Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Analiza cost-beneficiu in evaluarile de mediu (ACB-EM)




Analiza cost-beneficiu in evaluarile de mediu (ACB-EM)

'Convertirea economiei intr-o eca-economie constituie o provocare extraordinara.

Nu exista precedent in actiune a de transformare a unei economii bazate in mare masura pe fortele pietei, intr-o economie formulata pe principiile ecologice.,,4 Daca economia mondiala va continua sa se dezvolte cu rata de 3 procente pe an, productia de bunuri si servicii va creste de patru ori in urmatoarea jumatate de secol, atingand valoarea de 172000 miliarde dolari SUA.5

In vederea unei evaluari realiste, managerul trebuie sa ia in considerare aspectele economice, ambientale si sociale care constituie esenta dezvoltarii durabile. Venitul durabil, din punct de vedere economic, este un nivel maxim de cheltuieli pe care un individ le poate face in materie de achizitionare de bunuri intr-o perioada de timp, asteptandu-se sa cheltuiasca suma in perioada urmatoare.




Ideea care sta la baza abordarii analizei cost-beneficiu (pierdere-castig) este aceea ca se alege acea varianta care aduce cele mai mari castiguri nete. Analiza cost­beneficiu defineste costurile si beneficiile in mod particular, mergand dincolo de compararea la nivel individual, si anume, la nivelul societatii. Costurile si beneficiile sunt definite in legatura cu satisfacerea nevoilor sau a preferintelor indivizilor pentru 'ceva'. Daca un lucru indeplineste o nevoie, se poate vorbi de un beneficiu adus de lucrul respectiv. Pe de alta parte, daca acel lucru deriva dintr-o nevoie, atunci reprezinta un cost.

In mod generic, tot ceea ce duce la cresterea bunastarii individului reprezinta un beneficiu, iar ceea ce conduce spre scaderea bunastarii reprezinta un cost. Din punct de vedere economic, masurarea tendintei de modificare a bunastarii (crestere/descrestere) este determinata prin analiza preferintelor sau alegerii indivizilor.

Daca un individ isi declara preferinta pentru o noua situatie, A, fata de situatia prezenta, atunci beneficiile nete ale 'deplasarii' catre noua situatie A trebuie sa fie pozitive pentru individ.6

Pentru un individ i se poate spune ca va accepta propunerea pentru o noua situatie A, daca:

4 Brown, L.R. (2001) - Op.cit., p. 89.

5 Brown, L.R. (2001), World Economy Expands in World Watch Institute, Vital Signs, W.W. Rorton & Company, pp. 56-57.

6 Pearce, D.W. (1986), Cost-Benefit Analysis, Macmillan Basingstoke, pp. 37-39.



[BA-CA] > O(5.1)

unde: BA = beneficiul adus de noua situatie;

CA = costul pentru ajungerea in noua situatie.

Costul si beneficiul sunt masurate in termeni de bunastare pentru un individ. Pentru a determina regula de alegere a deciziei sociale de acceptare a schimbarii situatiei, trebuie stiut ce anume prefera fiecare membru al societatii. Daca fiecare doreste schimbarea catre noua pozitie A, nu este nici o problema. La fel, daca majoritatea prefera schimbarea, iar restul este indiferent.

Datele problemei se schimba cand exista o parte suficient de mare care nu doreste schimbarea. Pentru a putea decide daca societatea, ca intreg, prefera schimbarea, trebuie sa se compare castigurile si pierderile indivizilor din societate.*

O posibilitate de a masura castigurile si pierderile ar fi modul cum oamenii voteaza la un referendum (cu 'da' sau 'nu'), dar acest lucru nu spune prea multe despre taria con­vingerii sau preferintei 'pentru' sau 'impotriva' a ceea ce au votat. O masura a preferintei individului pentru un produs pe piata este relevanta prin consimtamantul sau de a plati pentru acel produs. Plata se mai face si pentru a evita ceva ce nu place, o paguba.

Analizand ceea ce oamenii sunt dispusi sa plateasca pentru un beneficiu, sau ceea ce sunt dispusi sa plateasca pentru a evita o paguba, se poate surprinde masura tariei preferintei lor. Aceasta reprezinta de fapt legatura dintre consimtamantul de a plati si bunastarea individuala.




Fig. 5.2 - Curba cererii pentru un produs



Presupunand ca pretul unui produs este CA, iar cantitatea solicitata la acest pret este OD, curba cererii, ca si curba consimtamantului de plati indica cat sunt dispusi indivizii sa plateasca pentru o unitate suplimentara de produs. Suma pe care indivizii o platesc pe piata pentru produsele OD este data de aria OACD (fig. 5.2.).

Exista situatii cand se accepta o plata mai mare pentru primul produs OB, iar apoi pretul incepe sa scada pana la DC, pentru ultimul produs cumparat. In acest caz, suma platita este mai mare decat in cazul anterior cu aria ABC. Aceasta suprafata reprezinta surplusul consumatorului, care exprima satisfactia suplimentara pe care achizitiile succesi­ve dintr-un bun, procurate de un individ, o aduc la un pret efectiv dat.7

Aria hasurata OBCD reprezinta consimtamantul de a plati brut, iar aria ABC reprezinta consimtamantul de a plati net (a masura castigul net al consumatorului care plateste pentru a obtine un beneficiu).


Majoritatea oamenilor face acest lucru in viata de zi cu zi: judeca alte persoane dupa felul cum arata, dupa modul cumse comporta si dupa ceea ce spun. Chiar si deciziile politice implica asemenea comparatii, deoarece este practic imposibil sa se gaseasca o politica prin care toti sa castige; intotdeauna pierde cineva.

7 * * *(2001), Dictionar de economie, editia a II-a, Ed. Economica, Bucuresti, p. 451.


Presupunem urmatoarea situatie:

Un individ 1 este dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua pozitie A, 10 u.m.;

Un individ 2 este dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua pozitie A, 8 u.m.;

Un individ 3 este dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua pozitie A, 6 u.m.;



Un individ 4 este dispus sa plateasca pentru schImbarea catre noua pozitie A. 5 u.m.;

Prin alegerile lor, indivizii] si 2 obtin beneficii, iar 3 si 4 inregistreaza pierderi. Pe baza alegerilor individuale, este interesant de urmarit daca societatea, privita ca intreg, pierde sau castiga din alegerea noii situatii A.8

Regula folosita este urmatoarea:


(CPl + CP2) - (CC3 + CC4) > O

unde: CP = consimtamantul de a plati al primilor doi indivizi; CC = consimtamantul de a pierde al ultimilor doi indivizi.



(5.2)

Ca1culand, (10 + 8) - (6 + 5) = 7, se observa ca schimbarea societatii catre A este rentabila.

Pentru a vedea daca exista un castig social net, se presupune ca indivizii ] si 2

trebuie sa compenseze pierderea indivizilor 3 si 4, astfel ca: - individul] ii da lui 3, 6 u.m. si ramane cu 4 u.m.;

- individul 2 ii da lui 4, 5 u.m. si ramane cu 3 u.m.

Deci, indivizii] si 2 au in continuare castig din alegerea facuta, iar indivizii 3 si 4 nu inregistreaza pierderi. Acest procedeu de compensare poarta denumirea de 'imbuna­tatirea Pareto'.9

Regula din ecuatia (5.2) reprezinta elementul de baza al ACB. In loc de CP, se poate nota B, de la beneficiu, si in loc de CC, simplu C, de la costuri. Cu aceste notatii .ecuatia (5.2) arata ca si ecuatia (5.1), doar ca se refera la totalul beneficiilor si costurilor indivizilor care formeaza societatea.


Created by DPE, Copyright IRIS 2005 (5.3)


Ecuatia (5.3) este independenta de timp. Ea nu ia in consideratie perioada de timp pentru care beneficiile si costurile sunt considerate. Se cunoaste faptul ca schimbarile unei situatii pot implica costuri si beneficii care apar pe perioade lungi de timp, sau imediate, dupa care dispar sau apar mai tarziu. Trebuie adunate beneficiile din fiecare perioada de timp. Cel mai simplu mod pentru acest lucru ar fi sa se adune beneficiul de 1 u.m. din anul 1 cu beneficiul de 1 u.m. din anul 2 etc. Aceasta metoda ar fi valabila daca individul nu ar tine cont de momentul cand apar beneficiile si costurile. Dar, indivizii prefera sa inregistreze beneficii mai degraba in prezent decat in viitor, in timp ce costurile sunt preferate mai tarziu decat acum. Acest tip de analiza se numeste ,,preferinta timpului'.

Odata ce analiza cost-beneficiu ia in calcul preferintele indivizilor, este esential de a se tine seama si de timp, alaturi de CP si CC. Aceasta notiune de 'timp' conduce lafeno­menul de actualizare: daca se investeste 1 u.m. la o rata de 5% pe an, se va obtine un castig de 1,63 u.m. in 10 ani. Invers, 0,61 u.m. investite acum, la aceeasi rata a dobanzii, vor valora 1 u.m. dupa 10 ani.

Deci, intrebarea este: 'Cat trebuie sa se investeasca in prezent pentru ca la o rata r

si dupa un numar n de ani, sa se obtina un castig de 1 u.m.?'

Daca se investeste 1 u.m. in prezent, la o rata r si dupa 5 ani, ea va valora:

1 u.m. (1 + r)5 V5 = V1 (1 + r)5

Pentru a avea 1 u.m. dupa 5 ani, la o rata r, atunci trebuie sa fie investite in prezent:

(5.4)


8 Pearce, D.W. (1986), Cost-Benefit Analysis, Macmillan, Basingstoke, pp. 40-49.

9 Gale, R., Barg, S. (1995), Green Budget Reform: An International Case Book of Leading Practices, London, U.K.: Earthscan, p. 23.



Unde V1 reprezinta venitul dupa un an, iar V5 este venitul dupa cinci ani. Aceasta formula reprezinta valoarea actualizata a unei unitati monetare dupa cinci ani. Genera­lizand, valoarea actualizata a unei unitati monetare din anul t, va fi:

1 u.m. fiind, de fapt, V1.

Deci, formula de baza pentru determinarea valorii actualizate este:

(5.5)

unde Bt reprezinta beneficiul in anul t, iar r rata de actualizare.

Aceeasi formula este valabila si pentru costuri, inlocuind Bt cu Ct. astfel, relatia (5.3) se poate scrie:

Created by DPE, Copyright IRIS 2005(5.6)



si reprezinta valoarea neta actualizata (VNA).

Pentru analiza cost-beneficiu, un proiect este considerat rentabil daca VNA este maI mare ca zero.

Pentru a exemplifica regula de mai sus, se considera un proiect care are urmatoarele costuri si beneficii:

Analiza cost-beneficiu

Tabelul 5.1



Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Cost (mii u.m.)

30

10

O

O

O

Beneficiu (mii u.m.)

O

5

15

15

15

Beneficiu net (mii u.m.)

-30

-5

15

15

15

Sursa: prelucrare dupa Pearce, D. W. (1986), Cost-BenefitAnalysis, Macmillan, Basingstoke, p. 45.

Presupunand ca rata de actualizare este de 10%, atunci:

-30/1,1 - 5/12 + 15/1,13 + 15/1,14 + 15/1,15 = - 27,3- - 1 + 11,3 + 9,3 = - 0,5

Se obtine un rezultat negativ, deci proiectul nu este rentabil.

S-ar putea ajunge la concluzia gresita ca, daca costurile (40 u.m.), sunt mai mici decat beneficiile (50 u.m.), fara procedeul de actualizare, proiectul este rentabil. Daca se alege intre mai multe proiecte cu VNA > O, este de preferat proiectul cu valoarea neta actualizata cea mai mare.

'Preferinta timpului' este unul din motivele pentru care prezentul este preferat viitorului. Al doilea motiv se refera la faptul ca odata ce capitalul este productiv, valoarea de 1 u.m. a resurselor din prezent va genera mai mult decat valoarea a 1 u.m. a produselor si serviciilor in viitor. Din aceasta cauza un investitor va dori sa plateasca mai mult decat l u.m. in viitor pentru a obtine valoarea de 1 u.m. a resurselor in prezent. Acest argument mai este denumit si ,,productivitatea marginala a capitalului'. Cuvantul 'marginal' indica faptul ca reprezinta productivitatea unei unitati aditionale de capital, care este semnificativ.

Astfel, ecuatia (5.3) se mai poate scrie:

> (5.7)




Pentru a evidentia si rolul mediului trebuie mentionat ca atat B, cat si C din relatia de mai sus includ beneficiile si costurile mediului. Daca exista o schimbare in calitatea mediului care place indivizilor (preferintele lor pentru schimbare sunt pozitive), atunci trebuie gasit consimtamantul de a plati pentru ea. Aceasta va aparea ca parte a beneficiului oricarei politici care include schimbarea in calitatea mediului.


Daca schimbarea nu este acceptata de catre oameni, trebuie sa se caute consimta­mantuI de a plati pentru a evita aceasta schimbare sau consimtamantul de a o accepta.

Astfel, se va introduce in ecuatia (5.7) un nou element, E, care reprezinta consimtamantul de a plati (cu + pentru a beneficia de un avantaj, cu - pentru a evita o paguba):



Created by DPE, Copyright IRIS 2005


(5.8)


Alte situatii in care actualizarea afecteaza interesele generatiilor viitoare se refera la dezastrele ecologice produse de anumite proiecte si care apar tarziu, cu un grad de poluare sporit in viitor, chiar daca in prezent nu au un impact semnificativ asupra mediului. Beneficiile anumitor proiecte pot sa apara peste 50 sau 100 de ani, iar actualizarea lor va duce la valori mai mici in prezent si ar fi dificil de justificat necesitatea proiectului. Decizia de exploatare a resurselor este afectata de rata de actualizare.

Concluzia consta in faptul ca nu exista o relatie unica intre valorile ridicate ale ratelor de actualizare si deteriorarea mediului. Cresterea ratelor de actualizare ar putea conduce la costuri impovaratoare pentru generatiile viitoare, dar nici scaderea nu conduce la efecte mai bune, deoarece nivelul investitiilor scade, scazand si dezvoltarea economica in general. Ratele de actualizare ridicate pot, de asemenea, descuraja derularea proiectelor care concureaza cu utilizarile actuale. 10

Din cele de mai sus rezulta ca nu este usor de stabilit cum influenteaza rata de actualizare cererea pentru resursele naturale si pentru mediu. O modalitate pentru determinarea ratei de actualizare se exprima prin relatia matematica: 11




S = p + uc,


(5.9.)


unde: S - rata preferentiala de timp a societatii:

p - rata de actualizare care rezulta din preferinta prezentului in defavoarea viitorului;

c - rata de crestere a consumului real pe cap de locuitor;

u - elasticitatea utilitatii marginale a consumului.

Presupunand, pentru simplificare, ca u = 1, atunci:


S=p+c


(5.10.)


Unii autori considera insa gresit sa se actualizeze viitorul, deoarece generatia de astazi este 'nerabdatoare'. Daca se elimina si preferinta p, atunci rata sociala de actualizare devine rata de crestere economica, astfel:


S=c


(5.11.)





10 Rojanschi, v., Bran, Florina, Diaconu, Gheorghita (2002), Protectia si ingineria mediului, Ed. Economica, Bucuresti, p. 365.

Il Munaginghe, M. (1993), Environmental Ecollomics and Sustainable Development, World Bank Environment Paper 3, The World Bank Washington De, p. 51.




Este acceptata, in general, ideea conform careia un cost sau un beneficiu este cu atat mai putin preferat, cu cat nesiguranta acestuia este mai mare. Tipurile de nesiguranta 12 care sunt considerate, in general, ca fiind relevante pentru actualizare sunt:

riscul de a muri - nesiguranta ca individul va mai fi in viata la o anumita data in

viitor

nesiguranta in ceea ce priveste preferintele individului in viitor;

nesiguranta in legatura cu marimea beneficului sau a costului.

Argumentul 'riscului de a muri' este adesea folosit cand consumul din prezent este preferat unuia din viitor, deoarece se considera ca individul nu s-ar mai putea bucura de efecte in viitor. Dar, impotriva acestei pozitii este faptul ca desi o persoana este muritoare, societatea nu moare, astfel ca deciziile sale nu pot fi ghidate dupa aceleasi consideratii individuale.

Nesiguranta asupra preferintelor este semnificativa pentru anumite produse si chiar pentru anumite aspecte ale conservarii mediului. Generatiile 'suprapuse' - parinti, copii, nepoti - traiesc in acelasi timp, iar fiecare generatie este caracterizata de altruism.

Acesta se presupune ca exista atunci cand nivdul de trai al generatiei prezente este influentat nu numai de consumul propriu, dar si de utilitate a ramasa generatiilor viitoare. Aceasta ar fi, in sens economic, judecata generatiei prezente asupra a ceea ce generatiile viitoare considera important.

De aceea, toate formele de capital trebuie mentinute intacte in acelasi sens, sau chiar sporite. A considera ca exista proiecte sau politici care sa nu contribuie la deteriora­rea mediului ar fi o utopie. insa nu este o utopie a considera ca valoarea globala a proiec­telor nu ar duce la deteriorarea mediului. Prin urmare, prejudicii le aduse mediului de un anumit proiect trebuie sa fie compensate de proiecte specifice de imbunatatire a acestuia.

Una dintre implicatiile evaluarii unui proiect este si modul de alegere a ratei de actualizare. Scopul ajustarii ratelor de actualizare in vederea cuprinderii efectelor de mediu este mai bine reflectat de analiza comparativa expusa mai sus. Desi s-ar putea ca aceasta sa aiba implicatii radicale, ea ofera cel putin o solutie pentru evitarea unor pagube viitoare, necunoscute in prezent.

In cadrul studiului asupra actualizarii exista multe si frecvente argumente complexe 'pro' si 'contra', insa principalul scop al ratelor de actualizare este 'actualizarea viito­rului', astfel incat sa se poata exprima judecata care sta la baza analizei cost-beneficiu, si anume: preferintele indivizilor.




• De exemplu, daca se ofera 1 u.m. in prezent pentru ceva sigur, sau 1 u.m. anul viitor pentru ceva nesigur, se va alege, bineinteles, prima varianta.

12 * * * 1995), The Economic Appraisal of Environmental Projects and Policies. A Practical Guide, OCDE, Economic Development Institute ofWorld Bank, p. 105.





loading...








Document Info


Accesari: 162
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )