nivelul realizarilor, în limita sumei prevazuta prin program pentru medicamente si materiale sanitare specifice;

d) suma pentru serviciile de hemodializa se deconteaza la nivelul realizarilor, în limita sumei contractata cu aceasta destinatie;

e) sumele pentru serviciile medicale efectuate în cabinete medicale de specialitate în: oncologie medicala, diabet zaharat, nutritie si boli metabolice, efectuate în regim ambulatoriu, se deconteaza în conditiile specifice ambulatoriului de specialitate;

f) suma pentru investigatii paraclinice efectuate în regim ambulatoriu se deconteaza în conditiile prevederilor specifice ambulatoriului de specialitate pentru specialitati paraclinice, în limita sumei contractate;

g) sume pentru serviciile medicale de tip spitalicesc, efectuate în regim de spitalizare de zi, finantate din fondul alocat pentru asistenta medicala spitaliceasca, în conditiile prevazute prin norme în limita sumelor contractate.



Cazurile internate în regim de spitalizare continua care nu au îndeplinit criteriile de internare nu se deconteaza de casele de asigurari de sanatate. Cazurile care fac obiectul internarii prin spitalizare de zi si au fost rezolvate prin spitalizare continua la solicitarea asiguratului, se deconteaza de casele de asigurari de sanatate la tariful pe serviciu medical/caz rezolvat aferent spitalizarii de zi, diferenta reprezentând cheltuielile hoteliere fiind suportata de asigurat.

Nerespectarea oricareia dintre obligatiile unitatilor sanitare cu paturi prevazute în contractul încheiat cu casa de asigurari de sanatate atrage dupa sine diminuarea valorii de contract dupa cum urmeaza:

a) la prima constatare cu 1% din valoarea de contract aferenta lunii respective;

b) la a doua constatare cu 3% din valoarea de contract lunara;

c) la a treia constatare cu 5% din valoarea de contract lunara;

Odata cu prima constatare casele de asigurari de sanatate prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate anunta Ministerul Sanatatii Publice despre situatiile respective în vederea luarii masurilor ce se impun.

Contractul de furnizare de servicii medicale spitalicesti, încheiat cu casa de asigurari de sanatate, se modifica în sensul suspendarii unor servicii din obiectul contractului, printr-o notificare scrisa, în urmatoarele situatii:

a) o sectie sau unele sectii nu mai îndeplinesc conditiile de contractare; suspendarea se face pana la îndeplinirea conditiilor obligatorii pentru reluarea activitatii;

b) retragerea, la nivelul sectiei/sectiilor, a autorizatiei sanitare de functionare sau a documentului similar; suspendarea se face pana la obtinerea noii autorizatii sanitare de functionare sau a documentului similar.

c) pentru cazurile de forta majora confirmate de autoritatile publice competente, pana la încetarea cazului de forta majora dar nu mai mult de 6 luni sau pana la data ajungerii la termen a contractului.

În relatiile contractuale cu CAS Iasi, spitalul este obligat:

a) sa informeze medicul de familie al asiguratului sau, dupa caz, medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate, prin scrisoare medicala transmisa direct sau prin intermediul asiguratului, despre diagnosticul stabilit, controalele, investigatiile, tratamentele efectuate si alte informatii referitoare la starea de sanatate a asiguratului;

b) sa întocmeasca liste de prioritate pentru serviciile medicale programabile, pentru eficientizarea serviciilor medicale;

c) sa prezinte casei de asigurari de sanatate, în vederea contractarii, indicatorii specifici stabiliti prin norme;

d) sa transmita institutiilor abilitate datele clinice la nivel de pacient, codificate conform reglementarilor în vigoare;

În situatia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, spitalul acorda serviciile medicale de urgenta necesare, având obligatia sa evalueze situatia medicala a pacientului si sa externeze pacientul daca starea de sanatate a acestuia nu mai reprezinta urgenta; la solicitarea pacientului care nu are calitatea de asigurat, se poate continua internarea, cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale de catre acesta; spitalul are obligatia de a anunta casa de asigurari de sanatate cu care a încheiat contract de furnizare de servicii medicale despre internarea acestor pacienti, lunar, printr-un centralizator separat, cu justificarea medicala a internarii de urgenta; în aceasta situatie casele de asigurari de sanatate deconteaza spitalului contravaloarea serviciilor medicale în conditiile stabilite prin norme.

De asemenea, în relatiile contractuale cu casele de CAS Iasi, spitalul are dreptul sa primeasca contravaloarea serviciilor medicale realizate si validate de casele de asigurari de sanatate si scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar, în limita valorii de contract si actelor aditionale încheiate cu casele de asigurari de sanatate.

În ceea ce priveste relatiile contractuale cu Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu", CAS Iasi are urmatoarele obligatii:

a) sa deconteze, în primele 10 zile ale lunii urmatoare celei pentru care se face plata, contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguratilor în luna precedenta, în baza facturii si a documentelor insotitoare, cu încadrarea în sumele negociate si contractate. Pentru fiecare luna casele de asigurari de sanatate pot efectua pana la data de 20 decontarea lunii curente pentru perioada 1-15 a lunii, în baza indicatorilor specifici realizati si în limita sumelor contractate, pe baza facturii si a documentelor insotitoare;

b) sa tina evidenta externarilor pe asigurat, în functie de casa de asigurari de sanatate la care este luat în evidenta asiguratul.

Conform Ordinului nr. 1781 din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, Anexa 17 (Conditiile acordarii serviciilor medicale în unitati sanitare cu paturi si modalitatile de plata ale acestora), furnizarea de servicii medicale spitalicesti se acorda în baza contractelor si a actelor aditionale încheiate de spitale cu casele de asigurari de sanatate, având în vedere urmatorii indicatori specifici spitalelor, dupa caz:

a) indicatori cantitativi:

1. numar personal existent conform structurii spitalelor, având în vedere numarul de posturi aprobate, potrivit legii;

2. numar paturi stabilit potrivit structurii spitalelor prin ordin al ministrului sanatatii publice;

3. nivelul optim al gradului de utilizare a paturilor stabilit prin ordin al ministrului sanatatii publice;

4. numarul de zile de spitalizare, total si pe sectii, stabilit pe baza nivelului optim al gradului de utilizare a paturilor pe tipuri de solicitare;

5. durata optima de spitalizare sau, dupa caz, durata de spitalizare efectiv realizata;

6. numarul cazuri externate;

7. indice de complexitate a cazurilor;

8. numar de servicii medicale spitalicesti pe tipuri de cazuri rezolvate/servicii efectuate în regim de spitalizare de zi;

9. numarul si tipul investigatiilor paraclinice estimate a se realiza de catre spitale, în regim ambulatoriu;

10. tarif pe caz rezolvat (DRG );

11. tarif mediu pe caz rezolvat;

12. tarif pe serviciu medical/tarif pe caz rezolvat;

13. tarif pe zi de spitalizare;

b) indicatori calitativi:

1. gradul de complexitate a serviciilor medicale spitalicesti acordate în functie de morbiditatea spitalizata, de dotarea spitalului cu aparatura si de încadrarea cu personalul de specialitate;

2. infectii nosocomiale raportate la numarul total de externari;

3. infectie clinic aparenta sau asimptomatica provocata de germeni cunoscuti patogeni, care se manifesta pe perioada spitalizarii la un interval de timp mai mare decât incubatia minima sau la domiciliu la un interval de timp mai mic decât incubatia maxima.

Valoarea totala contractata de spitale cu casele de asigurari de sanatate se constituie din urmatoarele sume, dupa caz:

a) suma aferenta serviciilor medicale spitalicesti a caror plata se face pe baza de tarif pe caz rezolvat (DRG) pentru afectiunile acute, care se stabileste astfel:

numar de cazuri externate x indice case-mix pentru anul 2006 x tarif pe caz ponderat pentru anul 2007

1. Numar de cazuri externate

La negocierea numarului de cazuri externate pe spital si pe sectie se vor avea în vedere urmatoarele:

- evolutia cazurilor externate în ultimii 5 ani la nivelul spitalului si al judetului;

- cazurile estimate a fi externate pe spital si pe sectie în anul 2007, în functie de numarul de paturi aprobat, de nivelul optim al gradului de utilizare a paturilor si de durata optima de spitalizare/durata efectiv realizata.

Pentru sectiile chirurgicale, numarul de cazuri externate obtinut în conditiile prevazute mai sus se poate diminua prin negociere între furnizori si casele de asigurari de sanatate în functie de gradul de operabilitate realizat în anul 2006 comparativ cu cel optim care este de 70% din numarul total de externari din anul 2006.

Pentru sectiile medicale, numarul de cazuri externate, obtinut în conditiile prevazute mai sus, se poate diminua prin negociere între furnizori si casele de asigurari de sanatate, cu numarul de internari corespunzatoare anului 2006 pentru care nu se justifica internarea.

Numarul de externari diminuat atât pentru sectiile chirurgicale, cat si pentru sectiile medicale poate fi contractat numai ca servicii medicale/cazuri rezolvate efectuate în regim de spitalizare de zi, cu încadrarea în valoarea de contract.

Numarul anual de cazuri externate negociat se defalcheaza pe trimestre. La stabilirea numarului de cazuri externate contractate pe spital, se tine seama si de modul de realizare a indicatorilor calitativi din anul precedent.

2. Indicele case-mix pentru anul 2006 se calculeaza pentru fiecare spital pe baza numarului si a tipurilor de cazuri raportate în perioada ianuarie - noiembrie 2006. Numarul de cazuri ponderate se obtine prin înmultirea numarului negociat de cazuri externate cu indicele de case-mix.

3. Tariful pe caz ponderat pentru anul 2007 se stabileste pentru fiecare spital în parte.

Lista cuprinzând categoriile majore de diagnostice, tipurile de cazuri ce sunt decontate (grupele de diagnostice, valorile relative, durata medie de spitalizare la nivel national si limitele superioare si inferioare ale intervalului de normalitate al duratei de spitalizare pentru fiecare grupa de diagnostic, precum si definirea termenilor utilizati) sunt prevazute în ordin.

b) suma pentru serviciile medicale spitalicesti acordate pentru afectiuni acute în spitale, precum si pentru servicii medicale spitalicesti acordate în sectiile si compartimentele de acuti (de sine statatoare aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice în structura spitalelor) din spitalele de cronici si de recuperare, care se stabileste astfel:


numar de cazuri externate x tariful mediu pe caz rezolvat


unde tariful mediu pe caz rezolvat se stabileste prin negociere între furnizori si casele de asigurari de sanatate având în vedere si indicatorul cost mediu cu medicamentele pe caz externat pe anul 2006, cu încadrarea în valoarea de contract.

c) suma pentru serviciile medicale efectuate în regim de spitalizare de zi pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat/serviciu medical, si care se determina prin înmultirea numarului negociat si contractat de servicii medicale spitalicesti pe tipuri cu tariful negociat aferent acestora. Tariful pe serviciu medical se negociaza între spitale si casele de asigurari de sanatate si nu poate fi mai mare decât tarifele maximale decontate de casele de asigurari de sanatate. Tariful pe caz rezolvat se negociaza între spitale si casele de asigurari de sanatate si nu poate fi mai mare de 1/3 din tariful pe caz rezolvat pentru serviciile medicale acordate în regim de spitalizare continua, cu încadrarea în valoarea de contract.

La contractarea serviciilor medicale spitalicesti casele de asigurari de sanatate vor avea în vedere 95% din fondurile alocate cu aceasta destinatie la nivelul casei de asigurari de sanatate dupa ce s-a dedus suma aferenta serviciilor medicale paraclinice ce se pot efectua în ambulator de catre unitatile sanitare cu paturi.

Decontarea de catre casele de asigurari de sanatate a serviciilor medicale contractate cu spitalele se face dupa cum urmeaza:

a) pentru serviciile medicale spitalicesti acordate în spitalele a caror plata se face pe baza indicatorului tarif pe caz rezolvat (DRG), decontarea lunara si regularizarea trimestriala se realizeaza, astfel:

1. decontarea lunara în limita sumei contractate se face în functie de:

- numarul de cazuri externate si raportate de catre spital, din care se scad cazurile nevalidate în luna anterioara (validarea si invalidarea cazurilor externate raportate se face de catre scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar si de catre casele de asigurari de sanatate, conform regulilor de validare stabilite prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate);

- indicele de case-mix prevazut;

- tariful pe caz ponderat stabilit pentru anul 2007;

2. Regularizarea trimestriala se face în functie de:

- numarul total de cazuri externate, raportate si validate, pentru perioada de la începutul anului pana ia sfârsitul trimestrului respectiv;

- indicele de case-mix realizat în perioada de la începutul anului pana la sfârsitul trimestrului respectiv;

- tariful pe caz ponderat stabilit pentru anul 2007;

- coeficientul k al cazurilor extreme (ca durata de spitalizare). Acest coeficient se calculeaza trimestrial de scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar, pe baza cazurilor externate raportate si validate pentru perioada de la începutul anului pana la sfârsitul trimestrului respectiv.

b) serviciile medicale spitalicesti, pentru care plata se face prin tarif mediu pe caz rezolvat, acordate pentru afectiuni acute în spitale, precum si pentru servicii medicale spitalicesti acordate în sectiile si compartimentele de acuti (de sine statatoare aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice în structura spitalelor) din spitalele de cronici si de recuperare, decontarea lunara si regularizarea trimestriala se realizeaza astfel:

1. Decontarea lunara, în limita sumei contractate, se face în functie de:

- numarul de cazuri externate realizate si validate de scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar si casele de asigurari de sanatate conform regulilor de validare specifice stabilite prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate,

- tariful mediu pe caz rezolvat, aferent serviciilor medicale spitalicesti pentru patologie care necesita internare prin spitalizare continua;

2. Regularizarea trimestriala se face în functie de numarul de externari realizat si validate pentru perioada de la începutul anului pana la sfârsitul trimestrului respectiv si tariful mediu pe caz rezolvat negociat, tinând cont si de numarul de externari contractat.

c) suma aferenta programului national cu scop curativ pentru medicamente si materiale sanitare specifice se deconteaza în limita sumelor aferente subprogramelor din cadrul programului national cu scop curativ;

d) suma pentru investigatii paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, decontata din fondul alocat asistentei medicale spitalicesti pentru serviciile medicale paraclinice stabilita conform prevederilor din ordin;

e) suma pentru serviciile medicale efectuate în regim de spitalizare de zi pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat/pe serviciu medical si care se determina prin înmultirea numarului negociat si contractat de servicii medicale spitalicesti pe tipuri cu tariful negociat aferent acestora. Tariful pe serviciu medicale spitalicesc se negociaza între spitale si casele de asigurari de sanatate si nu poate fi mai mare decât tarifele maximale decontate de casele de asigurari de sanatate prevazute în anexa nr. 16 la ordin.

Tariful pe caz rezolvat se negociaza între spitale si casele de asigurari de sanatate si nu poate fi mai mare de 1/3 din tariful pe caz rezolvat pentru servicii medicale acordate în regim de spitalizare continua, cu încadrarea în valoarea de contract.

Conform art. 16 a acestui ordin, suma anuala prevazuta în bugetul de venituri si cheltuieli si, respectiv, suma prevazuta în contractul de furnizare de servicii medicale încheiat cu casele de asigurari de sanatate se defalcheaza de catre spitale pe trimestre si luni, cu acordul autoritatilor de sanatate publica sau al ministerului, în functie de subordonare, si al caselor de asigurari de sanatate.

În primele 10 zile ale lunii urmatoare celei pentru care se face plata, casa de asigurari de sanatate deconteaza contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguratilor în luna precedenta, în baza facturii si a documentelor insotitoare, cu încadrarea în sumele negociate si contractate. Pentru fiecare luna, casele de asigurari de sanatate pot efectua pana la data de 20 decontarea lunii curente pentru perioada 1 - 15 a lunii, în baza indicatorilor specifici realizati si în limita sumelor contractate, pe baza facturii si a documentelor insotitoare.

Spitalele vor raporta autoritatilor de sanatate publica sau ministerului, în functie de subordonare, si caselor de asigurari de sanatate, pana la data de 5 a lunii curente pentru luna precedenta, executia bugetului de venituri si cheltuieli, respectiv realizarea indicatorilor cantitativi si calitativi comparativ cu cei contractati.

Trimestrial, pana la data de 5 a lunii urmatoare expirarii unui trimestru, spitalele vor raporta autoritatilor de sanatate publica sau ministerelor, în functie de subordonare, si caselor de asigurari de sanatate executia bugetului de venituri si cheltuieli, respectiv realizarea indicatorilor trimestriali comparativ cu cei contractati în vederea regularizarii trimestriale. Regularizarea si decontarea trimestriala se fac în primele 25 de zile ale lunii urmatoare trimestrului încheiat.

Contractele pentru furnizarea serviciilor medicale acordate în spitale se semneaza din partea spitalelor de catre Comitetul Director care raspunde, în conditiile legii, de realitatea si exactitatea datelor prezentate atât cu ocazia negocierii contractelor, cat si cu ocazia raportarii datelor în cursul executiei.

Refuzul semnarii contractului cu casa de asigurari de sanatate de catre unitatea furnizoare de servicii medicale spitalicesti va fi adus la cunostinta Ministerului Sanatatii Publice sau celorlalte ministere, în functie de subordonare, si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, care vor analiza situatia si vor lua masurile ce se impun pentru solutionarea divergentelor.

Indicele de complexitate a cazurilor si tarifele pe caz ponderat pentru Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" este prezentat în urmatorul tabel.

Nr. crt.

Cod

CNAS

Denumire spital

ICM 2006*

Tarif pe caz ponderat

2007 (lei)


IS11

Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Treime"**



Sursa: Ordin nr. 1.781 din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, Anexa 17a

*) Indicele de case-mix (ICM) a fost calculat pe baza datelor raportate de spital în primele 11 luni din anul 2006

**) Din luna noiembrie, denumirea este Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu"


Fundamentarea veniturilor din donatii si sponsorizari

Veniturile din sponsorizari pentru spitale sunt reglementate prin Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 36/1998, aprobata prin Legea nr. 204/5 iulie 2001, în aceasta categorie încadrându-se doar sumele care se aloca pe baza de contract de sponsorizare.

Sumele provenite din contracte de sponsorizare încheiate cu persoane fizice sau, cel mai adesea, cu persoane juridice sunt destinate finantarii anumitor actiuni, ca de exemplu: pentru asigurarea unei mai bune functionari a spitalului, pentru dotarea laboratoarelor, sectiilor etc.

În categoria veniturilor din donatii se includ sumele donate de persoanele fizice si juridice. Aceste sume sunt utilizate în contul cheltuielilor de functionare si întretinere a unitatii. Donatiile pot fi atât sub forma financiara, cât si sub forma materiala (obiecte de mobilier, aparatura de birou, medicamente etc).

Veniturile din donatii se prevad în bugetul de venituri si cheltuieli la nivelul anului precedent sau la nivelul estimat pentru anul curent pe baza informatiilor extrase.


2.2.1. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare


Fundamentarea cheltuielilor se face pentru fiecare actiune în parte pe baza sarcinilor si a indicatorilor de plan, pe baza formularelor corespunzatoare anexa la bugetul de venituri si cheltuieli.

Fundamentarea cheltuielilor are loc pe baza unor documente specifice: bugetul de venituri si cheltuieli, planul de finantare a investitiilor, indicatori si calcule de fundamentare, planul cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole si subcapitole.



Fundamentarea cheltuielilor curente

Pentru fundamentarea cheltuielilor curente trebuie avute în vedere cele doua categorii de cheltuieli, ceea ce presupune fundamentarea fiecarui aliniat si articol de cheltuiala bugetara, pornindu-se de la prevederile anului de baza si corectate cu influenta factorilor semnificativi.

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile au cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de catre spital.


10 01 Salarii de baza

Conform Legii nr. 154 din 15 iulie 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica,
s
alariile de baza în sectorul bugetar se stabilesc pe baza urmatoarelor elemente:

a) valoarea de referinta universala;

b) indicatorii de prioritate intersectoriala, exprimati în procente, diferentiati pe domenii de activitate (pentru sanatate este de 53%);

c) valori de referinta sectoriala, rezultate din inmultirea valorii de referinta universala cu indicatoriul de prioritate intersectorial, pentru domeniul sanatatii este de 61,4 RON;

d) grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza, pentru functiile specifice fiecarui sector de activitate.


10 02 Salarii de merit

Personalul spitalului poate beneficia de salariul de merit conform prevederilor legale. Astfel H.G. nr. 281/1993 prevede ca pentru rezultate deosebite obtinute în activitatea desfasurata, personalul poate primi un salariu de merit care face parte din salariul de baza. Acesta poate fi de pâna la 15%, aplicat la salariul de baza.

Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numarul total de posturi prevazute în statul de functii al unitatii bugetare, din care cel putin doua treimi vor fi utilizate pentru functiile de executie.


10 03 Indemnizatii de conducere

Persoanele care ocupa functii de conducere a unei institutii publice au dreptul, pentru activitatea desfasurata, la o indemnizatie lunara care se stabileste pe baza valorii de referinta sectoriala, înmultita cu coeficientul de multiplicare, rotunjit din o mie în o mie de lei în favoarea persoanei respective. Indemnizatiile lunare calculate în suma bruta sunt impozabile, potrivit legii.

Limita maxima a indemnizatiei de conducere acordata personalului cu functii de conducere medico-sanitare, stabilita în procente din salariul de baza este urmatoarea

- 50% pentru medic (farmacist) director;

- 40% pentru medic (farmacist) director adjunct, medic sef (policlinica, statie salvare etc.);

- 25% pentru medic (farmacist, biolog, biochimist, sef sectie, sef laborator etc.).


10 04 Sporul de vechime

Persoanele salarizate beneficiaza de un spor de vechime in munca de pâna la 25% calculat la salariul de baza corespunzator timpului efectiv lucrat în program normal.



10 05 Spor pentru conditii de munca

Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate plati un spor de pâna la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplica la salariul de baza. Sporul de noapte se calculeaza doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul 22 - 06).

Orele suplimentare se platesc cu un spor din salariul de baza de 50% pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru si cu 100% din salariu pentru urmatoarele ore.

Munca peste durata normala a timpului de lucru poate fi prestata si sporurile prevazute pot fi platite numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de conducatorul institutiei sanitare cu paturi, fara a depasi 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului ierarhic superior si a conducatorului institutiei.


10 08 Fondul de premii

Personalul spitalului beneficiaza de premii si de alte drepturi banesti prevazute de lege si de contractul colectiv de munca.

Unitatile sanitare cu paturi pot constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de salariu prevazut în bugetul de venituri si cheltuieli al acestora. Din acest fond se poate acorda un premiu în cursul anului salariatilor cu rezultate deosebite. Sumele neutilizate din acest fond pot fi utilizate în luna urmatoare în cadrul aceluiasi an bugetar.

Pentru activitatea desfasurata personalul spitalului beneficiaza la sfârsitul anului scolar de un premiu anual (al 13 lea salar) de pâna la un salariu mediu lunar de baza realizat în anul pentru care se face plata.


Fondul de salarii anual

Indicatorii ce se i-au în calculul fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:

- numarul de personal angajat, respectiv numarul de posturi, indicator în statul de functii;

- numarul de beneficiari salarii de merit, indemnizatii de conducere, spor de vechime etc.;

- salariul tarifar de încadrare (salariul de baza), indemnizatia pentru sporul de vechime, alte sporuri potrivit statului de functii.

Determinarea necesarului de fonduri pentru plata salariilor pentru anul de plan se face analitic, pornind de la salariul aferent unei persoane, salariul de baza plus toate celelalte sporuri si drepturi banesti. Aceasta face ca fundamentarea cheltuielilor cu salariile sa fie cea mai exacta, sumele înscrise în buget în cazul unei fundamentari judicioase fiind cele care se apropie eel mai mult de cerintele reale.

Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoana, asa cum apar ele în statul de functii, se determina astfel:

Cheltuieli cu salariile = SB + SM + IC + SV +13ASC+ST+SL+ SCM + POS + AS

unde: SB = salariul de baza;

SM = salariul de merit;

IC = indemnizatie de conducere;

13ASC = spor de clinica;

ST = spor ture noapte;

SL = plata ore suplimentare lucrate sâmbata si dumunica;

SV = spor de vechime;

SCM = spor conditii de munca;

POS = plata orelor suplimentare;

AS = alte sporuri.

Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determina fondul brut de salarii ca fiind suma cheltuielilor cu salariile pentru toti angajatii unitatii sanitare.

In determinarea cheltuieliior cu salariile pentru anul bugetar urmator, metodologia de fundamentare fixeaza ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor de mai sus, valabil de la data de 1 ianuarie a anului in care se face calculul, asa cum apare el in statul de functii.



Cuantumul valoric al fondului de salarii serveste ca baza de fundamentare a necesarului de fond de salarii pentru anul urmator, inmultit cu 12 luni. La acesta trebuie sa se adauge si fondul destinat platii celui de-al treisprezecelea salar, precum si cuantumul premiilor (2% aplicat la totalul fondurilor), intrucat acestea nu apar incluse in statul de functii, document ce sta la baza calculelor de fundamentare.

Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determina dupa formula:

FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii

Suma astfel obtinuta se poate inmulti cu un coeficient de prognozare, daca se anticipeaza o crestere a salariilor (de exemplu de 10%).


Exemplu de calcul


Asistent medical principal PL (postliceal), clinica de Neurochirurgie:

Vechime în unitate: 21 de ani si 4 luni

Salar de încadrare (salar din contract): 1228 RON

Spor vechime (25%): = 1228 x 0,25 = 307 RON

Salar de merit (15%): = (1228+307) x 0,15 = 230 RON

13A spor de clinica (15%): = (1228+230) x 0,15 = 219 RON

Spor de ture (noapte 15%): = 1.228 x 0,15 = 184 RON

SL-uri 24 ore efectuate sâmbetele si duminicele): ==347 RON

Salar brut = 2515 RON

Contributiile obligatorii sunt:



Totalul contributiilor obligatorii = 428 RON

Deducerea personala = 250 RON

Venitul net lunar = Venit brut - Contributii obligatorii = 2515 - 428 = 2087 RON

Venitul impozabil = 2087 - 250 = 1837 RON

Impozit = 16% x 1837 = 294 RON

Rest de plata = 2087 - 294 = 1793 RON


Cheltuieli cu contributiile la asigurarile sociale de stat

Baza legala pentru calculul contributiei angajatorului la fondul asigurarilor sociale de stat o reprezinta: Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, O.U.G nr.41/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, O.U.G. nr.9/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.


Contributii pentru asigurarile de somaj

Ajutorul de somaj se refera la cote retinuta lunar salariatului din salariul brut realizat. Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat în anul de baza, corectat cu influentele din anul de plan si cu luarea în considerare a posibilitatilor de modificare a cotei de impunere.



Contributii pentru asigurarile sociale de sanatate

Fundamentarea se face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat în anul de baza, corectat cu influentele din anul de plan si cu luarea în considerare a posibilitatilor de modificare a cotei de impunere.


Fundamentarea cheltuielilor în natura

În cadrul spitalului, salariul în natura acordat angajatilor apare sub forma tichetelor de masa. Cheltuielile cu tichetele de masa se fundamenteaza dupa urmatoarea formula:


Fundamentarea cheltuielilor materiale si a serviciilor

Fundamentarea cheltuielilor materiale si a serviciilor se face pe baza calculelor proprii si a actelor normative specifice domeniului de activitate.

Fiecare unitate sanitara calculeaza si propune necesarul de fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numarul de pacienti, consumurile specifice de energie si apa, etc.

În cadrul titlului II al clasificatiei bugetare a cheltuielilor, intitulat "Cheltuieli materiale si servicii", fundamentarea cheltuielilor la spital se face pe urmatoarele articole de cheltuieli: medicamente si materiale sanitare, cheltuieli pentru întretinere si gospodarie, materiale si prestari de servicii cu caracter functional, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipament, reparatii curente, reparatii capitale, carti si publicatii, alte cheltuieli, cheltuieli de capital.


Cheltuieli cu medicamente si materiale sanitare

În cadrul acestor cheltuieli sunt incluse fondurile necesare pentru achizitionarea medicamentelor si materialelor sanitare pentru asigurarea bunei functionari a spitalului.

Nivelul cheltuielilor cu medicamente si materiale sanitare pentru anul de plan se determina pe baza valorii acestora din anul de baza, corectata cu rata inflatiei.


Fundamentarea cheltuielilor pentru întretinere si gospodarire

În cadrul articolului 24 se includ resursele necesare pentru buna functionare spitalului, fiind incluse în aceasta categorie de cheltuieli fondurile necesare pentru: încalzit, iluminat si forta motrica, posta, telefon, telex, radio, televizor, telefax, apa, canal, salubritate, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari servicii.


24 01 Încalzit

pentru iluminat si functionare iluminat electrica/corp

canal, salubritate   potabila/an canalizare/mc salubritate/mc


24 04 Posta, telefon, telex, radio, televizor, telefax

Cheltuieli cu posta = Pretul scrisorilor (interne/externe) Nr. scrisori expediate


24 06 Materiale pentru curatenie

Cheltuieli cu carti si publicatii = Nr. de carti si publicatii/an Pret estimativ


 


Fundamentarea altor cheltuieli

Fata de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizeaza prin faptul ca: sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate, favorizeaza dezvoltarea institutiei, au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în buget, implica financiar perioade ce depasesc anul bugetar de debut.

Cheltuielile de capital sunt acele cheltuieli care permit achizitionarea sau constituirea unor bunuri publice de folosinta îndelungata, contribuind la îmbogatirea si modernizarea spitalului.

În programul de investitii se înscriu cheltuielile pe ani si etape de executie atât pentru investitiile în curs cât si pentru cele noi. Cheltuielile de capital se includ în bugetul de venituri si cheltuieli pe baza listei de lucrari, utilaje, mobilier si alte obiecte de investitii, cu desfasurare atât fizic cât si valoric.

2.3. Fluxuri informationale generate de fundamentarea indicatorilor bugetari


Elab.

proiect

BVC


  Fundamentarea indicatorilor bugetari se realizeaza pe baza propunerilor primite de catre departamentul financiar-contabil de la celelalte structuri organizatorice din cadrul spitalului, fluxul informational generat de fundamentare, putând fi evidentiat cu ajutorul urmatoarei Figura 7: Fundamentarea indicatorilor bugetari la Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. N. Oblu"


Bugetul de venituri si de cheltuieli se întocmeste de catre spital în luna septembrie a anului în curs pentru anul viitor. În martie, se aproba bugetul local de catre primarie si bugetul de stat în întregul lui, în care sunt cuprinsi ordonatorul principal de credite (MSP), ordonatorii secundari, respectiv Autoritatile Judetene de Sanatate Publica si ordonatorii tertiari, spitalele.








Capitolul 3. Finantarea cheltuielilor bugetare


3.1. Surse de finantare a Spitalului Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu"


Finantarea Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" se realizeaza prin:

- credite bugetare primite de la bugetul de stat si bugetul local;

- venituri proprii din: închirieri de spatii, terenuri , prestatii medicale (servicii paraclinice, servicii spitalizare zi/continua etc.), eliberari documente medicale etc.;

- programe cu finantare externa;

- donatii si sponsorizari în lei si materiale.

Prin Legea nr. 146/1998 privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor, spitalele publice si private functioneaza pe principiul autonomiei financiare, elaboreaza si executa buget propriu de venituri si cheltuieli.



Finantarea se asigura din veniturile realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurari de sanatate, de la bugetul de stat, bugetele locale, din asocieri investitionale în profil medical sau medico-social, din donatii si sponsorizari, precum si din veniturile obtinute de la persoanele fizice si juridice, în conditiile legii.

De la bugetul de stat se asigura finantarea unor programe nationale de sanatate, realizarea de constructii noi, efectuarea unor reparatii capitale, precum si dotarea cu echipamente medicale de înalta performanta. În cadrul spitalului se deruleza 10 programe nationale de sanatate, printre care Programul de Oncologie, Diabet si Hemodializa.

În perioada 2004-2005, la dispozitia spitalului au fost mobilizate surse financiare de urmatoarea provenienta:

Surse de finantare




Abs.


Abs.


Abs.


Venituri proprii







Donatii si sponsorizari







Sume primite de la bugetul local







Sume primite de la bugetul de stat







TOTAL







Se observa ca ponderea cea mai mare în cadrul surselor de finantare au avut-o veniturile din contractele încheiate cu CAS Iasi (aproximativ 97% din veniturile proprii), acestea crescând de la un an la altul. În schimb, pe parcursul celor trei ani, se observa o scadere a marimii alocatiilor primite de la bugetul de stat.

3.2. Modalitati tehnice utilizate în finantarea bugetara a Spitalului



3.2.1. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat


Deschiderea de credite bugetare este aprobarea comunicata ordonatorului principal de credite, de catre Ministerul Finantelor Publice prin Trezoreria Statului, în limita careia se pot efectua repartizari de credite bugetare si plati.

Prin legea bugetara anuala se aproba creditele bugetare ca limita maxima pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, pe actiuni social-culturale, aparare nationala, actiuni economice etc. Pe baza bugetului aprobat, ordonatorii principali de credite repartizeaza institutiilor din subordine creditele bugetare necesare finantarii cheltuielilor pentru întregul an.

Ordonatorii principali de credite (în cazul nostru MSP) solicita MFP - Directia Generala a Trezoreriei Publice - deschiderea de credite bugetare pentru activitatea proprie si a unitatilor subordonate pentru cheltuieli curente si cheltuieli de capital.

Cererile de deschidere a creditelor bugetare se întocmesc la nivel de capitol de cheltuieli. Pe verso-ul acestei cereri se mentioneaza separat suma creditelor cu defalcare pe cheltuieli curente. Directia Generala a Trezoreriei, dupa ce analizeaza si verifica documentele, aproba deschiderea creditelor bugetare, le da avizul de deschidere, în caz contrar, documentele se restituie.

Odata cu cererea pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezinta MFP o nota justificativa, precum si dispozitiile bugetare de repartizare a creditelor pentru cheltuieli proprii, cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine sau pentru cheltuielile institutiilor publice direct subordonate ai caror conducatori sunt ordonatorii tertiari de credite.

Documentele se transmit cu un borderou întocmit în dublu exemplar, din care exemplarul 2 se restituie Trezorerie Centrale pentru confirmarea primirii documentelor respective. La primirea dispozittiilor bugetare, Directia Judeteana de Trezorerie si a mun. Bucuresti veriifca existenta tuturor documentelor înscrise în borderou, semneaza de primire exemplarul 2 al borderoului pe care îl înapoiaza Trezoreriei Centrale.

În continuare, Directia Trezoreriei Judetene procedeaza astfel:

Repartizarea se efectueaza pe baza întocmirii documentului "dispozitie bugetara" care cuprinde: denumirea institutiei, conturile bugetare, trezoreria prin care îsi deruleaza operatiile de plati, precum si creditele bugetare repartizate atât în suma totala, cât si pe subdiviziuni ale clasificatiei bugetare.


3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale


Ordonatorul principal de credite stabileste volumul creditelor bugetare în limita carora urmeaza sa se faca platile prin trezorerii atât pentru nevoile bugetului local, cât si pentru institutiile publice din subordine. În acest scop, fiecare ordonator principal de credite întocmeste necesarul de credite ce urmeaza a se deschide pentru luna respectiva completând formularul "comunicare de deschidere de credite" în doua exemplare, ce vor fi transmise pâna în ziua de 20 în fiecare luna pentru creditele aferente lunii urmatoare. Dupa analiza si verificarea documentelor de catre compartimentul "elaborare bugete locale si dari de seama" din cadrul administratiei circumscriptiei si Trezoreriei, acestea se transmit serviciului "control si evidenta cheltuielilor", dupa care se înregistreaza în contul în afara bilantului 02 "Credite bugetare deschise si repartizate din bugetele locale".

Acest cont se desfasoara în analitic pe fiecare unitate administrativ-teritoriala. Repartizarea creditelor are loc pe baza "dispozitiei bugetare" care se întocmeste pe capitol de cheltuieli cu defalcarea acestora pe categorii de cheltuieli, document ce se prezinta odata cu comunicarea de deschidere a creditelor. Aceste dispozitii bugetare, dupa ce sunt verificate de compartimentul "control si evidenta cheltuielilor" se vizeaza, iar creditele deschise sunt înregistrate pe seama unitatilor administrativ-teritoriale. În limita creditelor deschise si înregistrate, ordonatorii de credite pot dispune efectuarea de cheltuieli.

3.3. Utilizarea efectiva a creditelor bugetare si a fondurilor alocate. Plati pentru cheltuieli


Platile din creditele bugetare deschise se efectueaza în toate cazurile din initiativa ordonatorilor de credite care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor bugetare. Acestia pot dispune plati din creditele bugetare sau repartizate astfel: în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli, cheltuieli materiale si prestari de servicii sau în conturile institutiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.

Platile pot fi dispuse:

în numerar, prin casieria institutiilor;

prin decontarea din cont, în favoarea agentilor economici care au livrat marfuri, alimente, materiale, combustibil, au prestat servicii sau executat lucrari.

În vederea efectuarii platilor prin Trezorerie se folosesc urmatoarele documente:

cecul pentru eliberarea numerarului;

ordinul de plata prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plati din conturile sale în favoarea agentilor economici, bugetului de stat, bugetelor locale;

factura cu dispozitie de încasare întocmita de furnizori pentru o institutie publica, ca urmare a livrarii marfurilor, combustibilului, energiei electrice, prestari de servicii si executari de lucrari.

Platile se dispun pe destinatiile si în limita creditelor bugetare deschise si repartizate, prevazute în bugetele de venituri si cheltuieli pe subdiviziunile clasificatiei bugetare.

Documentele de plati prin trezorerie se întocmesc si se înregistreaza în conturile deschise ale institutiilor publice pe capitole de cheltuieli cu desfasurarea pe categorii de cheltuieli aprobate. La documentele de plati, ordonatorii de credite au obligatia de a prezenta si documente cu privire la necesitatea si oportunitatea cheltuielilor propuse.

Managerul spitalului, Dr. Turliuc Dana, utilizeaza creditele bugetare care i-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiei pe care o conduce, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si în conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fondurile publice se aproba de catre managerul spitalului. Directorul economico-financiar, ec. Ioan Haliga, aproba plata prin acordarea vizei de control preventiv, dupa care are loc plata efectiva efectuata de catre serviciul financiar-contabil.



3.4. Fluxuri informationale generate de finantarea cheltuielilor bugetare


Fluxul informational generat de deschiderea si repartizarea de credite bugetare poate fi urmarit cu ajutorul urmatoarei scheme:


Nota justificativa


Dispozitii bugetare de repartizare 1 ex


Înstiintare asupra deschiderii si repartizarii de credite bugetare

 

Consemnare în evidenta a deschiderii de credite bugetare

 

MSP

 

MFP

 


1 ex

  Figura 11: Deschiderea si repartizarea de credite bugetare




Conform legii Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sanatatii, art.182.

Conform Regulamentului Intern al Spitalului Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iasi.


stefura, Gabriel, Bugete publice si fiscalitate, Ed. Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 2007, p. 105

Grupe de Diagnostice (Diagnostic Related Groups - DRG): o schema de clasificare a pacientilor externati (în functie de diagnostic), care asigura o modalitate de a asocia tipurile de pacienti cu cheltuielile spitalicesti efectuate

Cota procentuala difera în functie de clinica: neurochirurgie (15%), neurologie (10%), radiologie (15%), UPU (15% pentru conditii de încordare psihica si 25% pentru conditii periculoase), laborator analize medicale (15%), anatomie patologica (15% pentru conditii de încordare psihica si 50% pentru conditii periculoase) etc.

Se acorda daca angajatul a lucrat cel putin trei nopti/luna

CAS = 9,5% din salariul brut fara suma concediilor de boala + 9,5% [(salariul minim pe economie/numarul de zile lucratoare) . numarul de zile de concedii medicale]

CASS = 6,5% . (salariul brut - suma de la concediile medicale)

Spitalul închiriaza teren unor agenti economici, care si-au deschis chioscuri alimentare în curtea unitatii










Document Info


Accesari: 5483
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )