Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Religia misterelor de la Eleusis

diverse




Religia misterelor de la Eleusis

A) Potrivit istoriei, primii locuitori de la Eleusis erau tracii. Eleusis




se gaseste lânga Athena. Vecinatatea si protectia Athenei au contribuit

decisiv la plasarea misterelor de la Eleusis în centrul vietii religioase

panhelenice. Misterele au fost celebrate în decurs de 2000 de ani,

modificate, însa, pe parcursul timpului. Se distingeau micile mistere

telete), celebrate o data pe an primavara si marile mistere (epopteie

395 Cicerone Poghirc, Albanian Religion, în Mircea Eliade (editor),

The Encyclopedia of Religion, vol. I, New York, Mac Millan Academic

Publishers, 1987, p. 18 626d31g 0.

rezervate celor initiati, sarbatorite tot o data pe an, dar toamna, timp de o

saptamâna. Scenariul initiatic al misterelor de la Eleusis era în strânsa

legatura cu agricultura sacra, cu fertilitatea si sexualitatea mistica.

B) Religia misterelor are urmatoarele caracteristici: 1) cuplul de

zeitati; 2) cultul fertilitatii; 3) venirea la viata a vegetatiei si disparitia ei;

4) intensitatea sentimentelor si planul trairii personale; 5) aspectul sexual

pronuntat; 6) initierea (pe o durata de trei ani) si secretul 7) cultul

zeitatilor htoniene ale pamântului si 8) speranta în nemurire.

C) Cultul zeitei Demeter si al fiicei ei Kore, rapita de zeul

infernului, era despre schimbarea anotimpurilor. Demeter, zeita fertilitatii

si a agriculturii, si-a cautat fiica, pe care a regasit-o în infern. Este

simbolizata moartea si reînvierea naturii. Demeter era zeita agriculturii.

Pentru ea se sacrificau porci. Demeter a trimis apoi pe pamânt o seceta

mare. Atunci zeii au decis sa i-o redea pe Kore, silita în urma învoielii sa

petreaca o treime din fiecare an sub pamânt. Kore era identificata cu

Persephona.

D) Un altul este cultul zeului trac Sabazios, identificat cu veselul

zeu Dionysos-Bacchus. În cultul lui Dionysos avea loc sacrificiul unui

tap. Era mâncata carnea cruda, ospatul fiind însotit de muzica, dans si vin.

Dionysos sau Bacchus era zeul vinului si al vitei de vie. I se sacrificau

tapi. Sarbatoarea, mai degraba specifica tracilor sud-dunareni decât

helenilor, avea loc la culesul viilor. Era marcata si de orgii. Dionysos

reprezenta bucuria de viata.

E) Cultul cuplului Cybela-Attis era al casatoriei sacre de la hittiti.

F) Cultul zeitei Ishtar si a iubitului ei Tammuz venea de la

babilonieni.

G) Cultul zeitiei Isis si al lui Osiris fusese preluat de la egipteni.

H) Cultul lui Mithra era foarte raspândit, ca si la romani. Era

sacrificat taurul si urma botezul cu sângele lui.

I) Pythagoreismul era un alt element de baza în religia misterelor.

Pythagoras s-a nascut în 585 î. Hr. în insula Samos la Marea Egee. El si-a

însusit stiintele matematice de la egipteni, fenicieni si chaldeeni. A

întemeiat o scoala numita "hemiciclul lui Pythagoras", în care locuitorii

din Samos se strangeau si discutau treburile cetatii. scoala fondata de

Pythagoras la Crotona (în sudul Italiei) a fost la baza o comunitate

religioasa centrata în jurul figurii întemeietorului si al cultului zeului

Apollo si al muzelor. scoala înfiintata de Pythagoras era de felul unui

adevarat ordin religios cuprinzând practici initiatice si interdictii severe.

Discipolul trebuia sa asculte ce spuneau altii, timpul de tacere durând

pâna la doi ani, iar denumirea pe care o purtau cei ce se gaseau în acest

stadiu era de akustikoi (auditori)396. Abia dupa ce au învatat sa taca si sa

asculte, discipolii aveau voie sa întrebe si sa-si exprime parerile. Atunci ei

treceau în faza de mathematikoi (matematici). Prin matematici vechii

greci întelegeau geometria, muzica si alte discipline superioare. Astfel,

ajunsi în acest stadiu discipolii puteau cerceta alcatuirea universului si

principiile naturii, denumirea pe care o purtau cei ajunsi în aceasta faza

era de physikoi (fizicieni)397. Prin urmare scoala pythagoreica presupunea

nu doar o initiere graduala, ci si o organizare pedagogica în trepte cu

accent pe ordinea învatarii si educatiei filosofice si stiintifice. O buna

parte a filosofiei lui Pythagoras o constituiau numeroasele interdictii de

ordin alimentar, moral sau comportamental. Ceea ce ramâne din



pythagoreism, ca forma de gândire, independent de contributiile pe plan

filosofic si stiintific, este o anumita religiozitate, aureola de mit care

înconjoara figura lui Pythagoras. El a creat un curent filosofico-religios.

Caracteristicile acestuia erau credinta în transmigrarea sufletului sau

metempsihoza, reamintirea existentei sufletului înainte de întrupare,

credinta în vesnicia sufletului, precum si studiul matematicii si al muzicii.

Pythagoras arata ca la adevar se ajunge nu prin exaltari orgiastice, ci prin

studiu si abstinenta. Potrivit lui Pythagoras, divinitatea suprema se

identifica sublim cu sufletul lumii si este omniprezenta. Ţelul filosofiei lui

Pythagoras era purificarea si eliberarea intelectului. Pythagoras definea

partea secreta a filosofiei sale prin expresia greaca gnosis ton onton

(cunoasterea fiintei)398. Porphyros selecteaza urmatoarele sfaturi date de

Pythagoras: a) a-i cinsti pe zei; b) a aduce jertfe zeilor; c) a se vorbi cu

religiozitate despre zei, eroi si demoni; d) a se purta cuviincios fata de

parinti si e) a se supune legilor399. Trebuie precizat ca supunerea legilor

396 Gheorghe Vladutescu, Ontologie si metafizica la vechii greci

Bucuresti, Editura Paideia, 1998, p. 73.

Ibidem, p. 74.

398 Alexandrian, Istoria filozofiei oculte, traducere de Claudia Dumitru,

Bucuresti, Editura Humanitas, 1994, p.35.

399 Porphyros, Viata lui Pytagora, în Pytagora, Imnurile sacre

traducere de Radu Duma, Bucuresti, Editura Herald, 2000, p. 25.

sau respectul juramântului se refera la legile divine. Aceste sfaturi, numite

precepte generale ale filosofiei, sunt mult mai multe enumerate de

Pythagoras în Imnurile sacre, încheiate cu promisiunea ca omul,

respectându-le, va fi ca un zeu, adica "nemuritor, etern si de-a pururi

biruitor al mortii"400. Pythagoreicii cerceteaza forma lumii. Ei sunt

interesati de principiile care alcatuiesc lumea, dar nu se preocupa de

materie. Pythagoreicii ca si orficii considerau ca prin renastere exista

posibilitatea ca oamenii, respectând prescriptiile, sa-si purifice sufletele si

sa scape din roata nasterii. Casa originara a sufletului era în stele. Din

acest motiv omul este strain de aceasta lume si doreste sa se elibereze din

lantul trupului si sa se reîntoarca în casa cereasca a sufletului. Pe lânga

conceptele privind natura si soarta sufletului sau organizarea unei scoli

filosofice si religioase, ordinul pythagoreic a dezvoltat si o teorie asupra

numarului. Astfel, adevarata realitate si elementul explicativ al lumii

constau în numere si în proportiile exprimate de acestea.

J) Orfismul s-a afirmat în secolul al IV-lea î. Hr. Orpheus, care

însemna fie "voce frumoasa", fie "întunecime"401, era un cântaret din lira

originar din Thracia, fiul lui Apollo si al muzei Calliope. Moartea sotiei

sale Eurydike l-a marcat puternic. Umblând desculta, ea a fost muscata de

un sarpe si a murit. Orpheus coboara în lumea umbrelor pentru a o

readuce la viata pe Eurydike. Zeii s-au învoit, dar Eurydike trebuia sa-l

urmeze si Orpheus sa nu se uite nici o clipa înapoi. La suprafata, el a

aruncat o privire în urma pentru a se convinge ca Eurydike îl urma. Ea îl

urma într-adevar, dar pentru ca el si-a întors privirea, Eurydike a ajuns

înapoi în lumea umbrelor. Bacantele l-au omorât pe Orpheus, l-au rupt în

bucati, iar capul, desprins de trup, continua sa pluteasca pe mare si

Orpheus continua sa cânte si sa prooroceasca. Câteva din caracteristicile

esentiale ale orfismului erau: viziunea despre timp si spatiu ca principii

prime si vesnice în univers, precum si deplângerea tragismului existentei

umane. Fanes era parintele noptii, al cerului, al zeilor, dar si al

pamântului. El era zeul creator. Cosmogonia în orfism se refera la Timpul

care a conceput în Aither oul primordial. Din el se naste primul dintre zei,

Eros. Acesta este principiul nasterii. Sunt creati toti ceilalti zei si lumea.

Dar Zeus îl înghite si cu el întreaga creatie, nascând o alta lume. Prin

400 Pythagoras, Imnurile sacre, p. 46.

401 Gheorghe Musu, op. cit., p. 252.

aceasta înghitire simbolica se recunoaste efortul de a face dintr-un zeu

cosmocrator creatorul lumii pe care o guverneaza. Neamul omenesc avea

o natura dubla: divina prin elementul dionysiac si demonica prin titani.

Sufletul era de natura divina si nemuritor, în vreme ce trupul - o

închisoare a sufletului si omul trebuia sa se elibereze de el. Filosofia

orfica este una dintre sursele de inspiratie ale poeziilor filosofice scrise de

Mihai Eminescu402.











Document Info


Accesari: 1241
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )