VINURILE
MIORITICE, VINURI MIORITIZATE
Vechea mentalitate
româneasca considera pâinea si vinul "hrana totala", într-o
varianta a legendei despre Baba Dochia, aceasta îi cere lui Dumnezeu mâncare, întelegând prin aceasta pâine si vin - ca elemente
definitorii ale mâncarii omului.
Vechi ceremonii - , "gurbanul" (l
februarie, în Teleorman, când în cadrul unor petreceri se stropesc viile cu
"vin vechi") sau "praznicul viilor" (25 martie, în Gorj, când se
organizeaza procesiuni pe dealurile cu vii, iar vinul si colacii sunt
element cu rol ritual principal), sarbatori ale sperantelor în
viitoarea recolta, ca si "culesul viilor" ("christovul" sau
"hrisovul viilor" -27 septembrie), celebrare a vietii si
rodniciei, releva ramasite ale mitului lui Dionysos, mit legat de cultul bauturii
învestita cu puteri magice de asigurare a abundentei si
fericirii.
Plosca cu vin -devenita simbol al nuntii-este
prezenta în momentele mai importante ale ceremoniei, în toate zonele
tarii, iar paharul cu vin din care gusta tinerii (numit si
paharul "comun" sau "de obste") are semnificatii
tinând de bucuria momentului, dar si de soarta comuna a viitorilor
soti.
în unele regiuni (de exemplu, Oltenia-Gorj) momentul intrarii
miresei în noua gospodarie este marcat printr-un ritual în care
prezenta vinului este nelipsita. Intrând în curte, mireasa
înconjoara o masuta pe care este asezata o pâine
si un vas cu vin. în casa este primita, de asemenea, cu o pâine
si un vas cu vin. Obiceiuri asemanatoare se regasesc
si în alte regiuni ale tarii, probând existenta unui fond
comun de credinte privind rolul ritual al vinului.
Strângerea darului pe o bucata de pâine stropita cu vin,
în speranta înmultirii magice a banilor, este, de asemenea, o
practica rituala comuna atât la botez cât si la nunta
în multe zone ale tarii.
Riturile de înmormântare si cele legate, în genere, de cultul
mortilor, pastreaza, de asemenea, vechile credinte în
valentele rituale ale vinului; trupul mortului, coliva, ca si
mormântul sunt stropite cu vin (reminiscente, poate, ale libatiunilor
romane pe morminte), participantii la masa de pomana
manânca mai întâi pâine stropita cu vin (în sudul tarii
-"calavie"), varsa o picatura de vin înainte de a bea
paharul (pentru cei morti), ulcica ce se ofera în zilele de pomenire a mortilor contine, adesea,
vin,
(din Qfelia
Vaduva - "Pasi spre sacru")
